Subiect și barem BAC 2025 Chimie organică
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Chimie organică — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă, explicată pas cu pas, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Chimie organică, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Toate rezultatele sunt verificate pe baremul oficial: grila cu glicerină, aspirină, 2-butanol, izopropilbenzen, stearat de sodiu și glicil-cisteină, hidrocarbura C₉H₁₂, puritatea carbidului (80%), nitrarea naftalinei (69,3 g HNO₃), acidul picric (1236,6 g), tripeptida seril-alanil-alanină și hidroliza amidonului (40,5 g).

Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. Mase atomice: H – 1, C – 12, N – 14, O – 16, S – 32, Ca – 40.

Subiectul I (40 de puncte)

Subiectul A — grilă (30 de puncte)

Compușii din enunț:

  • (A) glicerină, CH₂(OH)–CH(OH)–CH₂(OH), C₃H₈O₃;
  • (B) acid acetilsalicilic (aspirină), C₉H₈O₄;
  • (C) 2-butanol, CH₃–CH(OH)–CH₂–CH₃, C₄H₁₀O;
  • (D) izopropilbenzen (cumen), C₆H₅–CH(CH₃)₂, C₉H₁₂;
  • (E) stearat de sodiu, CH₃–(CH₂)₁₆–COO⁻Na⁺;
  • (F) glicil-cisteină, H₂N–CH₂–CO–NH–CH(CH₂–SH)–COOH, C₅H₁₀N₂O₃S.

Răspunsuri: 1 – c; 2 – d; 3 – a; 4 – d; 5 – b; 6 – b; 7 – d; 8 – c; 9 – c; 10 – c.

  1. c) (D) — izopropilbenzenul este o hidrocarbură, deci conține doar două elemente organogene (C și H).
  2. d) (B), (D) și (F) — C₉H₈O₄: 9 + 8 + 4 = 21 de atomi; C₉H₁₂: 9 + 12 = 21; C₅H₁₀N₂O₃S: 5 + 10 + 2 + 3 + 1 = 21.
  3. a) 4 — exact doi atomi de C primar (legați de un singur alt atom de C) au glicerina (C1 și C3), 2-butanolul (cei doi CH₃), izopropilbenzenul (cei doi CH₃) și stearatul (CH₃ și C din –COO⁻). Aspirina are 3, iar glicil-cisteina are 4.
  4. d) — fals: (F) are o singură legătură peptidică, deci este o dipeptidă mixtă.
  5. b) (B) se utilizează la fabricarea aspirinei — (B) este chiar acidul acetilsalicilic. Glicerina este solubilă în apă, 2-butanolul are un C secundar (nu terțiar) legat de –OH, iar partea hidrofobă a săpunului (radicalul hidrocarbonat) nu conține oxigen.
  6. b) 16 atomi de carbon secundar — cele 16 grupe –CH₂–. Partea hidrofobă are 17 atomi de C; există și o legătură dublă C=O în grupa carboxilat.
  7. d) — fals: (F) se formează din glicină și cisteină (cisteina are grupa –SH; serina are –OH).
  8. c) la fabricarea dinamitei — nitrarea glicerinei 1 : 3 dă trinitratul de glicerină (nitroglicerina).
  9. c) 1 mol de (B) și 1 mol de (D) — ambele au 9 atomi de C, adică 108 g de carbon.
  10. c) N : S = 7 : 8 — în C₅H₁₀N₂O₃S: mN:mS=28:32=7:8m_\text{N} : m_\text{S} = 28 : 32 = 7 : 8.

Barem: 10 × 3p.

Subiectul B — Adevărat / Fals (10 puncte)

Răspunsuri: 1 – A; 2 – A; 3 – F; 4 – F; 5 – F.

  1. A — conțin legături multiple (duble, respectiv triple) într-o catenă aciclică.
  2. A — atomii de H sunt înlocuiți treptat cu atomi de Cl (CH₃Cl, CH₂Cl₂, CHCl₃, CCl₄).
  3. F — 2-metil-1-pentena are formula C₆H₁₂; omologul ei superior are formula C₇H₁₄.
  4. F — la hidroliza bazică (saponificare) a tristearinei se obțin glicerină și stearat de sodiu (săpun), nu acid stearic.
  5. F — acidul glutamic și valina au câte un atom de N, iar lizina are doi: în total 4 atomi de azot.

Barem: 5 × 2p.

