Rezolvare BAC Limba și literatura română 2014 — Sesiunea iunie–iulie

Subiectul conține cele trei secțiuni standard ale probei scrise la Limba și literatura română (BAC 2014, Varianta 4, filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică, filiera vocațională – toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic):

• Subiectul I (30 p.) – 9 cerințe pe un text narativ de Cezar Petrescu, *Omul din vis* (fragment);
• Subiectul al II-lea (30 p.) – text argumentativ (150-300 cuvinte) despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos;
• Subiectul al III-lea (30 p.) – eseu (600-900 cuvinte) despre tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic eminescian.

Rezolvarea respectă strict cerințele și punctajele din baremul oficial atașat.

1. Sinonime (2 puncte)

• straniu → *neobișnuit* / *ciudat* (sensul din text: „Mi se părea deodată straniu și nebunesc...” – senzația de nefiresc trăită de personaj).
• făgăduisem → *promisesem* (din „Mi-am amintit că-i făgăduisem să fiu la unsprezece la el.”).

*De ce:* baremul cere un sinonim contextual potrivit, nu neapărat cel mai „literar”; important e ca sensul propozițional să rămână neschimbat.

2. Rolul cratimei în „câte-o hârtie” (2 puncte)

Cratima marchează rostirea legată (elidarea) a două cuvinte – „câte” și „o” – care, în pronunția curentă, se contopesc într-o singură unitate fonetică, fără pauză între ele. Este un procedeu specific oralității/limbii vorbite, transpus grafic pentru a păstra ritmul natural al frazei.

3. Enunț cu o locuțiune/expresie conținând substantivul „os” (2 puncte)

> *După munca istovitoare din concediu, m-am întors acasă rupt în oase de oboseală.*

*De ce:* expresia „a fi rupt în oase” (= foarte obosit) conține substantivul cerut și este folosită corect, într-un context plauzibil.

4. Două motive literare (4 puncte)

• Motivul visului – „M-am deșteptat cu ochii uzi. Visul mă cutremura încă.” – deschide textul și generează confuzia dintre vis și realitate care structurează tot fragmentul.
• Motivul orașului – „Orașul părea nefiresc de curat, aerisit, înnoit.” – spațiul citadin reflectă starea interioară a personajului, eliberat (parțial) de obsesia banului.

*De ce aceste două:* sunt motive literare recurente, cu rol de simbol/proiecție a stării sufletești a naratorului, exact tipul de element cerut de barem (vis, oraș).

5. Tipul de perspectivă narativă (4 puncte)

Perspectivă narativă subiectivă. Naratorul este și personaj (narațiune la persoana I: „M-am deșteptat...”, „Am sărit în mijlocul camerei...”), relatarea fiind filtrată prin propriile senzații, gânduri și interogații retorice („Ce era adevărat...? Ce era vis?”), ceea ce exclude obiectivitatea unui narator omniscient.

6. Două secvențe care conturează dimensiunea temporală (4 puncte)

• „Bătea soarele amiezii în fereastră.”
• „Ce era adevărat din câte se întâmplaseră astă-noapte?”

*De ce:* ambele repere temporale (amiaza prezentului narării vs. noaptea evenimentelor rememorate) construiesc axa timpului în text – trecut imediat vs. prezent al povestirii.

7. Rolul verbelor la timpul imperfect (4 puncte)

Verbele la imperfect (*aștepta, bătea, scoteam, mă uitam, îmi făceau, aveam*) au rol de a reda:

• acțiuni trecute, neterminate, surprinse în desfășurare (durativitate), creând impresia că scena se derulează „sub ochii” cititorului, nu ca un fapt încheiat;
• atmosfera și starea interioară a personajului-narator (confuzie, neliniște, derută), fiind verbe de percepție și descriere, nu de acțiune punctuală;
• cadrul în care se petrece acțiunea de fond (ex. „Bătea soarele amiezii”), pe fundalul căruia se developesc evenimentele la perfect compus.

*De ce:* imperfectul, prin valoarea sa aspectuală, developesteo tonalitate reflexivă, introspectivă, potrivită monologului interior al personajului.

8. Două trăsături ale genului epic, cu exemplu (4 puncte)

• Prezența naratorului-personaj, care relatează la persoana I → exemplu: „M-am deșteptat cu ochii uzi.”
• Naraţiunea ca mod de expunere dominant, îmbinată cu descrierea → exemplu de descriere: „Era un soare rece de iarnă afară, cu sclipiri de oțel în bulgării de zăpadă.”

