Subiecte BAC română: ce cere baremul la fiecare subiect

La română, cei mai mulți elevi știu ce au de învățat: operele, curentele, comentariile. Puțini știu însă cum se dau punctele. Iar proba E.a) se corectează după un barem foarte detaliat, în care o idee bună scrisă într-o singură frază lungă poate pierde un punct, iar un eseu frumos, dar sub 400 de cuvinte, pierde tot punctajul de redactare.

Cel mai bun mod de a învăța baremul e să-l citești lângă subiect. În arhiva noastră găsești subiectele BAC la română cu barem, pe profiluri și sesiuni. Exemplele de mai jos vin din varianta 6 din iunie 2026, profilul real.

Cum arată proba

Toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru efectiv este de trei ore și primești zece puncte din oficiu. Nota se obține împărțind punctajul total la zece.

Subiect	Ce conține	Puncte
I.A	cinci întrebări despre un text la prima vedere	30
I.B	text argumentativ de minimum 150 de cuvinte	20
II	o cerință scurtă pe un fragment literar, minimum 50 de cuvinte	10
III	eseu de minimum 400 de cuvinte	30

La profilul real și la cel uman, primele două subiecte au fost identice în iunie 2026. Diferența a apărut la eseu: real a primit un text poetic de George Bacovia, iar varianta pentru profilul uman a cerut un text poetic de Tudor Arghezi.

Subiectul I.A: întrebări scurte, puncte pierdute din neatenție

Textul din 2026 a fost o scrisoare a lui Dinu Pillat către sora lui, Pia, din martie 1965. Cele cinci cerințe valorează câte 6 puncte și verifică dacă știi să citești atent.

Uită-te la cum e împărțit punctajul la prima cerință, unde trebuia să dai sensul cuvântului „bineînțeles” și al secvenței „îmi dau seama”. Baremul dă 2 puncte pentru fiecare sens (de exemplu „desigur” și „constat”), 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț și 1 punct pentru exprimare, ortografie și punctuație. Asta înseamnă că un elev care scrie doar „desigur, constat” a pierdut deja două puncte, deși a știut răspunsul.

Regula se repetă la toate cele cinci cerințe: răspunsul se scrie în propoziții întregi, corect. De exemplu, la a treia cerință nu scrii „bucurie”, ci „Familia reacționează cu bucurie la primirea pachetului, lucru vizibil în secvența «A fost ca la pomul de Crăciun.»”. Ai reacția, ai justificarea, ai enunțul.

Cerința a cincea are o limită de 30–50 de cuvinte, iar respectarea ei aduce un punct separat.

Subiectul I.B: textul argumentativ

Tema din 2026: dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, cu raportare la fragmentul din scrisoare și la experiența personală sau culturală. În text apare chiar o fată care „se apropie de bacalaureat și învață până la extenuare”, aproape fără timp pentru poezie, deci materialul pentru argument e la vedere.

Baremul dă 20 de puncte așa:

1 punct pentru opinie, 1 punct pentru concluzie;
câte 2 puncte pentru enunțarea fiecăruia dintre cele două argumente și câte 2 pentru dezvoltarea lor;
3 puncte pentru valorificarea textului (simpla citare aduce doar 1) și 1 punct pentru experiența personală sau culturală;
restul de 6 puncte pentru conectori, norme, așezare în pagină și minimum 150 de cuvinte.

Partea care se pierde cel mai des e cea de 3 puncte. Dacă lipești un citat și treci mai departe, primești 1. Ca să primești 3, trebuie să arăți ce dovedește citatul. Un exemplu de formulare: „Fata din scrisoare învață până la extenuare și nu mai are răgaz pentru poezie, iar tonul tatălui arată că acest lucru nu e văzut ca o reușită, ci ca o pierdere.” Aici textul lucrează pentru argumentul tău.

Structura sigură are patru paragrafe: opinie, două argumente, concluzie, legate prin conectori clari, care se punctează și ei.

Subiectul al II-lea: zece puncte care cer o definiție bine învățată

În 2026 s-a cerut perspectiva narativă dintr-un fragment din romanul „Jar” de Liviu Rebreanu. Baremul a așteptat ca elevul să precizeze tipul de perspectivă, adică cea de tip obiectiv, pentru 2 puncte. Celelalte 4 puncte de conținut vin din prezentarea ei cu exemple din text: relatarea la persoana a III-a, naratorul omniscient care știe ce gândește Liana.