Subiectul al II-lea (25 de puncte)

Subiectul C (15 puncte)

1. a) Arenele mononucleare cu catenă laterală saturată au formula CₙH₂ₙ₋₆:

12n2n−6=91⇒12n=18n−54⇒n=9⇒C9H12\frac{12n}{2n - 6} = \frac{9}{1} \Rightarrow 12n = 18n - 54 \Rightarrow n = 9 \Rightarrow \mathbf{C_9H_{12}}

b) Izopropilbenzenul (cumenul): C₆H₅–CH(CH₃)₂. Numărăm atomii de carbon după convenția din manual (la nucleul aromatic, fiecare C–H este terțiar, iar C-ul care poartă substituentul este cuaternar):

  • 5 atomi C–H din nucleu + C-ul din –CH(CH₃)₂ = 6 atomi de C terțiar;
  • C-ul din nucleu legat de grupa izopropil = 1 atom de C cuaternar.

c) Izomerul cu nucleu p-disubstituit: 1-etil-4-metilbenzenul (p-etiltoluenul), CH₃–C₆H₄–CH₂–CH₃, cu substituenții în pozițiile 1 și 4.

Barem: 3p. + 2p. + 1p.

2. a) 3,5-Dimetil-3-heptena (C₉H₁₈):

CH₃–CH₂–C(CH₃)=CH–CH(CH₃)–CH₂–CH₃

b) O alchenă izomeră fără atom de carbon asimetric, de exemplu 1-nonena: CH₂=CH–CH₂–CH₂–CH₂–CH₂–CH₂–CH₂–CH₃. Niciun atom de C nu are patru substituenți diferiți.

Barem: 1p. + 2p.

3. CaC2+2 H2O→HC≡CH+Ca(OH)2\text{CaC}_2 + 2\,\text{H}_2\text{O} \rightarrow \text{HC}{\equiv}\text{CH} + \text{Ca(OH)}_2 (2p.)

4. Puritatea carbidului:

  1. 1 mol CaC₂ → 1 mol C₂H₂, deci nCaC2=0,9 moln_{\text{CaC}_2} = 0{,}9\ \text{mol}
  2. mCaC2 pur=0,9⋅64=57,6 gm_{\text{CaC}_2\ \text{pur}} = 0{,}9 \cdot 64 = 57{,}6\ \text{g}
  3. p=57,672⋅100=80%p = \dfrac{57{,}6}{72} \cdot 100 = \mathbf{80\%}

Barem: 2p. + 1p.

5. Acetilena este un gaz incolor, puțin solubil în apă. (1p.)

Subiectul D (10 puncte)

1. Nitrarea naftalinei (C₁₀H₈) cu amestec sulfonitric (HNO₃ + H₂SO₄); poziția α (1) este cea mai reactivă:

  • C₁₀H₈ + HNO₃ → 1-nitronaftalină C₁₀H₇–NO₂ + H₂O
  • C₁₀H₈ + 2 HNO₃ → 1,5-dinitronaftalină C₁₀H₆(NO₂)₂ + 2 H₂O (grupele NO₂ în pozițiile 1 și 5, pe nuclee diferite)

Pe foaia de examen, compușii se scriu cu formule de structură (cele două nuclee condensate, cu grupele –NO₂ în pozițiile indicate). Barem: 2p. + 2p.

2. Masa de HNO₃ consumată:

  1. nnaftalina˘=115,2:128=0,9 moln_\text{naftalină} = 115{,}2 : 128 = 0{,}9\ \text{mol}
  2. Raportul molar 5 : 3 : 1 înseamnă 5x mol mononitro, 3x mol dinitro și x mol naftalină nereacționată, deci 5x+3x+x=0,9⇒x=0,15x + 3x + x = 0{,}9 \Rightarrow x = 0{,}1
  3. nHNO3=5x⋅1+3x⋅2=0,5+0,6=1,1 moln_{\text{HNO}_3} = 5x \cdot 1 + 3x \cdot 2 = 0{,}5 + 0{,}6 = 1{,}1\ \text{mol}
  4. mHNO3=1,1⋅63=69,3 gm_{\text{HNO}_3} = 1{,}1 \cdot 63 = \mathbf{69{,}3\ g}

Barem: 3p. + 1p.

3. Utilizări ale toluenului: solvent; materie primă pentru obținerea trinitrotoluenului (TNT), a acidului benzoic și a coloranților. Barem: 2 × 1p.

Subiectul al III-lea (25 de puncte)

Subiectul E (15 puncte)

1. (A) este primul alcool monohidroxilic saturat, metanolul.