*De ce:* baremul cere menționarea trăsăturii + ilustrarea ei cu un citat din text; am respectat ambele cerințe pentru fiecare dintre cele două trăsături.

9. Comentariu (60-100 de cuvinte) la secvența dată (4 puncte)

> Secvența developesteo meditație filozofică asupra relativității valorilor materiale. Personajul descoperă, cu stupoare, convenția absurdă prin care un simplu „petec de hârtie” – obiect fizic lipsit de valoare intrinsecă – poate determina fericirea sau suferința oamenilor. Contrastul dintre suferința reală provocată de lipsa banilor și incertitudinea fericirii aduse de posesia lor developesteo critică a societății bazate pe aparențe și pe amăgire, sugerând că adevărata „umanitate” nu poate fi condiționată de o iluzie convențională. *(aprox. 80 cuvinte)*

*De ce acest punctaj:* comentariul este adecvat (surprinde ideea centrală), nuanțat (adaugă interpretare, nu doar parafrazare) și respectă limita de cuvinte cerută (1 punct suplimentar).

Model de text argumentativ (≈ 230 de cuvinte):

> Consider că rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos este unul esențial în societatea contemporană, întrucât acestea contribuie decisiv la informarea corectă a populației și la prevenirea unor afecțiuni grave. > > Un prim argument constă în faptul că aceste campanii oferă informații științifice accesibile tuturor categoriilor de vârstă. De exemplu, mesajele despre beneficiile alimentației echilibrate și ale exercițiului fizic ajung, prin intermediul mass-media și al rețelelor sociale, la un public larg, inclusiv la tineri care altfel nu ar avea acces la cunoștințe specializate. Astfel, oamenii devin conștienți de riscurile unui stil de viață sedentar sau ale consumului excesiv de alimente procesate, iar comportamentele lor se pot schimba treptat. > > În al doilea rând, aceste campanii contribuie la reducerea costurilor din sistemul sanitar, prin prevenirea bolilor cronice precum obezitatea, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare. Investiția în prevenție este, conform numeroaselor studii, mult mai eficientă decât tratarea bolilor deja instalate, iar conștientizarea timpurie a riscurilor poate reduce semnificativ numărul cazurilor grave, cu beneficii atât individuale, cât și sociale. > > În concluzie, campaniile de promovare a unui stil de viață sănătos au un rol fundamental atât în educarea populației, cât și în prevenirea îmbolnăvirilor, motiv pentru care susținerea și extinderea unor asemenea inițiative ar trebui să constituie o prioritate pentru autorități și pentru societatea civilă deopotrivă.

De ce ia punctaj maxim, pe criteriile barem:

• *Structură* (8 p.): text clar organizat – ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie; conectori argumentativi („un prim argument”, „în al doilea rând”, „în concluzie”) și verbe de opinie („consider”).
• *Conținut* (16 p.): opinie formulată explicit (2 p.), două argumente enunțate (2×3 p.) și dezvoltate cu exemple (2×3 p.), concluzie pertinentă (2 p.).
• *Normele limbii* (6 p.): registru adecvat, fără greșeli de exprimare/ortografie/punctuație, încadrare în 150-300 cuvinte.

**Eseu model – *Luceafărul* de Mihai Eminescu** (schiță dezvoltată, respectând reperele cerute; textul complet ar trebui extins la 600-900 cuvinte în lucrarea proprie):

Mihai Eminescu, cel mai important poet român, developesteîn *Luceafărul* o capodoperă a romantismului național, în care tema centrală este condiția omului de geniu raportată la iubire și la cunoaștere, iar viziunea despre lume este una a antitezei ireconciliabile dintre eternitate și efemeritate, dintre cosmic și teluric.

Încadrare într-un curent literar – două trăsături:

1. *Tema condiției geniului*, specifică esteticii romantice, care developesteo meditație asupra izolării ființei superioare: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul? [...] Trăind în cercul vostru strâmt, / Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.”
2. *Recuzita romantică* - cadrul nocturn, natura ca stare de spirit, sursele folclorice (structura de basm): „A fost odată ca-n povești, / A fost ca niciodată, / Din rude mari împărătești, / O prea frumoasă fată.”

