Rezolvare BAC Limba și literatura română 2026 — Sesiunea iunie–iulie

Subiectul conține trei părți: Subiectul I (50p) – un text de tip epistolar (scrisoare din volumul *Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat*), cu cerințe de înțelegere a textului (A, 30p) și un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte (B, 20p); Subiectul al II-lea (10p) – identificarea și prezentarea perspectivei narative dintr-un fragment din romanul *Jar* de Liviu Rebreanu; Subiectul al III-lea (30p) – eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de George Bacovia. Rezolv varianta unică prezentată în document (Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – toate profilurile, cu excepția celui pedagogic).

A.1. Sensul cuvântului și al secvenței

bineînțeles = *desigur*, *firește* (în context: „cu autobuzul, bineînțeles" – adică „desigur, cu autobuzul”, precizare care întărește ideea unei călătorii simple, obișnuite).

îmi dau seama = *constat*, *înțeleg*, *realizez* (în context: „îmi dau seama că aceste scrisori reprezintă [...] singura ei fereastră” – adică Dinu *înțelege/constată* rolul pe care scrisorile Piei îl au pentru Nelli).

*De ce așa:* cerința cere sensul din text, nu sensul general din dicționar; de aceea am ales sinonimul care se potrivește exact cu funcția cuvântului/secvenței în fraza respectivă.

2. Domeniul studiului lui Dinu Pillat

Studiul la care lucrează Dinu Pillat, *Tendințe generale în romanul francez de la Proust încoace*, se încadrează în domeniul literar, mai exact al criticii/istoriei literare, deoarece presupune analiza evoluției unui gen literar (romanul) și „numeroase lecturi”, specifice cercetării literare.

*De ce așa:* titlul studiului conține termeni explicit literari (roman, autor – Proust), iar textul precizează că Dinu lucrează „la Institut”, ceea ce indică o activitate de cercetare literară instituționalizată.

3. O reacție a familiei la primirea pachetului

Reacția familiei a fost una de bucurie/surpriză plăcută, redată explicit în text: *„Azi a fost o zi-surpriză pentru noi toți: sosirea pachetului tău, care a venit să ne răsfețe pe fiecare cu ceva. A fost ca la pomul de Crăciun.”*

*De ce așa:* comparația cu „pomul de Crăciun” – moment asociat cu bucuria copiilor și a darurilor – justifică limpede sentimentul de încântare colectivă.

4. Un motiv pentru care preferă să părăsească Bucureștiul duminica

Familia dorește să evadeze din oraș pentru a scăpa de atmosfera închisă, urbană, și a se reconecta cu natura, așa cum reiese din text: *„ca să respirăm mai adânc aerul proaspăt și încă inedit dulce, ca să scăpăm dintre ziduri și să ne integrăm miracolului vegetal, la care Monica este sensibilă până la extaz.”*

*De ce așa:* verbele „a respira”, „a scăpa”, „a ne integra” arată dorința de libertate și de contact cu natura, în opoziție cu „zidurile” orașului.

5. O trăsătură morală a lui Dinu (paragraful al treilea)

*(Model de răspuns, 30-50 de cuvinte):*

În al treilea paragraf, Dinu Pillat dă dovadă de sinceritate și modestie. El nu caută scuze pentru întârzierea răspunsurilor sale („n-am nici măcar scuza de-a fi prea ocupat”), recunoscându-și deschis limitele, comparându-se cu melcii – „închiși și lenți” – dar subliniind că, în ciuda aparentei rezerve, rămâne afectuos.

*De ce așa:* autocaracterizarea ironic-smerită („așa sunt melcii”) arată capacitatea de autoanaliză lucidă și onestitatea unui om care nu se victimizează, ci recunoaște simplu adevărul despre sine.

*(Notă barem: se punctează precizarea trăsăturii (2p) + prezentare nuanțată (2p) + respectarea numărului de cuvinte (1p) + corectitudine (1p) = 6p.)*

B. Text argumentativ (minimum 150 de cuvinte)

Model de răspuns:

Consider că pregătirea pentru un examen nu impune, în mod necesar, renunțarea totală la activitățile preferate, ci mai degrabă o reorganizare echilibrată a timpului.

