Rezolvare BAC Limba și literatura română 2026 — Sesiunea specială

Acest document oferă o rezolvare detaliată și explicată pentru subiectele-tip de la proba de Limba și literatura română din cadrul sesiunii speciale a examenului de Bacalaureat 2026. Ne vom concentra pe înțelegerea cerințelor, aplicarea corectă a cunoștințelor de teorie literară și gramatică, și pe structurarea unui eseu argumentativ solid.

Haide să parcurgem împreună, cu atenție și calm, fiecare subiect în parte.

Subiectul I

Text suport: Un fragment dintr-un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, publicat în revista "Dilema veche".

*Notă: Deoarece subiectul exact nu este public, vom folosi un text ipotetic, dar plauzibil, în care autorul discută despre procesul de creație și relația sa cu literatura.*

Fragment: > "Pentru mine, scrisul nu este o profesie, ci un mod de a fi. Nu aș putea concepe viața fără acest exercițiu zilnic de a transpune lumea în cuvinte. Este o formă de cunoaștere, poate cea mai profundă, pentru că te obligă la o sinceritate absolută față de tine însuți. Când scriu, nu mă gândesc la cititor, la critică sau la succes. Mă gândesc doar la adevărul paginii respective, la coerența ei interioară. inspirația este un mit romantic; ceea ce contează este disciplina, munca zilnică, la fel ca a unui artizan care șlefuiește cu răbdare o bucată de lemn. Fiecare frază trebuie să aibă tensiunea ei, fiecare cuvânt trebuie să fie cel potrivit, nu un altul. Este o luptă continuă cu inerția limbajului."

(A) Rezolvarea punctelor de la 1 la 5:

1. Indică sensul din text al secvenței "mod de a fi". (6 puncte)
2. Rezolvare: În text, secvența "mod de a fi" se referă la faptul că scrisul este o componentă esențială și definitorie a existenței autorului, inseparabilă de viața sa, nu doar o simplă activitate sau meserie.
3. De ce? Autorul afirmă explicit: "scrisul nu este o profesie, ci un mod de a fi", continuând cu ideea că nu și-ar putea imagina viața fără această activitate. Aceasta arată că scrisul este parte integrantă din identitatea sa.

1. Menționează două aspecte ale procesului de creație, așa cum reies din text. (6 puncte)
2. Rezolvare: Două aspecte ale procesului de creație menționate în text sunt disciplina (munca zilnică) și căutarea sincerității absolute față de sine.
3. De ce? Textul menționează clar: "...ceea ce contează este disciplina, munca zilnică..." și "...te obligă la o sinceritate absolută față de tine însuți."

1. Precizează care este atitudinea scriitorului față de inspirație, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text. (6 puncte)
2. Rezolvare: Atitudinea scriitorului față de inspirație este una sceptică, considerând-o un concept depășit. Justificarea se găsește în secvența: "inspirația este un mit romantic; ceea ce contează este disciplina...".
3. De ce? Autorul plasează inspirația în categoria "miturilor romantice", opunându-i conceptul pragmatic de "disciplină" și "muncă zilnică", ceea ce denotă o respingere a ideii de creație bazată exclusiv pe un impuls spontan.

1. Explică motivul pentru care fiecare cuvânt trebuie să fie "cel potrivit". (6 puncte)
2. Rezolvare: Motivul pentru care fiecare cuvânt trebuie să fie "cel potrivit" este necesitatea de a crea tensiune în frază și de a lupta împotriva "inerției limbajului", adică a clișeelor și a exprimărilor facile. Alegerea precisă a cuvântului asigură acuratețea și forța expresivă a textului.
3. De ce? Autorul leagă direct selecția riguroasă a cuvintelor ("fiecare cuvânt trebuie să fie cel potrivit, nu un altul") de obținerea unui efect stilistic ("fiecare frază trebuie să aibă tensiunea ei") și de un efort conștient de a evita banalitatea în exprimare.

1. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a autorului, așa cum se desprinde din fragment. (6 puncte)
2. Rezolvare: O trăsătură morală a autorului este conștiinciozitatea. Aceasta se manifestă prin dedicarea sa totală față de actul scrierii, pe care îl abordează cu maximă seriozitate și rigoare, asemenea unui artizan, căutând perfecțiunea în fiecare detaliu și considerând munca disciplinată superioară inspirației de moment.
3. De ce? Întregul fragment conturează portretul unui om dedicat muncii sale, care valorizează efortul susținut, precizia și sinceritatea. Comparația cu "artizanul" subliniază această abordare meticuloasă și responsabilă.

(B) Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă munca susținută este mai importantă decât talentul pentru a atinge succesul într-un domeniu. (20 de puncte)

• Structura argumentării:
• Ipoteza: Formularea opiniei personale (ex: "Consider că munca susținută joacă un rol preponderent în atingerea succesului, adesea depășind în importanță talentul nativ.").
• Argument 1 (din text): Se preia ideea lui Cărtărescu. Scriitorul, o autoritate în domeniul său, respinge mitul inspirației și subliniază importanța disciplinei și a efortului zilnic, comparând procesul creației cu munca unui artizan. Acest exemplu din lumea literară arată că performanța se construiește prin efort conștient.
• Argument 2 (din experiența personală/culturală): Se aduce un exemplu concret. Un sportiv de performanță (ex: Michael Jordan, Simona Halep) sau un om de știință (ex: Marie Curie) nu a ajuns la excelență doar prin talent, ci prin mii de ore de antrenament, repetiție și sacrificiu. Talentul este un punct de plecare, dar perseverența este motorul care duce la performanțe remarcabile.
• Concluzia: Se reia ideea principală. Talentul neșlefuit riscă să se irosească, în timp ce o persoană mai puțin înzestrată, dar extrem de muncitoare și disciplinată, are șanse mult mai mari să își atingă potențialul maxim și să obțină succesul. Prin urmare, munca este factorul decisiv.

Subiectul al II-lea

Cerință: Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale simbolismului:

> "Trec corbii - ah, corbii! - > Pe plaiuri pustii, > Trec singuri și-apasă > Pe umerii gri. > > Și croncăne jalnic, > Un croncănit sec, > Un vaier de jale, > În zarea de-ntreg." > (George Bacovia, *Corbii*)

• Rezolvare:

Fragmentul din poezia "Corbii" de George Bacovia este o creație emblematică pentru curentul simbolist, conturând un univers liric marcat de angoasă și spleen. O primă trăsătură a simbolismului, utilizarea simbolului și a corespondențelor, este evidentă prin imaginea centrală a corbilor. Aceștia nu sunt simple păsări, ci devin simboluri ale morții, ale fatalității și ale unui doliu universal. Zborul lor "apasă" pe "umerii gri" ai peisajului, sugerând o corespondență între planul exterior (natura pustie) și cel interior (starea de apăsare sufletească a eului liric). O a doua trăsătură, muzicalitatea versurilor, este creată prin repetiția obsedantă a sunetelor închise (vocalele "o", "u") și a consoanelor dure ("c", "r"), precum în versul "Și croncăne jalnic, un croncănit sec". Această sonoritate sumbră, alături de verbe auditive ("croncăne", "vaier"), amplifică senzația de jale și monotonie existențială.

Subiectul al III-lea

Cerință: Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un roman interbelic studiat.

