Vezi subiectul și baremul original (PDF)

Rezolvare BAC Limba și literatura română 2021 — Simulare națională

Dificultate: mediu Timp estimat: 180 minFăcută pe subiectul și baremul oficial — în verificare editorială

Rezolvare generată și verificată editorial. Dacă găsești o eroare, semnalează-ne — o corectăm rapid.

Rezumatul cerințeiarată rezolvarea

Lucrarea conține cele trei subiecte obligatorii ale probei scrise la Limba și literatura română (Simulare națională, BAC 2021, filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică, filiera vocațională – cu excepția profilului pedagogic):

  • Subiectul I (50 p.): text-suport – fragment din *Mărturisiri literare* de Jean Bart; se cer 5 răspunsuri scurte (A) și un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte despre importanța implicării civice în perioadele de criză (B).
  • Subiectul al II-lea (10 p.): rolul notațiilor autorului într-un fragment din *Conu Leonida față cu reacțiunea* de I.L. Caragiale (minimum 50 de cuvinte).
  • Subiectul al III-lea (30 p.): eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici.

Rezolvarea respectă punctajele și reperele din baremul oficial atașat.

Subiectul Iarată rezolvarea

1. Sensul din text al secvenței „în două cuvinte” (6 puncte)

Secvența „în două cuvinte” are, în acest context, sensul de „pe scurt”/„succint”. Autorul folosește expresia pentru a semnala că va relua foarte concis o amintire deja povestită în altă parte (în *Scrisorile tatii*), fără a intra din nou în detalii.

*De ce:* baremul cere exact echivalarea cu „pe scurt/succint” (4 puncte conținut + 1 punct enunț + 1 punct exprimare/ortografie-punctuație).

Răspuns-model: Secvența *în două cuvinte* înseamnă, în acest text, *pe scurt*, autorul anunțând că va relata concis o întâmplare pe care o mai povestise.

2. Titlul lucrării în care autorul evocă atmosfera din familie (6 puncte)

Titlul cerut este *Scrisorile tatii*, menționat explicit în text: „Aceste lucruri le-am descris în *Scrisorile tatii*.”

*De ce:* răspunsul trebuie să indice titlul exact din text, în enunț, cu exprimare corectă.

Răspuns-model: Lucrarea în care Jean Bart evocă jalea din familie, prilejuită de plecarea tatălui în războiul din 1877, se intitulează *Scrisorile tatii*.

3. O stare trăită de autor la revenirea în Iași, cu justificare (6 puncte)

Starea este încântarea/voluptatea regăsirii locurilor copilăriei.

*Justificare (citat):* „Și astăzi când mă duc la Iași, când și când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului, oprindu-mă la fiecare colț, căci îmi aduc aminte locurile unde am copilărit...”

*De ce:* baremul cere numirea stării (2 p.) + citat justificativ exact (2 p.) + enunț + corectitudine (2 p.).

Răspuns-model: La revenirea în Iași, autorul trăiește o stare de încântare/voluptate, afirmând: *„cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului”*, ceea ce arată atașamentul profund față de orașul copilăriei.

4. Motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie (6 puncte)

Scrisoarea sosește a doua zi după ce familia primise, prin poștă, un pachet cu ceasul tatălui, lucru care o făcuse pe mamă să creadă că acesta a murit în război (așa se obișnuia – se trimiteau familiei obiectele găsite la cel căzut). Scrisoarea infirmă această temere, dovedind că tatăl este în viață, de aceea apare bucuria generală.

*De ce:* baremul cere o explicare nuanțată (4 p.), nu doar reluarea faptului brut – trebuie evidențiată legătura cauză-efect (teamă de moarte → infirmare → bucurie).

Răspuns-model: Scrisoarea tatălui creează bucurie pentru că, în ziua precedentă, familia primise un pachet conținând ceasul acestuia, semn ce lăsa să se creadă că fusese ucis în război. Scrisoarea venită a doua zi dovedește că tatăl trăiește, iar vestea bună risipește spaima provocată de pachetul ambiguu.

5. Atitudinea lui Ion Creangă față de copii (30-50 de cuvinte) (6 puncte)

*De ce:* baremul cere numirea unei atitudini (2 p.) + prezentare nuanțată (2 p.) + respectarea numărului de cuvinte (1 p.) + corectitudine (1 p.).

Răspuns-model (cca 40 de cuvinte): Ion Creangă manifestă față de copii o atitudine de apropiere, blândețe și afecțiune autentică. Spre deosebire de ceilalți dascăli, el îi saluta pe elevi scoțându-și pălăria, iar mai târziu, la sanie, se juca alături de ei, răbdător și vesel, fără a se supăra când sania se răsturna.

Subiectul I – B (text argumentativ, minimum 150 de cuvinte)arată rezolvarea

Cerință: argumentează dacă este importantă sau nu implicarea civică în perioadele de criză, raportându-te la fragmentul din Jean Bart și la experiența personală/culturală.

Răspuns-model:

Consider că implicarea civică în perioadele de criză este esențială, deoarece solidaritatea unei comunități poate atenua suferința provocată de evenimente dramatice precum războiul sau pandemiile.

