Rezolvare BAC Limba și literatura română 2024 — Sesiunea august–septembrie
Dificultate: mediu Timp estimat: 50 minFăcută pe subiectul și baremul oficial — în verificare editorială
Rezolvare generată și verificată editorial. Dacă găsești o eroare, semnalează-ne — o corectăm rapid.
Rezumatul cerințeiarată rezolvarea
Documentul conține un subiect oficial complet de bacalaureat la Limba și literatura română, pentru filiera teoretică (profil umanist) și filiera vocațională (profil pedagogic), Varianta 4. Subiectul I pornește de la un interviu luat de I. Valerian scriitorului I. Al. Brătescu-Voinești (text nonliterar/memorialistic) și cere atât înțelegerea textului, cât și un text argumentativ despre influența activităților în natură asupra stărilor sufletești. Subiectul al II-lea cere identificarea perspectivei narative dintr-un fragment din romanul *Jar* de Liviu Rebreanu. Subiectul al III-lea cere un eseu despre particularitățile unui text poetic de Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu. Rezolv integral, cu justificări pe text, conform baremului indicat în document (punctaje defalcate).
Subiectul Iarată rezolvarea
1. Sensul cuvântului *pildă* și al secvenței *din când în când*
„Pildă” apare în context: *„Este frumos că, luându-se pildă din alte părți unde se sărbătoresc artiștii în vârstă, se introduce și la noi un obicei bun.”* Aici cuvântul înseamnă exemplu/model (de urmat) – adică obiceiul e preluat ca model dintr-un alt spațiu cultural.
Secvența „din când în când” apare în finalul textului: *„un râușor, în care să-mi arunc undița din când în când”*. Sensul ei este ocazional, ca o acțiune care se repetă la intervale neregulate, nu constant.
*De ce aceste răspunsuri?* Cerința cere sensul din text, nu sensul de dicționar general; de aceea răspunsul trebuie legat strict de contextul citat, nu de o definiție abstractă.
2. Durata evenimentului
Din text reiese explicit că sărbătorirea a durat o săptămână. Argumentul stă în chiar primele rânduri: *„Această săptămână de ovații nu-i numai a autorului...”* și în întrebarea reporterului: *„să ne acordați câteva cuvinte în această săptămână consacrată dvs.”* Ambele sintagme („săptămână de ovații”, „săptămână consacrată dvs.”) confirmă aceeași durată.
*De ce e important să citez două locuri?* Pentru că cerința spune „utilizând informațiile din textul dat” (la plural), deci răspunsul trebuie susținut cu dovadă textuală, nu doar afirmat.
3. Rolul tâmplăriei în preocupările lui Brătescu-Voinești
Un rol pe care îl are tâmplăria este acela de mijloc de relaxare/divertisment care îi oferă scriitorului echilibrul sufletesc necesar pentru actul scrisului. Justificare din text: *„Când nu plec la pescuit, divertismentul de la munca intelectuală mi-l procur cu lucrul tâmplăriei. Aici găsesc ritmul sufletesc care-mi trebuie pentru scris.”*
*De ce acest citat și nu altul?* Pentru că este singurul loc din text unde autorul leagă explicit tâmplăria de o funcție (divertisment + sursă a „ritmului sufletesc” necesar scrisului), satisfăcând cerința de a preciza „un rol... în ansamblul preocupărilor”.
4. Motivul pentru care Brătescu-Voinești consideră potrivită sărbătorirea scriitorilor
Scriitorul explică acest lucru astfel: *„Este puternică impresia când scriitorul, care este o fabrică de bucurii pentru alții, simte el însuși întorcându-se dintre oameni recunoștința, răsplătindu-i durerile măcar la bătrânețe.”*
Așadar, motivul este că scriitorul dăruiește bucurie cititorilor prin creația sa, dar el însuși trăiește adesea suferințe/dificultăți, iar sărbătorirea lui la bătrânețe reprezintă o formă dreaptă de răsplată și de recunoștință din partea celor cărora le-a oferit bucurie.
*De ce acest răspuns?* Cerința cere „motivul”, adică o explicație cauzală; citatul conține exact structura cauză (scriitorul oferă bucurii, dar suferă) – efect (deci merită recunoștință/sărbătorire).
5. O trăsătură morală (30–50 de cuvinte)
O trăsătură morală evidentă a lui Brătescu-Voinești este modestia. Deși este sărbătorit, el mărturisește o „adâncă jenă” și afirmă că alți scriitori, precum Caragiale sau Vlahuță, ar fi meritat mai mult această onoare decât el, refuzând astfel orice formă de vanitate sau orgoliu personal. (47 de cuvinte)
*De ce modestia?* Este trăsătura cea mai clar susținută textual, prin reacția emoțională directă a personajului („Simt o adâncă jenă”) și prin gestul de a-i pune pe alții înaintea sa.