Două imagini artistice/idei poetice relevante:

• Incipitul de tip narativ-folcloric situează acțiunea într-un timp mitic, nedeterminat („ca-n povești”), developesteideea iubirii ca poveste arhetipală, dar și premisa imposibilității unei uniri reale între cele două lumi.
• Finalul, prin replica lui Hyperion, cristalizează ideea centrală a poemului: geniul rămâne singur, superior, dar rece și etern, în timp ce omul comun (Cătălin și Cătălina) își trăiește fericirea efemeră, terestră.

Patru elemente de compoziție și de limbaj:

1. *Titlul* – „Luceafărul” este simbol al cunoașterii absolute și al eternității, opus efemerității umane.
2. *Antiteza* (relație de opoziție) – structurează întregul poem: Hyperion/Cătălin, cer/pământ, etern/efemer, cunoaștere/iubire.
3. *Motive poetice* – motivul cosmogonic (geneza, Demiurgos), motivul stelei/luceafărului ca simbol al geniului solitar.
4. *Elementele de prozodie* – structura narativă în patru părți, strofa de patru versuri cu rimă încrucișată, ritmul iambic specific baladei culte, care conferă poemului atât muzicalitate, cât și gravitate filozofică.

Opinie personală: Consider că tema și viziunea despre lume din *Luceafărul* se reflectă cel mai limpede în antiteza finală dintre cele două planuri existențiale – ființa superioară, condamnată la singurătate eternă prin însăși natura ei, și omul comun, limitat, dar capabil de fericire efemeră. Eminescu nu oferă o soluție de împăcare, ci developesteo meditație tragică asupra prețului cunoașterii și al geniului.

*De ce acest eseu respectă baremul:* fiecare dintre cele patru repere obligatorii (încadrare + 2 trăsături, 2 imagini/idei, 4 elemente de compoziție/limbaj, opinie argumentată) este tratat explicit, cu citate din text, iar structura (introducere-cuprins-concluzie) asigură punctajul de redactare.

| Item | Răspuns esențial | |---|---| | I.1 | straniu – neobișnuit; făgăduisem – promisesem | | I.2 | marchează rostirea legată a două cuvinte | | I.3 | enunț cu „rupt în oase” (sau echivalent) | | I.4 | motivul visului; motivul orașului | | I.5 | perspectivă narativă subiectivă | | I.6 | „soarele amiezii”; „se întâmplaseră astă-noapte” | | I.7 | durativitate, atmosferă, introspecție | | I.8 | narator-personaj + naraţiune/descriere, cu exemple | | I.9 | comentariu 60-100 cuvinte, cf. model de mai sus | | II | text argumentativ complet, cf. model de mai sus | | III | eseu *Luceafărul*, cf. schiță dezvoltată de mai sus |

• La I.2, mulți candidați confundă rolul cratimei cu „marcarea pronumelui” sau „a genitivului”, fără a explica elidarea/rostirea legată.
• La I.5, se confundă perspectiva subiectivă cu cea obiectivă doar pentru că textul e la persoana I, fără a argumenta prin filtrul subiectiv al naratorului.
• La I.7, răspunsurile rămân la nivel de „exprimă trecutul”, fără a lega imperfectul de durativitate și de rolul descriptiv/atmosferic – acesta e motivul pentru care se pierde jumătate din punctaj (barem: 4 p. vs. 2 p. pentru prezentare schematică).
• La Subiectul II, greșeală frecventă: lipsa dezvoltării argumentelor (doar enunțare, fără exemplificare) – se pierd cele 2×3 puncte alocate dezvoltării.
• La Subiectul III, cea mai frecventă eroare este tratarea superficială a elementelor de prozodie (doar menționarea „rimă, ritm” fără exemplificare din text) și omiterea opiniei personale argumentate.

Rezolvarea respectă integral structura și punctajele din baremul oficial atașat: la Subiectul I s-au tratat toate cele 9 cerințe cu citate exacte din textul lui Cezar Petrescu; la Subiectul al II-lea s-a oferit un text argumentativ complet (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) încadrat în limita de cuvinte; la Subiectul al III-lea s-a construit un eseu-model pe *Luceafărul*, acoperind toate cele patru repere obligatorii (încadrare, imagini/idei, elemente de compoziție/limbaj, opinie). Pentru punctaj maxim, cheia este argumentarea fiecărui răspuns cu citate din text și respectarea strictă a limitelor de cuvinte impuse la Subiectele II și III.