Subiecte BAC chimie organică: cum le lucrezi cu baremul

La chimie organică, mulți elevi învață reacțiile pe de rost și speră să le recunoască în iunie. Apoi primesc o problemă cu toluen nitrat în trei produși, în raport molar 4 : 2 : 1, și se blochează. Nu pentru că n-ar ști nitrarea, ci pentru că n-au exersat felul în care Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare pune întrebările. Iar felul acesta se vede cel mai bine în barem.

În arhiva noastră găsești subiectele BAC la chimie cu barem, separat pentru chimie organică și anorganică, pentru 2024, 2025 și 2026: modelul oficial, simularea și cele trei sesiuni. Exemplele de mai jos vin din varianta 3 din iunie 2026 la chimie organică. Deschide-o alături, cu baremul, și urmărește pe hârtie.

Cum arată proba

Proba E.d) la chimie durează trei ore și primești zece puncte din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii, deci nu ai de ales nimic în sală. Punctajul se împarte așa:

Subiectul I (40 de puncte): zece întrebări cu un singur răspuns corect, câte 3 puncte, plus cinci enunțuri adevărat/fals, câte 2 puncte;
Subiectul al II-lea (25 de puncte): în principal hidrocarburi: alcani, alchene, alchine, arene;
Subiectul al III-lea (25 de puncte): în principal compuși cu grupe funcționale: alcooli, acizi carboxilici, aminoacizi și peptide, zaharide.

Primul lucru pe care îl spune baremul la Subiectul I merită ținut minte: dacă scrii lângă numărul itemului mai multe litere în loc de una, primești 0 puncte. Nu există „am încercuit două, poate una e bună”. Dacă eziți între două variante, alege una și mergi mai departe.

Subiectul I: grila e de fapt un mic set de probleme

La varianta 3 din iunie 2026, cele zece întrebări se referă toate la șase compuși dați la început, notați de la (A) la (F): printre ei propena, 2-butena, etanolul și serina. Asta schimbă complet strategia. Nu citești fiecare întrebare izolat, ci petreci primele trei-patru minute identificând fiecare compus: ce clasă e, ce formulă moleculară are, câți atomi de carbon asimetric are.

Odată făcută această fișă pe ciornă, jumătate din itemi se rezolvă aproape singuri. Itemul 3 întreabă care compuși au carbon asimetric. Itemul 4 cere compușii cu același număr de legături C–H. Itemul 6 verifică dacă știi că serina e un hidroxiaminoacid. Toate folosesc aceleași informații pe care le-ai scos deja.

Ultimii itemi sunt calcule mici deghizate. La itemul 9 verifici câte grame de azot, oxigen, carbon sau hidrogen sunt în 58,8 g din compusul (D), iar la itemul 10 compari cantitatea de carbon din moli și grame de substanțe diferite. Masele atomice sunt la finalul subiectului. Fiecare item valorează 3 puncte, cât o problemă întreagă de calcul de la Subiectul al II-lea, așa că nu-i trata în grabă.

La partea de adevărat/fals, capcanele sunt formulările aproape corecte. În aceeași variantă, primul enunț spune că o hidrocarbură cu o legătură π în catenă aciclică are formula CₙH₂ₙ₋₂. Baremul îl dă fals: aceea e formula alchinelor, alchenele sunt CₙH₂ₙ. Cine citește în diagonală bifează „adevărat”.

Ecuațiile: un punct pentru formule, unul pentru coeficienți

Aici se pierd cele mai multe puncte „pe nedrept”. Uită-te cum notează baremul ecuația de obținere a acetilenei din carbid, la Subiectul C: 1 punct pentru formulele chimice ale reactanților și produșilor, 1 punct pentru coeficienții stoechiometrici. Aceeași regulă apare la ecuația arderii metanolului și la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens.

Concret, un elev care scrie corect CaC₂ + H₂O → C₂H₂ + Ca(OH)₂, dar uită să egaleze apa, ia jumătate din punctaj. Iar un elev care egalează mecanic, dar scrie greșit un produs, nu ia nimic pe coeficienți, fiindcă ecuația nu mai e cea cerută.

Mai e un detaliu pe care enunțul îl repetă des: „utilizați formule de structură pentru compușii organici”. Când cerința spune asta, formula moleculară nu e suficientă. La nitrarea toluenului, de pildă, trebuie desenat nucleul benzenic cu grupa metil și cu grupa nitro în poziția corectă. Exersează acasă să scrii aceste structuri repede și curat, pentru că în iunie nu e momentul să descoperi că nu știi unde se pune a doua grupă nitro la 2,4-dinitrotoluen.

