Înapoi la blog
BAC

Subiecte BAC istorie: cum le lucrezi cu baremul

de Redacția MeditatiiDirect7 min citire

La istorie, mulți elevi de la uman pleacă de la ideea greșită că nota vine din cât de multe date și nume știu pe de rost. Apoi, la primul test pe subiect oficial, iau 6 sau 7. Când pui lucrarea lângă barem, se vede de unde vin punctele pierdute: un punct de vedere fără informații din sursă, un argument fără „deoarece” și „așadar”, un eseu care sare peste o cerință. Baremul de istorie e foarte precis, iar cine îl cunoaște câștigă puncte pe care altfel le-ar lăsa pe foaie.

În arhivă găsești subiectele BAC la istorie cu barem, pe ani și sesiuni. Exemplele de mai jos sunt din varianta 3 a sesiunii iunie–iulie 2026. Deschide-o alături.

Cum arată proba E.c) la istorie

Proba durează trei ore, toate subiectele sunt obligatorii și primești zece puncte din oficiu. Sunt trei subiecte de câte 30 de puncte. Primele două pornesc de la surse istorice, adică fragmente din lucrări ale istoricilor, iar al treilea e un eseu de aproximativ două pagini.

Înainte de orice, citește antetul baremului. Acolo scrie că se punctează orice rezolvare corectă, dar și că nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit, și nici fracțiuni de punct. Nu există „aproape bine”.

Subiectul I: două surse și cerințe scurte

În varianta 3, sursa A vorbește despre Convenția de la Paris din 1858, iar sursa B despre începutul domniei lui Al. I. Cuza. Primele cerințe verifică dacă știi să citești atent.

Prima cere constituția numită în sursa B. Răspunsul, pentru 2 puncte, e Statutul Dezvoltător. A doua cere o informație din sursa A despre domn, de exemplu că era ales pe viață. Baremul acceptă și citatul, și reformularea.

Cerința 3 e mai înșelătoare decât pare: două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. Baremul acceptă Moldova, Țara Românească și Imperiul Otoman, câte 3 puncte pentru două dintre ele. Cuvântul important e „atât... cât și”. Un spațiu care apare doar într-o sursă nu se punctează.

La cerința 4 scrii doar litera sursei care susține ideea de compromis între puteri. E litera A, pentru 3 puncte, fără explicații.

Relația cauză-efect, 7 puncte într-un singur rând

Cerința 5 cere o relație cauză-efect între două informații din sursa B, cu rolul fiecăreia precizat. Baremul dă ca exemplu: cauză, domnul era obligat să colaboreze cu două guverne; efect, începuturile domniei au fost anevoioase. Sau legea din 1863, prin care averile mănăstirești trec în proprietatea statului, cu efectul că aproximativ un sfert din teritoriu devine patrimoniu al statului.

Am văzut multe lucrări care pierd aici toate cele 7 puncte din neatenție. Elevul aduce informații din manual. Cerința spune clar „informații selectate din sursa B”, iar cel mai sigur e să scrii așa: „Cauza: ... Efectul: ...”, cu citatele de acolo. E cea mai ușoară cerință de 7 puncte din tot examenul, dacă o tratezi mecanic.

Cerințele care cer materie din afara sursei

Cerințele 6 și 7 nu se mai rezolvă din text. La 6 ți se cer două fapte istorice din perioada 1866–1886 referitoare la România, iar baremul dă exemple ca Constituția din 1866, obținerea independenței de stat sau aderarea la Tripla Alianță. Atenție la cum se împart punctele: câte 1 punct pentru menționarea faptului și câte 2 pentru prezentare, adică o scurtă expunere cu două informații despre el. Dacă doar numești faptele, iei 2 puncte din 6.

La cerința 7, o asemănare între două acțiuni ale României în relațiile internaționale din 1917–1920, baremul precizează că se punctează exclusiv asemănarea. Exemple: caracterul militar sau colaborarea cu Antanta. Nu te lungi.

Subiectul al II-lea: o sursă și punctul de vedere

Sursa din varianta 3 e despre întemeierea Moldovei: marca lui Dragoș, Bogdan, apoi Lațcu și Petru I Mușat. Primele patru cerințe sunt de identificare. Capitala menționată e Siret, secolul e al XIV-lea, conducătorul răscoalei din Maramureș e Bogdan, iar despre marcă poți spune că era o formațiune politico-militară de apărare sau că în fruntea ei a fost numit Dragoș.