  • (I) CH3OH+32 O2→CO2+2 H2O\text{CH}_3\text{OH} + \tfrac{3}{2}\,\text{O}_2 \rightarrow \text{CO}_2 + 2\,\text{H}_2\text{O} — arderea metanolului
  • (II) CH3−CH2−OH+O2→mycoderma acetiCH3COOH+H2O\text{CH}_3{-}\text{CH}_2{-}\text{OH} + \text{O}_2 \xrightarrow{\text{mycoderma aceti}} \text{CH}_3\text{COOH} + \text{H}_2\text{O} — fermentația acetică; (B) este etanolul
  • (III) 2 CH3COOH+MgO→(CH3COO)2Mg+H2O2\,\text{CH}_3\text{COOH} + \text{MgO} \rightarrow (\text{CH}_3\text{COO})_2\text{Mg} + \text{H}_2\text{O} — (D) este acetatul de magneziu

Barem: 2p. + 2p. + 2p.

2. C₆H₅–OH + 3 HNO₃ → 2,4,6-trinitrofenol (acid picric) C₆H₂(NO₂)₃–OH + 3 H₂O (grupele –NO₂ în pozițiile 2, 4 și 6 față de –OH). (2p.)

3. Masa de acid picric:

  1. nfenol=564:94=6 moln_\text{fenol} = 564 : 94 = 6\ \text{mol}; teoretic se obțin tot 6 mol de trinitrofenol
  2. MC6H3N3O7=72+3+42+112=229 g/molM_{\text{C}_6\text{H}_3\text{N}_3\text{O}_7} = 72 + 3 + 42 + 112 = 229\ \text{g/mol}, deci mteoretic=6⋅229=1374 gm_\text{teoretic} = 6 \cdot 229 = 1374\ \text{g}
  3. Cu randament de 90%: m=1374⋅0,9=1236,6 gm = 1374 \cdot 0{,}9 = \mathbf{1236{,}6\ g}

Barem: 2p. + 1p.

4. Numărul atomilor de C din acid:

Sarea de calciu a acidului CₙH₂ₙ₊₁–COOH este (CₙH₂ₙ₊₁COO)₂Ca, cu 2(2n+1)2(2n + 1) atomi de H.

2(2n+1)⋅140=320⇒2(2n+1)=6⇒n=1\frac{2(2n+1) \cdot 1}{40} = \frac{3}{20} \Rightarrow 2(2n+1) = 6 \Rightarrow n = 1

Acidul este CH₃–COOH (acidul acetic), cu 2 atomi de carbon. Barem: 2p. + 1p.

5. Metanolul este un lichid incolor, solubil în apă, foarte toxic. (1p.)

Subiectul F (10 puncte)

1. Tripeptida (P). α-Alanina (C₃H₇NO₂) are 2 atomi de O, iar serina (C₃H₇NO₃) are 3. Aminoacidul N-terminal are număr impar de O, deci este serina. La formarea tripeptidei se elimină 2 molecule de apă (−2 O):

  • Ser-Ala-Ala: 3 + 2 + 2 − 2 = 5 (impar) ✓
  • Ser-Ser-Ala sau Ser-Ala-Ser: 3 + 3 + 2 − 2 = 6 (par) ✗

(P) este seril-alanil-alanina:

HO–CH₂–CH(NH₂)–CO–NH–CH(CH₃)–CO–NH–CH(CH₃)–COOH

Barem: 3p.

2. a) (C6H10O5)n+n H2O→enzimen C6H12O6(\text{C}_6\text{H}_{10}\text{O}_5)_n + n\,\text{H}_2\text{O} \xrightarrow{\text{enzime}} n\,\text{C}_6\text{H}_{12}\text{O}_6

b) Masa de amidon:

  1. nglucoza˘=45:180=0,25 moln_\text{glucoză} = 45 : 180 = 0{,}25\ \text{mol}
  2. Din fiecare unitate C₆H₁₀O₅ (M = 162 g/mol) rezultă o moleculă de glucoză: mamidon=0,25⋅162=40,5 gm_\text{amidon} = 0{,}25 \cdot 162 = \mathbf{40{,}5\ g}

Barem: 2p. ecuația + 2p. raționament + 1p. calcule.

3. Surse naturale de amidon: cartofii și cerealele (grâu, porumb, orez). Barem: 2 × 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Chimie organică? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Chimie organică rezolvate