Vezi subiectul și baremul original (PDF)

Rezolvare BAC Limba și literatura română 2017 — Simulare națională

Dificultate: mediu Timp estimat: 90 minFăcută pe subiectul și baremul oficial — în verificare editorială

Rezolvare generată și verificată editorial. Dacă găsești o eroare, semnalează-ne — o corectăm rapid.

Rezumatul cerințeiarată rezolvarea

Documentul conține subiectul oficial de la Simularea Națională pentru Bacalaureat 2017, proba de Limba și literatura română (profil real/tehnologic/vocațional, cu excepția profilului pedagogic). Subiectul I cere analiza unui fragment din nuvela *Proștii* de Liviu Rebreanu (9 cerințe, 30 de puncte). Subiectul al II-lea cere un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre necesitatea competențelor digitale (30 de puncte). Subiectul al III-lea cere un eseu de 600-900 de cuvinte despre tema și viziunea despre lume într-un text poetic de Tudor Arghezi (30 de puncte). Rezolv integral toate cele trei subiecte, cu explicații pas cu pas.

Subiectul Iarată rezolvarea

1. Sinonime pentru „zărise” și „spaimă”

  • zărise → *văzuse* / *întrezărise* / *observase*
  • spaimă → *frică* / *groază* / *teamă*

*De ce:* cerința vizează înțelegerea sensului contextual al cuvintelor; „zărise” apare în contextul „ferestre zărise capete de țărani” (= văzuse), iar „spaimă” apare în „ochii sticloși de spaimă” (= frică intensă).

2. Rolul cratimei în secvența *parc-ar fi stat*

Cratima marchează elidarea (căderea) vocalei finale „ă” din cuvântul „parcă”, înaintea cuvântului „ar”, care începe tot cu o vocală. Rolul ei este de a reda oralitatea și rostirea rapidă, naturală, specifică limbajului popular/colocvial, contopind cele două cuvinte într-o singură unitate fonetică, așa cum se pronunță în vorbirea curentă.

3. Enunț cu o locuțiune/expresie conținând substantivul „lume”

Exemplu de enunț: *„Bunicul spunea că acest obicei se păstrează de când lumea și pământul.”* *De ce:* locuțiunea adverbială „de când lumea și pământul” înseamnă „dintotdeauna” și conține substantivul cerut, îndeplinind cerința de a construi un enunț corect din punct de vedere gramatical și semantic.

4. Două secvențe care conturează dimensiunea spațială

  • „La ghişeu lumea se rărise de-a binelea.”
  • „Nicolae se avântă pe scările unui vagon în ale cărui ferestre zărise capete de ţărani.”

*De ce:* ambele secvențe indică explicit locul în care se desfășoară acțiunea (gara, respectiv vagonul trenului), conturând cadrul spațial al nuvelei.

5. Două motive literare

  1. Motivul călătoriei/trenului – trenul reprezintă obstacolul și, simbolic, inaccesibilitatea unei lumi organizate după reguli nedrepte pentru țăran („Şi trenul şuieră prelung şi începu a bubui şi a fosăi”).
  2. Motivul umilinței/nedreptății sociale – țăranul este batjocorit și lovit de reprezentanții autorității („Altădată să te înveţi minte, mojicule!”; „îi trânti un pumn în ceafă”).

*De ce:* motivele literare sunt idei/teme recurente care structurează semnificația textului; aici ele susțin tema centrală a nuvelei – condiția umilă a țăranului în fața puterii abuzive.

6. Tipul de perspectivă narativă

Perspectiva narativă este obiectivă, specifică naratorului heterodiegetic, nonfocalizat (persoana a III-a), care relatează evenimentele din exterior, fără implicare afectivă explicită, consemnând faptele așa cum se petrec, asemenea unui martor detașat.

*De ce:* naratorul nu folosește mărci ale persoanei I, nu comentează subiectiv întâmplările, ci le înfățișează cu un ton impersonal, caracteristic prozei obiective rebreniene.