Cerința 5 valorează 10 puncte: un punct de vedere despre acțiunile conducătorilor Moldovei în 1369–1391, susținut cu două informații din sursă. Baremul dă 4 puncte pentru punctul de vedere și câte 3 pentru fiecare informație. Un exemplu acceptat: acțiunile lor au vizat domeniul religios, susținut de cererea lui Lațcu către papa Urban al V-lea pentru o episcopie catolică și de mitropolia ortodoxă înființată de Petru I Mușat.

Detaliul important e la final. Baremul spune că nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile. Dacă scrii o opinie corectă, dar uiți să o legi de sursă, iei zero la o cerință de 10 puncte.

Cerința 6 e argumentul istoric: un fapt relevant care arată că în secolul al XV-lea românii participă la acțiuni antiotomane, de exemplu cruciada de la Varna sau lupta de la Vaslui. Punctele se dau pentru două informații despre fapt și pentru conectori de cauzalitate („deoarece”, „pentru că”) și de concluzie („așadar”, „astfel”). Un șablon care funcționează: „Afirmația este adevărată deoarece... (două informații). Așadar, ...”.

Subiectul al III-lea: eseul, unde baremul e o listă de bifat

În varianta 3, eseul e despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cu patru repere: constituția adoptată în etapa stalinismului, două acțiuni în relațiile internaționale din 1955–1969, o practică politică din 1970–1988 cu două aspecte și un punct de vedere despre democrația din 1990–1997, susținut de un argument.

Din cele 30 de puncte, 24 sunt pentru informația istorică și se împart exact pe aceste repere. De exemplu, Constituția din 1952 aduce 2 puncte doar pentru numire și încă 3 pentru prezentare, cu două informații și o relație cauză-efect. Practica politică, cultul personalității sau represiunea politică, valorează 2 puncte, iar fiecare aspect încă 3.

Celelalte 6 puncte țin de formă: limbaj istoric adecvat, structura introducere–cuprins–concluzie, succesiunea cronologică și încadrarea în limita de spațiu.

Sfatul meu pentru eseu: înainte să scrii, notează pe ciornă cele patru repere ca titluri și pune sub fiecare ce cere exact. Apoi scrie câte un paragraf pentru fiecare, în aceeași ordine. Corectorul caută reperele unul câte unul, iar un eseu ordonat așa e ușor de punctat.

Cum te corectezi singur cu baremul

  1. Lucrezi varianta în trei ore, cu ceas, fără manual.
  2. Corectezi cu baremul, cerință cu cerință, și pui punctele doar dacă ai scris exact ce se cere, nu ceva apropiat.
  3. Notezi separat punctele pierdute din neatenție (sursa greșită, conector lipsă) și cele pierdute pentru că nu știai materia.
  4. Pentru materia lipsă, faci o fișă scurtă pe perioada respectivă și refaci cerința după câteva zile.

Pentru variație, lucrează și simularea din 2026 la istorie. Eseul de acolo e despre statul român între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele trei decenii ale secolului al XX-lea, deci acoperă altă perioadă decât varianta 3.

Un calendar până în iunie

Conform calendarului BAC 2027, simularea la proba E.c) e marți, 23 martie 2027, iar proba scrisă din sesiunea de vară e marți, 15 iunie 2027. Până la simulare, o variantă completă pe săptămână e un ritm realist, cu eseurile pe perioade diferite, ca să nu rămână goluri. Dacă vrei să încerci proba în condiții de examen, folosește simularea BAC la istorie.

Când ajută un profesor

Mulți elevi pot învăța singuri cu arhiva, pentru că structura subiectelor se repetă. Problema apare la eseu: e greu să-ți dai singur seama dacă un paragraf „prezintă” sau doar „menționează”. Un profesor care corectează după barem vede asta din prima lucrare. Pe pagina de meditații istorie găsești profesori care lucrează cu subiectele oficiale.

Întrebări frecvente

Unde găsesc subiectele BAC la istorie cu barem?

În arhiva de subiecte BAC la istorie, pe ani și sesiuni, fiecare cu subiectul și baremul oficial în PDF.

Se dau puncte parțiale la istorie?

Doar acolo unde baremul le precizează explicit, de exemplu 1 punct pentru o singură informație despre constituție în eseu. Altfel, nu se acordă punctaje intermediare și nici fracțiuni de punct.

Contează conectorii la argumentul istoric?

Da. Baremul punctează argumentul prin prezentarea unui fapt relevant și prin conectori de cauzalitate și concluzie, precum „deoarece” și „așadar”. Fără ei, argumentul e incomplet.

Continuă cu

Caută profesorul potrivit pentru tine

Meditatori particulari verificați. Contact direct, fără comision.

Vezi anunțuri meditații