Rezolvarea completă, explicată pas cu pas, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Economie, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Cuprinde itemii adevărat/fals, tabelul cerere–ofertă cu valori fictive și coeficientul de elasticitate a ofertei, costurile firmei, creșterea prețurilor (25%), pierderea la bursă (75 u.m.) și efectul creșterii numărului de ofertanți de cherestea asupra pieței mobilei. Toate rezultatele sunt verificate pe baremul oficial.
Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. La problemele de calcul, punctajul pentru formulă se acordă doar dacă explici semnificația notațiilor.
Subiectul I — Adevărat / Fals (30 de puncte)
Răspunsuri: 1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – F; 5 – F; 6 – F; 7 – F; 8 – A; 9 – F; 10 – A.
- F — creșterea taxelor mărește costurile producătorului, deci determină reducerea ofertei.
- A — la pragul de saturație, o unitate suplimentară nu mai aduce satisfacție: Umg = 0, iar utilitatea totală este maximă.
- A — mecanismul pieței: raportul cerere–ofertă formează prețul, iar prețul influențează la rândul său cererea și oferta.
- F — la prețul de echilibru se realizează cel mai mare volum al tranzacțiilor (cantitatea cerută = cantitatea oferită).
- F — invers: bunurile economice provin din activitatea economică; bunurile libere (aerul, lumina solară) sunt oferite de natură în cantități nelimitate.
- F — concurența perfectă este un model teoretic; în realitate predomină concurența imperfectă.
- F — resursele sunt limitate (rare) în raport cu nevoile, care sunt nelimitate și cresc continuu, nu pentru că se vor epuiza în viitor.
- A — la cererea elastică, cantitatea cerută scade procentual mai mult decât crește prețul, așa că venitul vânzătorului (P · Q) scade.
- F — în sens general, utilitatea este capacitatea unui bun de a satisface o nevoie și nu depinde de cantitatea consumată. Utilitatea totală este cea care crește cu o rată descrescătoare (până la pragul de saturație).
- A — uzura fizică (prin folosire și acțiunea factorilor naturali) și uzura morală (prin apariția unor echipamente mai performante) afectează capitalul fix indiferent de intensitatea folosirii.
Barem: 10 × 3p.
Subiectul al II-lea (40 de puncte)
A. Cererea, oferta și elasticitatea (20 de puncte)
a) Valori fictive care respectă legile cererii și ofertei: când prețul scade, cantitatea cerută crește, iar cantitatea oferită scade.
| M | 1 | 2 | 3 | 4 |
|---|---|---|---|---|
| Pv (u.m./buc.) | 30 | 20 | 10 | 5 |
| QC (buc.) | 10 | 20 | 40 | 60 |
| QO (buc.) | 100 | 80 | 60 | 50 |
Barem: 2 × 3p. (orice valori care respectă corelațiile).
b) Formula:
unde = coeficientul de elasticitate a ofertei în funcție de preț, = cantitatea oferită inițială și finală, = prețul inițial și final.
Calcul (între M1 și M4, cu valorile din tabel):
(oferta este inelastică). Rezultatul depinde de valorile fictive alese; contează formula corectă și calculul consecvent. Barem: 4p. formula + 3p. calculul.
c) Pentru un coeficient de 0,8 (subunitar), cererea este inelastică în funcție de preț — cantitatea cerută variază procentual mai puțin decât prețul. 3p.
d) La prețul de echilibru: QC = QO (cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită). 4p.
B. Costurile firmei (6 puncte)
a) Consumul de capital circulant direct implicat în producție (materii prime, materiale) și salariile lucrătorilor direct productivi formează costurile variabile: 100 u.m. 3p.
b) Cheltuielile cu distribuția pe piață sunt costurile de desfacere, care, conform enunțului, sunt nule: 0 u.m. 3p.
C. Probleme (14 puncte)
1. Creșterea relativă a prețurilor
unde = indicele salariului real, = indicele salariului nominal, = indicele prețurilor bunurilor de consum.
- salariul nominal a crescut cu 10%, deci ;
- salariul real a scăzut cu 12%, deci .
2. Pierderea cumpărătorului de acțiuni
unde = numărul de acțiuni, = cursul la contractare, = cursul la scadență.
Cumpărătorul plătește 15 · 25 = 375 u.m. pentru acțiuni care la scadență valorează 15 · 20 = 300 u.m.
Barem: 2 × 4p. formule (cu notații) + 2 × 3p. rezultate.
Subiectul al III-lea (20 de puncte)
1. a) Ideea principală (2p): Cumpărăturile online, frecvente în perioadele de reduceri, trebuie făcute cu prudență, de pe site-uri de încredere, pentru a evita fraudele care vizează datele bancare ale clientului.
b) Patru noțiuni economice (4 × 1p): comercianți, mărfuri (bunuri), bancă comercială, depozite (se acceptă și: reduceri de preț, stoc, cont bancar, carduri, cumpărător, vânzător, platformă de tip marketplace).
c) Câte o caracteristică pentru două noțiuni (2 × 3p):
- Banca comercială — definiție: instituție financiară care atrage depozite de la populație și firme și acordă credite, obținând profit din diferența dintre dobânda încasată și dobânda plătită.
- Depozitele — clasificare: după termen, depozitele pot fi la vedere (disponibile oricând) sau la termen (constituite pe o perioadă stabilită, cu dobândă mai mare).
2. Creșterea numărului de ofertanți de cherestea — cheresteaua este o materie primă pentru mobilă:
- a) Oferta de mobilă crește. Mai mulți ofertanți de cherestea înseamnă o ofertă mai mare de cherestea și un preț mai mic al acesteia, deci costuri de producție mai mici pentru fabricanții de mobilă, care își pot mări oferta. 4p.
- b) Prețul mobilei scade. La o cerere neschimbată, creșterea ofertei de mobilă duce la scăderea prețului de echilibru. 4p.