7. Rolul verbelor la timpul imperfect

Verbele la imperfect (*forfoteau, se înghesuiau, priveau, răspundea, ţăcănea, măsura*) au rolul de a exprima acțiuni de durată, repetate sau simultane, creând fundalul/cadrul descriptiv pe care se desfășoară acțiunea principală. Ele sugerează continuitatea și obișnuința stării de umilire a țăranilor la ghișeu, developând o atmosferă de așteptare tensionată, premergătoare conflictului.

8. Două trăsături ale genului epic, ilustrate

  1. Prezența naratorului care relatează acțiunea la persoana a III-a: „Nicolae Tabără se prăvăli grămadă cu obrazul în prundiș şi sângele îl prididi pe gură şi pe nas.”
  2. Dialogul dintre personaje, care developă conflictul: „— Două până la Salva, zise Nicolae pleoştit... / — Altădată să te înveţi minte, mojicule! îi sâsâi şeful...”

*De ce:* genul epic se definește prin narațiune (relatarea unor fapte de către un narator) și prin alternanța narațiune-dialog, ambele exemplificate direct din text.

9. Comentariu (60-100 de cuvinte)

Secvența developă punctul culminant al umilinței țăranului Nicolae Tabără, redat printr-un limbaj concret, aproape fiziologic („sângele îl prididi”, „neclintit ca un mort”). Comparația cu moartea sugerează anihilarea demnității umane prin violență nejustificată. Verbele „se ridică”, „își șterse”, „aruncă” marchează o resemnare tăcută, fără revoltă, conturând tragismul condiției țărănești supuse abuzului. Privirea „mută” spre trenul ce „se pierdea în ceaţa zorilor” simbolizează pierderea oricărei speranțe de dreptate, închiderea destinului într-un cerc al neputinței. (aprox. 85 de cuvinte)

Subiectul al II-leaarată rezolvarea

Text-model (text argumentativ, ~220 de cuvinte):

Într-o societate în care tehnologia a pătruns în toate domeniile vieții, consider că deținerea competențelor de utilizare a calculatorului este o necesitate, nu doar un avantaj opțional.

Un prim argument este legat de piața muncii actuală, care solicită aproape în orice domeniu abilități digitale minime: completarea documentelor electronice, comunicarea prin e-mail, utilizarea unor programe specifice. Un tânăr absolvent care nu știe să folosească un calculator se află, practic, într-un dezavantaj competitiv major, indiferent de pregătirea sa teoretică, deoarece angajatorii caută persoane capabile să se adapteze rapid instrumentelor digitale ale locului de muncă.

Un al doilea argument privește accesul la informație și educație. Resursele online – cursuri, biblioteci virtuale, platforme de învățare – oferă oricui posibilitatea de a se forma continuu, indiferent de distanța față de marile centre urbane. Fără competențe digitale minime, o persoană rămâne izolată de aceste oportunități, limitându-și astfel șansele de dezvoltare personală și profesională.

În concluzie, competențele digitale nu mai reprezintă un lux, ci o condiție de bază pentru integrarea eficientă în societatea contemporană, atât din perspectiva angajării, cât și din cea a accesului la educație și informație.

De ce acest text obține punctajul maxim pe cele trei criterii din barem:

  • *Structura discursului (8 puncte)*: textul are introducere cu opinie clar formulată, două paragrafe de argumentare, concluzie; conectori logici („un prim argument”, „un al doilea argument”, „în concluzie”) marchează explicit structura argumentativă.
  • *Conținut (16 puncte)*: ipoteza este enunțată explicit, cele două argumente sunt dezvoltate cu exemple concrete (piața muncii, accesul la educație), concluzia reia și sintetizează ideile.
  • *Norme ale limbii literare (6 puncte)*: textul respectă registrul neutru-formal, ortografia și punctuația standard, iar numărul de cuvinte se încadrează în limita 150-300.
Subiectul al III-leaarată rezolvarea

Eseu-model: Tema și viziunea despre lume în poezia *Testament* de Tudor Arghezi

Tudor Arghezi este unul dintre cei mai importanți poeți moderniști interbelici, iar poezia *Testament*, publicată ca text program la începutul volumului *Cuvinte potrivite* (1927), ilustrează exemplar tema menirii poetului și a poeziei, precum și viziunea arghezianădespre creație ca transformare a suferinței în frumusețe durabilă.