Problemele de calcul: raționamentul valorează dublu

Fiecare problemă din barem are aceeași formulă: „raționament corect (2p), calcule (1p)” sau, la cele mai lungi, 3p pentru raționament și 1p pentru calcule. Rezultatul final e scris, dar punctele vin în primul rând din drumul până la el.

Ia problema cu carbidul. Se tratează 160 g de carbid impur cu apă și se obțin 44,8 L de acetilenă, în condiții normale. Raționamentul are trei pași: 44,8 L înseamnă 2 mol de acetilenă; din ecuație, 2 mol de acetilenă vin din 2 mol de CaC₂, adică 128 g; puritatea e 128 din 160, adică 80%. Dacă scrii acești pași, dar greșești o împărțire, păstrezi cele 2 puncte pe raționament.

Problema cu toluenul e mai lungă, de aceea are 4 puncte. Se consumă 75,6 g de acid azotic, adică 1,2 mol. Notezi cu x molii de toluen nereacționat, deci 4x moli de 2-nitrotoluen și 2x moli de 2,4-dinitrotoluen. Primul consumă 4x moli de acid, al doilea 4x (câte doi pe moleculă), în total 8x = 1,2, deci x = 0,15. Toluenul nereacționat cântărește 13,8 g. Cheia e să-ți dai seama că dinitrarea consumă dublu, iar asta nu se învață decât lucrând probleme de acest tip.

Câteva obiceiuri care te protejează la orice problemă:

Scrie ecuația reacției înainte de orice calcul, chiar dacă nu ți se cere explicit. E fundamentul raționamentului.
Treci unitatea de măsură la fiecare rezultat intermediar: mol, g, L. Așa observi imediat dacă ai împărțit unde trebuia înmulțit.
Verifică rezultatul cu bun-simț. O puritate de 125% sau o masă de produs mai mare decât suma reactanților îți spune că ai greșit ceva.

Ce se repetă de la o variantă la alta

Pune lângă varianta 3 subiectul de la simularea din 2026 și vei vedea aceeași schelă: o alchină determinată dintr-un raport de legături σ și π, o hidrocarbură dată prin denumirea I.U.P.A.C., nitrarea unui compus aromatic cu amestec de produși, o reacție a acidului etanoic urmată de un calcul cu soluție molară, o problemă cu aminoacizi sau peptide și o întrebare despre zaharide sau polimeri. Se schimbă compușii și cifrele, nu tipul de întrebare.

Asta e vestea bună. La chimie organică, după zece-cincisprezece variante lucrate serios, aproape nimic nu te mai surprinde. Iar cu cele 15 seturi din arhivă pentru 2024–2026 ai material pentru câteva luni bune.

Mai sunt și punctele mici, de 1–2 puncte: o utilizare a polietenei, două proprietăți fizice ale naftalinei, două surse naturale de zaharoză. Elevii le sar pentru că „nu contează”. Adunate, fac cam cât o problemă întreagă. Fă-ți o fișă cu proprietăți fizice și utilizări pentru fiecare clasă de compuși și recitește-o o dată pe săptămână.

Cum te corectezi singur

Lucrează varianta cu ceasul pornit, în trei ore, fără să te uiți la barem. Apoi corectează cu pixul roșu, punct cu punct: la fiecare cerință verifici dacă ai scris efectiv ce cere baremul, nu dacă „ai știut”. Notează lângă fiecare punct pierdut motivul: n-am știut reacția, am greșit coeficienții, n-am scris raționamentul, am greșit calculul. După patru-cinci variante, una dintre categorii va ieși clar în față și știi unde să lucrezi.

Dacă vrei să te testezi în condiții apropiate de examen, încearcă o simulare BAC la chimie. Iar dacă vezi că pierzi constant puncte la același tip de problemă, de exemplu la amestecurile de produși sau la peptide, câteva ore cu un profesor care îți corectează raționamentul pot face mai mult decât încă zece variante lucrate singur. Găsești profesori pe pagina de meditații la chimie.

Întrebări frecvente

Când se dă proba la chimie la BAC 2027?

Chimia e probă la alegere a profilului, E.d). Conform calendarului BAC 2027 anunțat de minister, proba E.d) se susține joi, 17 iunie 2027, iar la simulare miercuri, 24 martie 2027.

Pot lucra și variante de chimie anorganică dacă dau organică?

Sunt probe diferite, cu programe diferite. Lucrează variantele exact pentru proba pe care ai ales-o; anorganica te ajută doar la calculele stoechiometrice, nu la structura subiectului.

Baremul acceptă și alte metode de rezolvare?

Da. Pe prima pagină a baremului scrie că se punctează orice modalitate de rezolvare corectă și că se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale. Nu se acordă însă fracțiuni de punct.