Subiect și barem BAC 2023 Matematică M2 (științe ale naturii)
2023
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului din simularea națională de Bacalaureat 2023 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(1+i)−i(2−i)=12(1 + i) - i(2 - i) = 1, unde i2=−1i^2 = -1

Desfacem parantezele:

2(1+i)−i(2−i)=2+2i−2i+i2=2+i2=2−1=1.2(1 + i) - i(2 - i) = 2 + 2i - 2i + i^2 = 2 + i^2 = 2 - 1 = 1.

Partea imaginară se anulează (2i−2i=02i - 2i = 0), iar i2=−1i^2 = -1. Barem: 3p desfacerea parantezelor, 2p finalizarea.

2. f(x)=3x+10f(x) = 3x + 10: determinați aa pentru care A(2a,a)A(2a, a) aparține graficului

Un punct (x0,y0)(x_0, y_0) aparține graficului lui ff dacă f(x0)=y0f(x_0) = y_0. Aici f(2a)=af(2a) = a:

3⋅2a+10=a  ⟺  6a−a=−10  ⟺  5a=−10  ⟺  a=−2.3\cdot 2a + 10 = a \iff 6a - a = -10 \iff 5a = -10 \iff a = -2.

Verificare: A(−4,−2)A(-4, -2), f(−4)=−12+10=−2f(-4) = -12 + 10 = -2 ✔.

Răspuns: a=−2a = -2. Barem: 3p scrierea condiției, 2p soluția.

3. Ecuația 2x2+2=2x\sqrt{2x^2 + 2} = 2x

Radicalul este mereu definit (2x2+2>02x^2 + 2 > 0), dar membrul stâng este nenegativ, deci trebuie 2x≥02x \ge 0, adică x≥0x \ge 0.

Ridicăm la pătrat: 2x2+2=4x2  ⟺  2x2=2  ⟺  x2−1=0  ⟺  x∈{−1,1}2x^2 + 2 = 4x^2 \iff 2x^2 = 2 \iff x^2 - 1 = 0 \iff x \in \{-1, 1\}.

Verificare: x=−1x = -1: 4=2≠−2\sqrt4 = 2 \ne -2 — nu convine; x=1x = 1: 4=2\sqrt4 = 2 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p ecuația x2−1=0x^2 - 1 = 0, 3p eliminarea lui −1-1 și soluția care convine. Greșeala frecventă: păstrarea lui x=−1x = -1 — ridicarea la pătrat poate introduce soluții străine.

4. Numere naturale impare de trei cifre formate cu elemente din A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}

Numărul abc‾\overline{abc} (cifrele se pot repeta, enunțul nu cere cifre distincte):

  • cifra unităților cc trebuie să fie impară: {1,3}\{1, 3\} — 2 alegeri;
  • cifra zecilor bb: oricare din cele 5 — 5 alegeri;
  • cifra sutelor aa: nu poate fi 0 — 4 alegeri.

2⋅5⋅4=40.2\cdot 5\cdot 4 = 40.

Răspuns: 40 de numere. Barem: 2p alegerea cifrei unităților, 3p numărarea finală.

5. u⃗=ai⃗+(a−1)j⃗\vec u = a\vec i + (a - 1)\vec j și v⃗=i⃗+2j⃗\vec v = \vec i + 2\vec j coliniari

Doi vectori x1i⃗+y1j⃗x_1\vec i + y_1\vec j și x2i⃗+y2j⃗x_2\vec i + y_2\vec j sunt coliniari când coordonatele sunt proporționale: x1x2=y1y2\dfrac{x_1}{x_2} = \dfrac{y_1}{y_2} (echivalent x1y2−x2y1=0x_1y_2 - x_2y_1 = 0).

a1=a−12  ⟺  2a=a−1  ⟺  a=−1.\frac{a}{1} = \frac{a - 1}{2} \iff 2a = a - 1 \iff a = -1.

Verificare: u⃗=−i⃗−2j⃗=−v⃗\vec u = -\vec i - 2\vec j = -\vec v ✔.

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 3p condiția de coliniaritate, 2p soluția.