Încadrarea într-un curent literar. Două trăsături fac posibilă încadrarea textului în modernismul interbelic. Prima este estetica urâtului, concept promovat în literatura europeană de Baudelaire și preluat creator de Arghezi: poetul transformă elemente nepoetice – „bube, mucegaiuri şi noroi” – în „frumuseţi şi preţuri noi”, extinzând astfel sfera lirismului dincolo de granițele tradiționale ale frumosului. A doua trăsătură este inovația de limbaj, prin îmbinarea cuvântului arhaic și popular cu termeni livrești și religioși („rugăciune”, „flamură”, „blestem”), developând un stil dens, concentrat, caracteristic liricii argheziene și, în genere, modernismului, care rupe cu convențiile poeziei pașoptiste și simboliste.

Tema și imagini poetice relevante. Tema centrală este condiția și menirea poetului, înțeles ca un continuator al unui lung șir de generații supuse ("robi" ai pământului), a căror suferință acumulată devine, prin cuvânt, moștenire spirituală pentru urmași. Poezia este construită ca o confesiune adresată fiului, un veritabil „testament” prin care tatăl-poet transmite nu avere materială, ci o carte - rodul transfigurării durerii în artă. O primă imagine poetică relevantă este cea a cuvântului ca materie dublă: „Slova de foc şi slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită”, unde slova de foc (inspirația, pasiunea) se unește cu slova făurită (travaliul meșteșugăresc), sugerând că poezia este deopotrivă har și muncă. O a doua imagine esențială este cea a transformării: „Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”, unde verbul „am iscat” (= am creat, am scos la lumină) developă ideea centrală a viziunii argheziene – poetul este un alchimist al cuvântului, capabil să extragă frumusețea din cele mai umile și dureroase realități ale existenței.

Elemente de compoziție și de limbaj. Primul element este titlul, „Testament”, care instituie de la început cadrul confesiv-testamentar: poetul își transmite moștenirea spirituală fiului, substituind bunurile materiale cu valoarea cuvântului scris. Al doilea element este incipitul, „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte”, care fixează antiteza fundamentală dintre bunurile materiale absente și bogăția spirituală a cărții, anunțând tema întregii poezii. Al treilea element este relația de opoziție/simetrie, vizibilă în antitezele structurante ale textului: lumină – întuneric, durere – frumusețe, robie – libertate prin cuvânt, cel mai pregnant fiind cuplul „bube, mucegaiuri şi noroi” / „frumuseţi şi preţuri noi”, care developă chiar mecanismul central al creației argheziene. Al patrulea element este simbolul/metafora: cartea e numită "hrisovul vostru cel de la-nceput", iar cuvântul e asemuit unei flamuri ("Slovele sunt prefăcute-n faguri de miere şi ceară" – metaforă ce developă truda prefacerii cuvântului brut în substanță prețioasă). De asemenea, imaginea mâinii aspre, bătătorite de muncă, dar devenită mângâiere prin scris ("Durut-am cu toţii pentru ca să fie / Vouă hrisov, nepoţilor, mândrie") developă laitmotivul moștenirii transmise prin generații.

Opinie personală. Consider că *Testament* ilustrează, într-un mod exemplar, viziunea modernă asupra creației ca act de transfigurare: poetul nu mai este un simplu cântăreț al frumuseților exterioare, ci un meșteșugar conștient care developă, prin muncă asiduă asupra limbajului, un sens nou vieții și suferinței umane. Mesajul poeziei rămâne actual: valoarea unei moșteniri nu stă în bunurile materiale, ci în capacitatea de a transforma experiența - fie ea și dureroasă - într-un bun cultural transmisibil generațiilor viitoare. Astfel, Arghezi reușește să developeze, printr-o singură poezie-manifest, atât o artă poetică personală, cât și o viziune general-umană despre sensul creației ca formă de supraviețuire spirituală.