Un prim argument reiese chiar din fragmentul dat: în timpul războiului din 1877, „toți ai casei făceau scamă, ce se trimitea la Crucea Roșie”. Acest detaliu arată că implicarea civică nu înseamnă doar acțiuni ample, ci și gesturi simple, realizate în familie, care, însumate, ajută efectiv victimele conflictului. Chiar copilul-narator participă, alături de ceilalți, la acest efort colectiv, ceea ce sugerează că implicarea civică se transmite și se cultivă încă din copilărie.

Un al doilea argument vine din experiența recentă a pandemiei de COVID-19, când mulți oameni s-au implicat voluntar în sprijinirea spitalelor, a persoanelor vârstnice sau izolate, prin donații, cumpărături livrate la domiciliu sau confecționarea de măști. Aceste acțiuni, asemănătoare, ca spirit, cu „scama” trimisă Crucii Roșii, au demonstrat că o criză poate fi depășită mai ușor atunci când fiecare individ contribuie, chiar și modest, la binele comun.

În concluzie, implicarea civică rămâne, atât în trecut, cât și în prezent, o formă esențială de solidaritate, indispensabilă în depășirea perioadelor de criză.

*(≈195 de cuvinte)*

De ce ia punctaj maxim:

  • opinie clară formulată de la început (1 p.);
  • două argumente enunțate și dezvoltate corespunzător (4+4 p.);
  • valorificarea textului-suport prin citat relevant + raportare la experiența personală/culturală (4 p.);
  • concluzie pertinentă (1 p.);
  • conectori corecți (în primul rând/un prim argument, un al doilea argument, în concluzie) (2 p.);
  • norme de limbă, ortografie, punctuație respectate (2 p.);
  • așezare în pagină și număr de cuvinte respectate (2 p.).
Subiectul al II-leaarată rezolvarea

Cerință: rolul notațiilor autorului în fragmentul din *Conu Leonida față cu reacțiunea*.

Răspuns-model (≈60 de cuvinte):

Notațiile autorului au, în primul rând, rol de decor scenografic: ele descriu „o odaie modestă de mahala”, cu pat, masă, scaune de paie, lampă cu abajur și sobă, fixând atmosfera modestă, specifică mediului mic-burghez. În al doilea rând, notațiile au rol de caracterizare indirectă a personajelor: Leonida „în halat, în papuci și cu scufia de noapte”, iar Efimița „în camizol... legată la cap cu tulpan” sugerează un cuplu simplu, casnic, lipsit de pretenții, pregătind astfel contrastul comic cu discursul pompos al lui Leonida despre politică.

De ce ia punctaj maxim:

  • precizarea a două roluri distincte (decor + caracterizare) – 1+1 p.;
  • prezentare nuanțată, cu trimitere exactă la text (citate) – 2+2 p.;
  • redactare corectă, peste 50 de cuvinte – 4 p. (limbă, logică, ortografie, punctuație).
Subiectul al III-leaarată rezolvarea

Cerință: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ de Ioan Slavici, cu cele trei repere (încadrare într-un curent/perioadă; comentarea a două episoade relevante pentru temă; analiza a două elemente de structură/compoziție/limbaj).

*Notă metodologică:* reperele folosite mai jos respectă exact cerința și grila de notare precizate în enunțul Subiectului al III-lea din primul document (18 puncte pentru conținut, câte 6 puncte/reper + 12 puncte redactare).

Opera aleasă: nuvela *Moara cu noroc* de Ioan Slavici.

Eseu-model:

Ioan Slavici este unul dintre marii prozatori ai literaturii române din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reprezentant de seamă al curentului realist. Nuvela *Moara cu noroc*, publicată în 1881 în volumul *Novele din popor*, ilustrează, printr-o construcție riguroasă, tema setei de înavuțire și a consecințelor ei nefaste asupra firii omenești.

Un prim element care permite încadrarea textului în realism este obiectivitatea narării și tehnica detaliului semnificativ. Naratorul omniscient zugrăvește cu exactitate mediul rural de la marginea Clujului, hanul, drumurile, obiceiurile locuitorilor, fără a interveni afectiv. Detalii precum descrierea hanului, a turmelor lui Lică sau a relațiilor economice dintre personaje conferă veridicitate povestirii. Un al doilea aspect care fixează opera în sfera realismului psihologic este analiza minuțioasă a frământărilor interioare ale personajului principal, Ghiță, a cărui conștiință este urmărită pas cu pas, pe măsură ce se lasă corupt moral de lăcomie.

Tema nuvelei – distrugerea omului de către patima banului – este developată prin două episoade esențiale. Primul este episodul mutării familiei la Moara cu noroc, în ciuda avertismentului soacrei, care îi spune lui Ghiță să rămână „om sărac, dar cinstit”. Decizia marchează începutul unei transformări interioare: dorința de câștig îl determină pe Ghiță să accepte, treptat, compromisuri morale, intrând în afaceri dubioase cu Lică Sămădăul. Al doilea episod relevant este finalul tragic, în care Ghiță, prins în angrenajul lăcomiei și al fricii, o ucide pe Ana, iar el însuși este ucis de oamenii lui Lică, hanul luând foc. Aceste episoade conturează, antitetic, drumul de la cinste la decădere morală și consecința inevitabilă – distrugerea totală a familiei.