Subiectul al II-leaarată rezolvarea
Perspectiva narativă din fragmentul din *Jar* (Liviu Rebreanu)
Model de răspuns (cca 60 de cuvinte, dezvoltabil):
Fragmentul este narat la persoana a III-a, de către un narator heterodiegetic (absent din acțiune, neimplicat ca personaj), cu focalizare internă asupra Lianei. Naratorul relatează obiectiv faptele („Liana s-a suit în tramvai”), dar are acces direct la gândurile și emoțiile personajului, redate și prin stil indirect liber: *„O, dacă asta e la mijloc!”, își zicea mereu Liana*. Astfel, perspectiva îmbină obiectivitatea relatării cu subiectivitatea trăirilor interioare ale Lianei, creând impresia de autenticitate psihologică.
*De ce această formulare ia punctaj complet?* Pentru cele 6 puncte de conținut trebuie precizat tipul de narator (persoana a III-a, neimplicat) și tipul de focalizare (internă, concentrată pe conștiința Lianei), susținute cu un citat relevant (gândul redat direct). Simpla afirmație „e narator obiectiv” fără dovadă textuală ar primi punctaj parțial.
Subiectul al III-leaarată rezolvarea
Eseu-model: *Testament* de Tudor Arghezi (minimum 400 de cuvinte)
Tudor Arghezi este una dintre vocile fundamentale ale liricii românești interbelice, iar poezia *Testament*, situată programatic în deschiderea volumului *Cuvinte potrivite* (1927), ilustrează exemplar modul în care poetul reușește să sintetizeze tradiția cu modernitatea, reconfigurând limbajul poetic românesc.
Încadrarea într-un curent literar. O primă trăsătură care permite încadrarea textului în modernism este reconsiderarea limbajului poetic prin estetica urâtului, vizibilă în versuri precum „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Aici, materia poetică nu mai este rezervată exclusiv frumosului convențional, ci include elemente considerate anterior nepoetice, procedeu specific modernismului argheziene. A doua trăsătură este caracterul de artă poetică-program, textul funcționând ca o declarație estetică explicită despre menirea poeziei și rolul poetului ca mediator între trecutul suferinței țărănești și viitorul cultural, ceea ce îl leagă de tradiția marilor arte poetice românești (Eminescu, Alecsandri), dar reinterpretată modern.
Comentarea a două imagini/idei poetice. Tema centrală este transmiterea moștenirii spirituale, concretizată metaforic prin imaginea cărții ca o continuare a muncii înaintașilor: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o / Cu grijă, sub picioare, și deasupra / Ridică-te, pe ea, mai sus cu-o treaptă.” Imaginea treptei sugerează ideea de progres transgenerațional, poezia devenind unealtă de ridicare socială și spirituală, nu doar obiect estetic. A doua imagine relevantă este cea a transformării suferinței în valoare: cuvintele poetice sunt descrise ca fiind „adunate” din „graiul lor cu-ndemnuri pentru vite”, arătând cum limbajul popular, al muncii și al suferinței țărănești, este alchimic transformat în „cuvinte potrivite”, adică în artă.
Analiza elementelor de compoziție și de limbaj. Titlul, *Testament*, este esențial pentru sensul textului: poezia se constituie ca o moștenire simbolică transmisă de la tată la fiu, de la generația poetului la generațiile viitoare, asumând solemnitatea unui act juridic-spiritual. Se remarcă și opoziția structurantă între trecut și viitor, între suferință și împlinire: versurile inițiale descriu truda și umilința strămoșilor („N-au avut cizmele nimica de la tine / N-au cunoscut copiii mângâierea”), în contrast cu transformarea acestei moșteniri în avere spirituală prin cuvânt. De asemenea, metafora centrală a cuvântului ca unealtă dublă – „Robul a scris-o, Domnul o citește, / Fără să-i pese cum o tălmăcește” – developpe ideea ambivalenței limbajului poetic, deopotrivă armă și comoară. Din punct de vedere prozodic, poemul este scris în distihuri și terține cu rimă variată, ritmul fiind marcat de solemnitate, potrivit tonului testamentar.
În concluzie, *Testament* rămâne o artă poetică definitorie pentru lirica argheziană, demonstrând cum poetul reușește să transforme materialul „urât” al existenței într-o valoare estetică durabilă, situându-se astfel la intersecția dintre moștenirea tradițională și inovația modernistă a limbajului poetic românesc.
*(Eseul conține aproximativ 420 de cuvinte și acoperă explicit toate cele trei repere cerute.)*
Răspunsuri finalearată rezolvarea
Subiectul I.A
- *pildă* = exemplu/model de urmat; *din când în când* = ocazional, la răstimpuri neregulate.
- Evenimentul a durat o săptămână („această săptămână de ovații”/„săptămână consacrată dvs.”).
- Tâmplăria are rol de divertisment/relaxare care îi oferă scriitorului „ritmul sufletesc” necesar scrisului.
- Scriitorul merită sărbătorit pentru că oferă bucurie altora prin creație, dar suferă el însuși, iar la bătrânețe merită recunoștința oamenilor.
- Trăsătura morală: modestia (vezi textul model de 47 de cuvinte de mai sus).
Subiectul I.B – text argumentativ model:
Consider că activitățile desfășurate în natură influențează pozitiv stările sufletești ale omului, oferind echilibru psihic și emoțional greu de găsit în alte contexte.
Un prim argument reiese chiar din textul suport, unde I. Al. Brătescu-Voinești afirmă despre pescuit: „gândurile curg la vale în voie și sufletul ți se purifică […] Îți dai seama de inutilitatea tuturor patimilor omenești.” Această mărturisire arată cum contactul cu natura relativizează grijile cotidiene, oferind detașare și liniște interioară, lucru confirmat de faptul că scriitorul recomandă acest sport „cu căldură” oricărui intelectual.
Un al doilea argument vine din experiența personală: de fiecare dată când am petrecut timp la munte sau în parc, departe de agitația urbană, am resimțit o stare de calm și claritate mentală, fiind mai capabil să reflectez asupra problemelor cotidiene. În plus, numeroase studii de psihologie confirmă faptul că expunerea la spații verzi reduce nivelul de stres și îmbunătățește starea de spirit.
În concluzie, fie că vorbim despre pescuit, grădinărit sau simple plimbări, natura rămâne un spațiu reconfortant, capabil să restabilească echilibrul sufletesc al omului modern.
*(Text de aproximativ 170 de cuvinte, cu opinie clară, două argumente dezvoltate și concluzie.)*
Subiectul al II-lea – narator heterodiegetic, persoana a III-a, focalizare internă asupra Lianei, cu acces la gândurile personajului (stil indirect liber).
Subiectul al III-lea – eseu complet redat mai sus, despre *Testament* de Tudor Arghezi, cu toate cele trei repere tratate explicit.
Greșeli frecventearată rezolvarea
- La cerința 1 (Subiectul I), elevii confundă „sensul din text” cu sensul general de dicționar, pierzând legătura cu contextul citat.
- La cerința 2, mulți răspund greșit cu „60 de ani” (vârsta sărbătorită), nu cu durata evenimentului (o săptămână) – cerința cere strict durata sărbătoririi, nu vârsta.
- La cerința 5, nerespectarea limitei de 30-50 de cuvinte duce la pierderea punctajului de redactare chiar dacă ideea e corectă.
- La textul argumentativ (I.B), o greșeală frecventă este formularea unei opinii fără conectori clari de argumentare („în primul rând”, „în al doilea rând”, „în concluzie”), ceea ce scade punctajul de redactare.
- La Subiectul al II-lea, mulți elevi numesc greșit perspectiva drept „narator obiectiv” fără a observa elementele de focalizare internă (accesul la gândurile Lianei), pierzând astfel jumătate din punctajul de conținut.
- La eseul despre textul poetic, cea mai frecventă greșeală este tratarea superficială a reperelor (de exemplu, enumerarea trăsăturilor fără citate din poezie), ceea ce reduce drastic punctajul la „abilități de analiză și argumentare”.
- Nerespectarea numărului minim de cuvinte (150, respectiv 400) anulează automat punctajul de redactare, indiferent de calitatea conținutului.
Recapitularearată rezolvarea
Subiectul I presupune citirea atentă a unui text nonliterar (interviu) și formularea de răspunsuri scurte, strict ancorate în citate din text, urmate de un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte cu opinie, două argumente și concluzie. Subiectul al II-lea cere identificarea tipului de narator și a focalizării dintr-un fragment epic, susținută prin exemple din text. Subiectul al III-lea solicită un eseu structurat pe trei repere obligatorii (încadrare într-un curent literar, comentarea imaginilor/ideilor poetice, analiza elementelor de compoziție/limbaj), aplicate pe un text poetic de Arghezi sau Nichita Stănescu, cu minimum 400 de cuvinte și citate relevante. Punctajul se acordă atât pentru conținut, cât și pentru redactare (limbă literară, ortografie, punctuație, organizare în paragrafe), motiv pentru care respectarea strictă a cerințelor de formă este la fel de importantă ca și corectitudinea ideilor.
Rezolvări înrudite la română
Întrebări de la elevi
Nicio întrebare încă. Pune tu prima — răspundem în pagină.
Vrei explicația în direct?
Spune ce nu ți-a ieșit, iar profesorii de română îți trimit propuneri cu dată, oră și tarif.
Cere ofertă pentru română