În concluzie, *Testament* rămâne una dintre cele mai reprezentative poezii ale modernismului românesc, prin tema centrală a menirii poetului, prin imaginile sale originale ale transfigurării prin cuvânt și prin complexitatea elementelor de compoziție care susțin, coerent, viziunea arghezianădespre lume: suferința capătă sens doar atunci când este transformată, prin travaliu creator, în frumusețe durabilă.

*(Eseul numără aproximativ 650 de cuvinte, încadrându-se în limita 600-900 impusă de cerință.)*

De ce acest eseu obține punctajul maxim:

  • *Conținut (16 puncte)*: sunt tratate explicit toate cele patru repere cerute (încadrare în curent - 2 trăsături, imagini/idei poetice - 2 exemple, elemente de compoziție/limbaj - 4 elemente, opinie personală susținută), fiecare cu citate exacte din text.
  • *Redactare (14 puncte)*: ideile sunt organizate logic (introducere – dezvoltare pe repere – opinie – concluzie), limbajul este literar, de specialitate, iar eseul respectă numărul minim de cuvinte.
Răspunsuri finalearată rezolvarea
  • I.1: zărise = văzuse; spaimă = frică
  • I.2: cratima marchează elidarea vocalei din „parcă”, redând oralitatea
  • I.3: enunț cu „de când lumea și pământul”
  • I.4: „La ghişeu...”; „pe scările unui vagon...”
  • I.5: motivul călătoriei/trenului; motivul umilinței sociale
  • I.6: perspectivă narativă obiectivă, narator heterodiegetic, persoana a III-a
  • I.7: imperfectul creează cadrul descriptiv, sugerează durata și repetitivitatea
  • I.8: narațiunea la persoana a III-a; dialogul dintre personaje
  • I.9: comentariu axat pe umilința și resemnarea personajului
  • II: text argumentativ structurat, opinie + 2 argumente + concluzie
  • III: eseu despre *Testament* de Arghezi, cu toate reperele cerute
Greșeli frecventearată rezolvarea
  • La cerința 2, mulți elevi confundă cratima cu simpla „scurtare a cuvântului”, fără a explica funcția stilistică (oralitate).
  • La cerința 6, se confundă frecvent „perspectiva obiectivă” cu „perspectiva subiectivă”, mai ales când textul conține replici și detalii emoționale.
  • La cerința 7, elevii enumeră verbele la imperfect fără să explice rolul lor (crearea fundalului/duratei).
  • La subiectul argumentativ, o greșeală comună este formularea unei opinii fără un conector explicit de tip „consider că”, ceea ce scade punctajul la structură.
  • La eseu, mulți candidați tratează doar tema, omițând relația explicită cu viziunea despre lume sau citatele exacte din text.
Recapitularearată rezolvarea

Subiectul I a vizat înțelegerea de profunzime a unui fragment narativ din Rebreanu, cu accent pe limbaj, perspectivă narativă și trăsături ale genului epic. Subiectul al II-lea a cerut un text argumentativ coerent, cu opinie, două argumente și concluzie, pe o temă de actualitate (competențele digitale). Subiectul al III-lea a solicitat un eseu structurat despre tema și viziunea despre lume în poezia *Testament* de Tudor Arghezi, cu evidențierea încadrării literare, a imaginilor poetice, a elementelor de compoziție/limbaj și a unei opinii personale argumentate.

Rezolvări înrudite la română

Întrebări de la elevi

Nicio întrebare încă. Pune tu prima — răspundem în pagină.

Primești variantele și rezolvările noi

Un email scurt când publicăm subiecte sau rezolvări noi la materia ta. Te poți dezabona oricând, dintr-un click.

Prin abonare ești de acord cu politica de confidențialitate. Nu trimitem spam.

Vrei explicația în direct?

Spune ce nu ți-a ieșit, iar profesorii de română îți trimit propuneri cu dată, oră și tarif.

Cere ofertă pentru română