Din punctul de vedere al structurii și al compoziției, remarcăm, în primul rând, simbolistica titlului, construit pe o antiteză ironică: locul numit „al norocului” devine, de fapt, spațiul nenorocirii, al morții și al pierderii valorilor umane. Acest procedeu anticipează, încă din titlu, destinul tragic al personajelor. În al doilea rând, conflictul nuvelei este dublu: unul exterior, între Ghiță și Lică Sămădăul, reprezentând forțele răului și ale corupției, și unul interior, psihologic, trăit de Ghiță, sfâșiat între iubirea pentru familie și atracția irezistibilă spre câștigul necinstit. Această dublă tensiune conferă nuvelei complexitate psihologică și o structurare riguroasă, specifică genului.

În concluzie, prin obiectivitatea narațiunii, prin analiza psihologică profundă și prin construcția simbolică a titlului și a conflictului, *Moara cu noroc* rămâne o capodoperă a realismului românesc, ilustrând exemplar efectele distructive ale lăcomiei asupra ființei umane.

*(≈430 de cuvinte)*

De ce ia punctaj maxim, conform grilei din enunț:

  • 6 puncte pentru cele două trăsături de încadrare (obiectivitate/detaliu semnificativ + analiză psihologică);
  • 6 puncte pentru comentarea celor două episoade relevante pentru temă (mutarea la han; deznodământul tragic);
  • 6 puncte pentru analiza celor două elemente de structură (simbolul titlului; conflictul exterior/interior);
  • 12 puncte pentru redactare: introducere-cuprins-încheiere, înlănțuire logică, abilități de analiză, limbă literară, ortografie, punctuație, așezare în pagină – toate respectate, text peste 400 de cuvinte.
Răspunsuri finalearată rezolvarea
  • I.A.1: pe scurt/succint
  • I.A.2: *Scrisorile tatii*
  • I.A.3: încântare/voluptate – „cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului”
  • I.A.4: scrisoarea infirmă temerea că tatăl ar fi murit (sugerată de pachetul cu ceasul)
  • I.A.5: atitudine de prietenie, grijă, afecțiune față de copii (exemplificat prin salut și joaca la sanie)
  • I.B: opinie – da, implicarea civică este importantă; argumente: solidaritatea în timpul războiului (scama trimisă Crucii Roșii) + experiența implicării civice din pandemie
  • II: rolul notațiilor – decor scenografic + caracterizare indirectă a personajelor
  • III: eseu despre *Moara cu noroc* de Ioan Slavici, cu cele trei repere tratate complet
Greșeli frecventearată rezolvarea
  • La itemii A1–A5, mulți elevi uită să formuleze răspunsul în enunț (frază completă), pierzând punctul alocat pentru acest aspect, chiar dacă ideea e corectă.
  • La itemul 5, nerespectarea limitei de 30-50 de cuvinte (prea scurt sau mult prea lung) duce la pierderea punctului de redactare.
  • La textul argumentativ (I.B), o greșeală frecventă este simpla citare a textului-suport, fără valorificare reală în argumentare (se acordă doar 1 punct, nu 3, dacă argumentul nu e dezvoltat pe baza citatului).
  • La Subiectul al II-lea, elevii descriu conținutul fragmentului în loc să explice rolul notațiilor (funcția lor în text), ceea ce reduce punctajul la conținut.
  • La eseul despre Slavici, o eroare tipică este rezumarea acțiunii în loc de comentarea episoadelor din perspectiva temei, respectiv lipsa justificării relevanței elementelor de structură alese pentru personaj/temă.
  • Nerespectarea numărului minim de cuvinte (150 la B, 50 la Subiectul II, 400 la eseu) atrage pierderea automată a punctului alocat redactării, chiar dacă restul conținutului e corect.
Recapitularearată rezolvarea

Proba conține trei subiecte: înțelegerea unui text la prima vedere (Jean Bart) + text argumentativ, un răspuns despre rolul notațiilor de regie într-un fragment dramatic (Caragiale) și un eseu structurat despre particularitățile unei nuvele de Ioan Slavici. Punctajul total este de 100 de puncte (50+10+30+10 din oficiu), iar cheia succesului constă în: răspunsuri formulate integral în enunțuri, justificări susținute prin citate exacte din text, respectarea strictă a numărului minim de cuvinte și tratarea distinctă a fiecărui reper cerut în eseu, fără a aluneca spre rezumat.

Rezolvări înrudite la română

Întrebări de la elevi

Nicio întrebare încă. Pune tu prima — răspundem în pagină.

Primești variantele și rezolvările noi

Un email scurt când publicăm subiecte sau rezolvări noi la materia ta. Te poți dezabona oricând, dintr-un click.

Prin abonare ești de acord cu politica de confidențialitate. Nu trimitem spam.

Vrei explicația în direct?

Spune ce nu ți-a ieșit, iar profesorii de română îți trimit propuneri cu dată, oră și tarif.

Cere ofertă pentru română