6. Triunghi dreptunghic în AA, ∠B=π6\angle B = \dfrac\pi6, BC=24BC = 24, CDCD bisectoarea unghiului CC: aflați CDCD

Pas 1 — cateta ACAC. Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză: AC=BCsin⁡π6=24⋅12=12AC = BC\sin\dfrac\pi6 = 24\cdot\dfrac12 = 12.

Pas 2 — unghiul ACDACD. ∠C=π2−π6=π3\angle C = \dfrac\pi2 - \dfrac\pi6 = \dfrac\pi3, iar bisectoarea îl înjumătățește: ∠ACD=π6\angle ACD = \dfrac\pi6.

Pas 3 — triunghiul ACDACD este dreptunghic în AA (căci D∈ABD \in AB), cu ipotenuza CDCD:

cos⁡∠ACD=ACCD⇒12CD=32⇒CD=243=83.\cos\angle ACD = \frac{AC}{CD} \Rightarrow \frac{12}{CD} = \frac{\sqrt3}{2} \Rightarrow CD = \frac{24}{\sqrt3} = 8\sqrt3.

Răspuns: CD=83CD = 8\sqrt3. Barem: 3p AC=12AC = 12 și ∠ACD=π6\angle ACD = \frac\pi6, 2p calculul lui CDCD.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele I3I_3 și A(x)=(x+1−110x01−1x+1)A(x) = \begin{pmatrix}x + 1 & -1 & 1\\ 0 & x & 0\\ 1 & -1 & x + 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=3\det(A(1)) = 3

det⁡(A(1))=∣2−110101−12∣.\det(A(1)) = \begin{vmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{vmatrix}.

Cel mai rapid: dezvoltăm după linia a doua, care are un singur element nenul (pe poziția (2,2)(2,2), semn ++):

det⁡(A(1))=1⋅∣2112∣=4−1=3.\det(A(1)) = 1\cdot\begin{vmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{vmatrix} = 4 - 1 = 3.

(Cu Sarrus: 4+0+0−1−0−0=34 + 0 + 0 - 1 - 0 - 0 = 3.) Barem: 3p scrierea și dezvoltarea determinantului, 2p rezultatul.

b) xx real pentru care A(0)⋅A(x)=A(0)A(0)\cdot A(x) = A(0)

A(0)=(1−110001−11)A(0) = \begin{pmatrix}1 & -1 & 1\\ 0 & 0 & 0\\ 1 & -1 & 1\end{pmatrix}. Linia 1 (și linia 3) înmulțită cu coloanele lui A(x)A(x):

  • coloana 1: 1⋅(x+1)+(−1)⋅0+1⋅1=x+21\cdot(x+1) + (-1)\cdot 0 + 1\cdot 1 = x + 2;
  • coloana 2: 1⋅(−1)+(−1)⋅x+1⋅(−1)=−x−21\cdot(-1) + (-1)\cdot x + 1\cdot(-1) = -x - 2;
  • coloana 3: 1⋅1+(−1)⋅0+1⋅(x+1)=x+21\cdot 1 + (-1)\cdot 0 + 1\cdot(x + 1) = x + 2.

A(0)A(x)=(x+2−x−2x+2000x+2−x−2x+2).A(0)A(x) = \begin{pmatrix}x + 2 & -x - 2 & x + 2\\ 0 & 0 & 0\\ x + 2 & -x - 2 & x + 2\end{pmatrix}.

Egalând cu A(0)A(0): x+2=1  ⟺  x=−1x + 2 = 1 \iff x = -1 (și −x−2=−1-x - 2 = -1 dă tot x=−1x = -1).

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p calculul produsului, 2p valoarea lui xx.

c) a,ba, b reali cu (A(1))−1=aA(1)+bI3\left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3

Din a), det⁡A(1)=3≠0\det A(1) = 3 \ne 0, deci A(1)A(1) este inversabilă. Înmulțim egalitatea la stânga cu A(1)A(1):

(A(1))−1=aA(1)+bI3  ⟺  I3=aA(1)2+bA(1).\left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3 \iff I_3 = aA(1)^2 + bA(1).

(Echivalența are loc pentru că A(1)A(1) este inversabilă.) Calculăm

A(1)2=(2−110101−12)2=(5−440104−45).A(1)^2 = \begin{pmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{pmatrix}^2 = \begin{pmatrix}5 & -4 & 4\\ 0 & 1 & 0\\ 4 & -4 & 5\end{pmatrix}.