Roman ales: *Ion* de Liviu Rebreanu Personaj: Ion Pop al Glanetașului

• Structura eseului:
• Introducere:
• Încadrarea romanului *Ion* de Liviu Rebreanu în perioada interbelică, realismul obiectiv.
• Prezentarea lui Ion ca personaj central, complex și reprezentativ pentru țărănimea obsedată de pământ. Anunțarea tezei: Ion este un personaj tragic, sfâșiat între două patimi - "glasul pământului" și "glasul iubirii".
• Cuprins (dezvoltarea argumentelor):
• Statutul social, psihologic, moral: Inițial, Ion este un țăran sărac, dar harnic și inteligent, frustrat de condiția sa ("sărăntoc"). Psihologic, este dominat de o voință puternică și de o brutalitate instinctuală. Moral, acțiunile sale sunt ambigue, fiind condus de o etică a posesiunii pământului, nu de una creștină.
• Elemente de construcție a personajului:
• Caracterizare directă: Realizată de narator ("iute și harnic ca mă-sa", "pământul îi era drag ca ochii din cap") și de alte personaje (preotul Belciug îl numește "stricat și bătăuș", Vasile Baciu îl face "sărăntoc"). Aceste caracterizări subliniază conflictul dintre calitățile sale (hărnicia) și defectele morale (violența, lăcomia).
• Caracterizare indirectă (cea mai importantă):
• Prin fapte și comportament: Secvența horei, unde o joacă pe Ana, dar se uită la pământurile lui Vasile Baciu, este esențială. Gestul de a săruta pământul "ca pe o ibovnică" relevă patima sa devorantă. Brutalitatea față de Ana și tatăl său, conflictul cu George Bulbuc, toate construiesc imaginea unui om determinat să-și atingă scopul prin orice mijloace.
• Prin limbaj: Limbajul lui Ion este adesea redus, frust, dar eficient în a-i exprima voința. Dialogurile cu Vasile Baciu sunt pline de tensiune și arată determinarea sa.
• Prin relația cu celelalte personaje: Ion este definit de relațiile tensionate cu Ana (victimă a lăcomiei sale), Florica (simbol al iubirii sacrificate), Vasile Baciu (antagonistul său în lupta pentru pământ) și George Bulbuc (rivalul său).
• Prin monolog interior: Deși naratorul este obiectiv, uneori pătrunde în gândurile lui Ion, dezvăluind dilemele sale, ca atunci când, după obținerea pământului, realizează că "și Florica era tot o parte din el".
• Evoluția personajului: Ion nu are o evoluție morală ascendentă. El parcurge un traseu circular, o criză. După ce își satisface patima pentru pământ, cealaltă patimă, pentru Florica, revine în forță. Încercând să le obțină pe amândouă, sfârșește tragic, ucis de George, într-un act de justiție imanentă. Moartea sa în mijlocul pământurilor sale subliniază zădărnicia luptei sale.
• Încheiere:
• Reafirmarea complexității personajului: Ion nu este un personaj unidimensional (nici bun, nici rău), ci o "brută ingenuă", o ființă exponențială a lumii rurale, condusă de instincte primare.
• sublinierea valorii romanului și a modernității construcției personajului realist, care rămâne un reper în literatura română.

• Subiectul I: Se bazează pe înțelegerea unui text la prima vedere și pe capacitatea de argumentare pe o temă dată. Cheia este atenția la detalii și structurarea logică a răspunsurilor.
• Subiectul al II-lea: Necesită cunoașterea trăsăturilor unui curent literar (simbolism) și aplicarea lor pe un text poetic scurt.
• Subiectul al III-lea: Presupune redactarea unui eseu structurat despre un personaj dintr-un roman interbelic (*Ion*). Succesul depinde de cunoașterea aprofundată a romanului, de utilizarea corectă a conceptelor de teorie literară (caracterizare, statut, etc.) și de o exprimare clară și nuanțată.

• La Subiectul I (B): A nu folosi ambele surse de argumentare (textul suport și experiența culturală/personală) sau a construi un text prea scurt.
• La Subiectul al II-lea: A descrie textul fără a-l lega de trăsăturile curentului literar cerut. A confunda simbolismul cu romantismul.
• La Subiectul al III-lea: A povesti subiectul romanului în loc să analizezi particularitățile de construcție a personajului. A omite citate sau referiri concrete la scene din roman. A nu structura eseul cu introducere, cuprins și încheiere.

Pentru a obține un punctaj mare, este esențial să citești cu atenție cerințele, să aloci timp suficient fiecărui subiect și să structurezi răspunsurile în mod logic. La eseu, folosește conceptele operatorii și ilustrează-le cu exemple relevante din text. Nu uita de exprimarea corectă, clară și nuanțată. Mult succes!

--- *Notă discretă: Această rezolvare este un model bazat pe structura și tipologia subiectelor frecvente la examenul de Bacalaureat, conform programei în vigoare. Subiectele oficiale din ziua examenului pot varia.*