În primul rând, renunțarea completă la pasiuni poate duce la epuizare și la pierderea motivației, așa cum se întâmplă în textul dat, unde Monica „se apropie de bacalaureat și învață până la extenuare, nemaiavând aproape deloc răgazul să se ocupe de poezie”. Această imagine arată că sacrificarea totală a unei activități îndrăgite (poezia) nu este prezentată ca un model ideal, ci ca o consecință dureroasă, resimțită de narator cu empatie. Prin urmare, un echilibru între studiu și pasiune ar fi fost de preferat.

În al doilea rând, din experiența personală, am observat că păstrarea unei activități plăcute – fie ea sportul, lectura sau muzica – în perioadele de pregătire intensă ajută la menținerea concentrării, funcționând ca o pauză recuperatoare, nu ca o pierdere de timp. Astfel, randamentul învățării crește, iar riscul de blocaj emoțional scade.

În concluzie, pregătirea temeinică pentru un examen necesită disciplină, însă echilibrul dintre efort și relaxare, prin păstrarea unor mici spații pentru activitățile preferate, este esențial pentru o reușită sănătoasă, atât intelectual, cât și emoțional.

*(≈230 cuvinte)*

*De ce ia punctaj maxim:* respectă structura cerută de barem – opinie clară (1p), două argumente enunțate (2×2p) și dezvoltate (2×2p), valorificarea textului-suport prin citat relevant + raportare la experiența personală (4p), concluzie pertinentă (1p), conectori corecți (2p), normă de limbă/ortografie/punctuație (2p), lungime respectată (1p), așezare în pagină (1p).

Model de răspuns:

Fragmentul din romanul *Jar* de Liviu Rebreanu este scris la persoana a III-a, perspectiva narativă fiind de tip obiectiv, cu elemente de omnisciență. Naratorul relatează acțiunile și gesturile personajelor din exterior, cu detaliere amănunțită: „Liana trecu în odaia cealaltă, strângând poșeta în mâini ca o pavăză”, „Dandu trecuse de partea cealaltă, poate înadins ca să nu se apropie prea mult”. Totuși, naratorul pătrunde și în interioritatea personajelor, redând gândurile Lianei direct, prin stilul direct: „Cum am putut să-l iubesc atâta?”, ceea ce arată o relativă omniscienţă, nu o perspectivă strict obiectivă/behavioristă. Astfel, perspectiva narativă combină detașarea observației exterioare cu accesul limitat la conștiința personajului feminin, creând un echilibru între obiectivitate și subiectivitate psihologică, specific prozei realist-psihologice a lui Rebreanu.

*(≈120 cuvinte)*

*De ce ia punctaj maxim:* conform baremului, se cere precizarea tipului de perspectivă (obiectiv – 2p) și prezentarea ei nuanțată, cu exemple din text (4p) – ambele condiții fiind îndeplinite prin citatele folosite.

Eseu model – George Bacovia, *Plumb* (minimum 400 de cuvinte)

George Bacovia este reprezentantul cel mai important al simbolismului românesc, iar poezia *Plumb* ilustrează exemplar particularitățile acestui curent literar, printr-o viziune apăsătoare asupra existenței, developată prin corespondențe simbolice și o muzicalitate interioară specifică.

O primă trăsătură care încadrează textul în simbolism este utilizarea simbolului central ca ax al construcției poetice – plumbul, metal greu, rece, funerar, devine emblema întregii atmosfere de apăsare și moarte. A doua trăsătură simbolistă este corespondența dintre stările sufletești și elementele exterioare (sinestezie), tehnică teoretizată de Baudelaire: culorile, sunetele și senzațiile tactile se contopesc pentru a exprima starea de spleen. Ambele trăsături sunt evidente încă din primul vers, „Dormeau adânc sicriele de plumb”, unde substantivul „plumb” developă o imagine funerară augmentată de repetiția obsesivă a cuvântului de-a lungul poeziei.