Atunci

aA(1)2+bA(1)=(5a+2b−4a−b4a+b0a+b04a+b−4a−b5a+2b)=(100010001).aA(1)^2 + bA(1) = \begin{pmatrix}5a + 2b & -4a - b & 4a + b\\ 0 & a + b & 0\\ 4a + b & -4a - b & 5a + 2b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}.

Din 4a+b=04a + b = 0 și a+b=1a + b = 1: scăzând, 3a=−1⇒a=−133a = -1 \Rightarrow a = -\dfrac13, b=43b = \dfrac43. Verificare: 5a+2b=−53+83=15a + 2b = -\dfrac53 + \dfrac83 = 1 ✔.

Răspuns: a=−13a = -\dfrac13, b=43b = \dfrac43. Barem: 3p reducerea la aA(1)2+bA(1)=I3aA(1)^2 + bA(1) = I_3 și calculul lui A(1)2A(1)^2, 2p valorile.

2. Legea de compoziție x∗y=xy+x+y−1+2xyx * y = xy + x + y - 1 + 2^{xy}

a) 1∗2=81 * 2 = 8

1∗2=1⋅2+1+2−1+21⋅2=4+4=8.1 * 2 = 1\cdot 2 + 1 + 2 - 1 + 2^{1\cdot 2} = 4 + 4 = 8.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) e=0e = 0 este elementul neutru

Trebuie arătat că x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice xx real.

x∗0=x⋅0+x+0−1+20=x−1+1=x,x * 0 = x\cdot 0 + x + 0 - 1 + 2^{0} = x - 1 + 1 = x,

0∗x=0⋅x+0+x−1+20=x.0 * x = 0\cdot x + 0 + x - 1 + 2^{0} = x.

Deci e=0e = 0 este element neutru. (Legea fiind comutativă, a doua verificare se putea deduce din prima, dar e bine să o scrii.) Barem: 2p x∗0=xx * 0 = x, 3p 0∗x=x0 * x = x și concluzia.

c) n∈N∗n \in \mathbb N^* cu n∗(−1n)=0n * \left(-\dfrac1n\right) = 0

Produsul n⋅(−1n)=−1n\cdot\left(-\dfrac1n\right) = -1, deci 2xy=2−1=122^{xy} = 2^{-1} = \dfrac12:

n∗(−1n)=−1+n−1n−1+12=n−1n−32=2n2−3n−22n.n * \left(-\frac1n\right) = -1 + n - \frac1n - 1 + \frac12 = n - \frac1n - \frac32 = \frac{2n^2 - 3n - 2}{2n}.

2n2−3n−22n=0  ⟺  2n2−3n−2=0  ⟺  (n−2)(2n+1)=0  ⟺  n∈{2,−12}.\frac{2n^2 - 3n - 2}{2n} = 0 \iff 2n^2 - 3n - 2 = 0 \iff (n - 2)(2n + 1) = 0 \iff n \in \left\{2, -\frac12\right\}.

Doar n=2n = 2 este natural nenul.

Răspuns: n=2n = 2. Barem: 2p expresia 2n2−3n−22n\frac{2n^2 - 3n - 2}{2n}, 3p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x+1+ln⁡xxf(x) = \dfrac{2x + 1 + \ln x}{x}

a) f′(x)=−ln⁡xx2f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2}

Regula câtului, cu (2x+1+ln⁡x)′=2+1x(2x + 1 + \ln x)' = 2 + \dfrac1x:

f′(x)=(2+1x)x−(2x+1+ln⁡x)x2=2x+1−2x−1−ln⁡xx2=−ln⁡xx2.f'(x) = \frac{\left(2 + \frac1x\right)x - (2x + 1 + \ln x)}{x^2} = \frac{2x + 1 - 2x - 1 - \ln x}{x^2} = -\frac{\ln x}{x^2}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

Împărțim termen cu termen: f(x)=2+1x+ln⁡xxf(x) = 2 + \dfrac1x + \dfrac{\ln x}{x}.

1x→0\dfrac1x \to 0, iar lim⁡x→+∞ln⁡xx=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{\ln x}{x} = 0 (cu l'Hôpital: lim⁡1/x1=0\lim\dfrac{1/x}{1} = 0). Deci

lim⁡x→+∞f(x)=2.\lim_{x\to+\infty} f(x) = 2.