Observă diferența de punctaj. Prezentarea „adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din textul dat” primește 4 puncte. Dacă enumeri caracteristicile perspectivei fără să te raportezi la fragment, primești 1. Diferența dintre cele două răspunsuri e o propoziție de tipul „Naratorul are acces la gândurile Lianei, pe care le redă direct: «Cum am putut să-l iubesc atâta?»”.

Restul de 4 puncte sunt pentru redactare și se acordă doar dacă ai minimum 50 de cuvinte. Merită o fișă cu noțiunile care se cer des aici, exersate pe fragmente necunoscute.

Subiectul al III-lea: eseul

La profilul real s-a cerut un eseu despre un text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia. Reperele au fost cele clasice pentru poezie: două trăsături care încadrează textul într-o perioadă, un curent sau o orientare tematică, două imagini sau idei poetice comentate în legătură cu tema și două elemente de compoziție sau de limbaj.

Conținutul aduce 18 puncte, câte 6 pentru fiecare reper, iar baremul le împarte foarte precis. La primul reper, de exemplu, numirea curentului aduce 2 puncte, numirea celor două trăsături încă 2, iar evidențierea lor în text ultimele 2. Dacă scrii „Plumb este o poezie simbolistă, are muzicalitate și corespondențe” și nu arăți unde apar acestea în poezie, ai rămas la 4 din 6.

La elementele de compoziție și limbaj, fiecare element valorează 3 puncte, dar doar dacă justifici de ce e relevant pentru textul ales. Analiza fără justificare aduce 2, abordarea schematică 1. „Titlul este format dintr-un singur cuvânt” e o observație. „Titlul anunță atmosfera apăsătoare din toată poezia, iar cuvântul revine în fiecare strofă” e o analiză.

Redactarea aduce 12 puncte: introducere, cuprins și încheiere, logica ideilor, argumentare, stil, ortografie, punctuație și așezare în pagină. Toate se pierd dacă eseul are sub 400 de cuvinte sau nu tratează subiectul. Din acest motiv, elevii care învață eseuri pe de rost și le adaptează în grabă riscă mult: dacă subiectul cere o operă din altă perspectivă decât cea învățată, eseul nu mai „dezvoltă subiectul propus”.

Cum să lucrezi variantele până la examen

Un plan care funcționează pentru majoritatea elevilor, începând de acum:

O variantă completă pe săptămână, în trei ore. Fără telefon, fără pauze lungi. Abia la final deschizi baremul.
Corectează-te cu baremul, nu „din ochi”. Ia fiecare rând din barem și bifează dacă l-ai atins. Notează unde ai pierdut puncte de formă și unde de conținut.
Între variante, lucrează pe bucăți. Un text argumentativ în două zile, un subiect al II-lea în altă zi, câte un eseu nou la fiecare operă din programă.

Simularea națională la română e programată luni, 22 martie 2027, iar proba E.a) din sesiunea din iunie are loc luni, 14 iunie 2027, potrivit calendarului BAC 2027. Poți exersa în condiții de examen și pe simularea BAC la română de pe site.

Dacă vezi că pierzi constant puncte la aceeași cerință și nu înțelegi de ce, un ochi din afară ajută mult. Un profesor care corectează des lucrări de BAC îți arată în câteva ședințe ce scrii greșit de fiecare dată. Pe pagina de meditații la română pentru BAC poți cere oferte de la profesori, iar pentru întrebări punctuale, la orice oră, ai Profesorul AI.

Întrebări frecvente

Diferă subiectele BAC la română între real și uman?

În iunie 2026, subiectele I și II au fost aceleași la ambele profiluri, iar diferența a apărut la eseu. Programa pentru profilul uman e mai largă, deci acolo pot apărea opere sau cerințe în plus. Lucrează variantele pentru profilul tău.

Pierd puncte dacă nu răspund în propoziții la Subiectul I?

Da. La fiecare cerință din I.A, baremul din 2026 dă câte 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț. Un răspuns dintr-un singur cuvânt pierde acel punct, chiar dacă e corect.

Ce se întâmplă dacă eseul are sub 400 de cuvinte?

Conținutul se punctează în continuare, dar cele 12 puncte de redactare nu se acordă. Baremul spune explicit că eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.