Tema poeziei este damnarea existențială și claustrarea sufletească, developată prin două planuri paralele – unul exterior (cimitirul, florile de plumb) și unul interior (iubirea stinsă, sufletul însingurat). O primă imagine semnificativă este cea a florilor de plumb: „Stam singur în cavou… și era vânt… / Și scârțâiau coroanele de plumb”. Floarea, simbol tradițional al vieții și frumuseții, este aici pietrificată, transformată într-un obiect funerar, sugerând sufocarea oricărei forme de vitalitate. A doua imagine relevantă este cea a iubitei: „Stam singur lângă mort… și era frig… / Și-i atârnau aripile de plumb”, unde chiar iubirea, simbolizată prin aripi (elan, zbor), este anulată de aceeași greutate metalică, devenind o altă formă a morții interioare.

Din punctul de vedere al elementelor de compoziție, titlul „Plumb” funcționează ca un laitmotiv-simbol, anticipând tonul întregului poem și fiind reluat de șase ori în doar opt versuri, ceea ce creează un efect obsesiv, de spirală sufocantă. Repetiția nu este simplă figură stilistică, ci un mijloc de a developa ideea de apăsare continuă, fără ieșire.

Un al doilea element relevant este simetria structurală a celor două strofe, construite paralel: fiecare debutează cu „Dormeau adânc” / „Stam singur”, urmate de descrierea spațiului (cavou/amor) și încheiate cu imaginea plumbului ca sunet („scârțâiau”) sau ca greutate („atârnau aripile”). Această simetrie creează o structură circulară, sugerând captivitatea definitivă a eului liric, incapabil să evadeze din propria damnare.

În concluzie, *Plumb* ilustrează, prin simbolul central, prin corespondențele senzoriale și prin construcția simetrică, drama eului liric bacovian, surprins între o lume exterioară funerară și o interioritate la fel de sterilă, ambele dominate de aceeași materie – plumbul, metaforă a imposibilității de a trăi autentic.

*(≈430 cuvinte)*

*De ce ia punctaj maxim:* respectă toate cele trei repere cerute de barem – încadrare în curent literar cu două trăsături exemplificate (6p), comentarea a două imagini poetice relevante pentru temă (6p), analiza a două elemente de compoziție/limbaj (titlu-repetiție, simetrie structurală) cu justificarea relevanței (6p); structura introducere-cuprins-încheiere este clară, iar lungimea minimă este depășită.

| Item | Răspuns esențial | |---|---| | I.A.1 | bineînțeles = desigur; îmi dau seama = constat | | I.A.2 | domeniul literar/critica literară | | I.A.3 | bucurie – „A fost ca la pomul de Crăciun” | | I.A.4 | dorința de a respira aer curat și de a scăpa de atmosfera urbană | | I.A.5 | sinceritate/modestie, autoanaliză lucidă | | I.B | opinie + 2 argumente + text-suport + experiență + concluzie (≥150 cuvinte) | | II | perspectivă obiectivă, persoana a III-a, cu incursiuni în conștiința personajului | | III | simbolism, tema damnării existențiale, simbolul plumbului, repetiție + simetrie (≥400 cuvinte) |

• La I.A.1: confundarea „sensului din text” cu un sinonim general, nelegat de context.
• La I.A.3/I.A.4: lipsa citatului exact din text ca justificare (se pierde punctajul de justificare).
• La I.B: enunțarea argumentelor fără dezvoltare sau fără raportare explicită la text și la experiența proprie – se pierde punctajul de valorificare (3p).
• La Subiectul II: confundarea perspectivei obiective cu cea subiectivă, fără observarea incursiunii în gândurile Lianei.
• La Subiectul III: alegerea unei poezii fără suficiente elemente de prozodie/compoziție de analizat, sau nerespectarea celor trei repere distincte cerute de barem.
• Nerespectarea numărului minim de cuvinte la oricare dintre cele trei subiecte, ceea ce anulează punctajul de redactare.

Subiectul I verifică înțelegerea unui text epistolar și capacitatea de a argumenta coerent pe o temă dată, cu obligația de a folosi atât textul suport, cât și experiența personală. Subiectul al II-lea cere identificarea tipului de narator și justificarea acestuia prin exemple din text. Subiectul al III-lea solicită un eseu structurat riguros, cu încadrare literară, analiză tematică și analiză de compoziție/limbaj, toate ilustrate cu exemple din poezia aleasă a lui Bacovia. Punctajul maxim se obține prin respectarea exactă a reperelor din cerință, citarea precisă din texte și respectarea normelor de limbă și a numărului minim de cuvinte.