Răspuns: asimptota orizontală spre +∞+\infty este y=2y = 2. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y, pentru orice x,y∈(1,+∞)x, y \in (1, +\infty), x<yx < y

Pentru x>1x > 1 avem ln⁡x>0\ln x > 0, deci f′(x)=−ln⁡xx2<0f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2} < 0: ff este strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty).

Pentru 1<x<y1 < x < y: f(x)>f(y)f(x) > f(y), adică

2+1x+ln⁡xx>2+1y+ln⁡yy.2 + \frac1x + \frac{\ln x}{x} > 2 + \frac1y + \frac{\ln y}{y}.

Scăzând 2 și regrupând termenii: ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y, ceea ce trebuia demonstrat.

Barem: 2p monotonia strictă, 3p deducerea inegalității.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x3+xf(x) = x^3 + x

a) ∫35(f(x)−x3)dx=8\displaystyle\int_3^5\left(f(x) - x^3\right)dx = 8

∫35x dx=x22∣35=252−92=8.\int_3^5 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_3^5 = \frac{25}{2} - \frac92 = 8.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫02x2f(x)−x+2 dx=ln⁡53\displaystyle\int_0^2\frac{x^2}{f(x) - x + 2}\,dx = \frac{\ln5}{3}

Numitorul: f(x)−x+2=x3+2f(x) - x + 2 = x^3 + 2, pozitiv pe [0,2][0, 2]. Cum (x3+2)′=3x2(x^3 + 2)' = 3x^2, integrandul este 13⋅u′u\dfrac13\cdot\dfrac{u'}{u}:

∫02x2x3+2 dx=13ln⁡(x3+2)∣02=13(ln⁡10−ln⁡2)=13ln⁡102=ln⁡53.\int_0^2\frac{x^2}{x^3 + 2}\,dx = \frac13\ln\left(x^3 + 2\right)\Big|_0^2 = \frac13(\ln 10 - \ln 2) = \frac13\ln\frac{10}{2} = \frac{\ln5}{3}.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul final.

c) Orice primitivă GG a lui g(x)=f(x)e−xxg(x) = \dfrac{f(x)e^{-x}}{x} este concavă pe (0,+∞)(0, +\infty)

Simplificăm: g(x)=(x3+x)e−xx=(x2+1)e−xg(x) = \dfrac{(x^3 + x)e^{-x}}{x} = (x^2 + 1)e^{-x}.

GG primitivă ⇒G′(x)=g(x)\Rightarrow G'(x) = g(x), deci G′′(x)=g′(x)G''(x) = g'(x):

G′′(x)=2x e−x−(x2+1)e−x=(−x2+2x−1)e−x=−(x−1)2e−x.G''(x) = 2x\,e^{-x} - (x^2 + 1)e^{-x} = \left(-x^2 + 2x - 1\right)e^{-x} = -(x - 1)^2e^{-x}.

Cum (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și e−x>0e^{-x} > 0, avem G′′(x)≤0G''(x) \le 0 pentru orice x>0x > 0, deci GG este concavă. Raționamentul nu depinde de constanta primitivei.

Barem: 3p calculul lui G′′G'', 2p semnul și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=−2a = -2
I.3x=1x = 1
I.440 de numere
I.5a=−1a = -1
I.6CD=83CD = 8\sqrt3
II.1.bx=−1x = -1
II.1.ca=−13a = -\frac13, b=43b = \frac43
II.2.cn=2n = 2
III.1.by=2y = 2

Ce merită reținut din simulare

  • Ecuații iraționale: verifică întotdeauna soluțiile în ecuația inițială (sau pune condiția 2x≥02x \ge 0).
  • Inversa ca combinație aA+bIaA + bI: înmulțește cu AA și compară cu I3I_3 — nu e nevoie să calculezi inversa.
  • Inegalități cu două variabile x<yx < y: rescrie-le ca f(x)>f(y)f(x) > f(y) pentru o funcție monotonă.
  • Concavitatea unei primitive: G′′=g′G'' = g'; studiază semnul lui g′g'.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică M2 (științe ale naturii)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate