Subiect și barem BAC 2011 Matematică (tehnologic)
2011
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 5, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M2 (științe ale naturii / tehnologic), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. xx pentru care x−1x - 1, x+1x + 1, 3x−13x - 1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor:

2(x+1)=(x−1)+(3x−1)  ⟺  2x+2=4x−2  ⟺  x=2.2(x + 1) = (x - 1) + (3x - 1) \iff 2x + 2 = 4x - 2 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2 (termenii 1,3,51, 3, 5). Barem: 3p condiția, 2p soluția.

2. f(x)=5−xf(x) = 5 - x; calculați f(0)⋅f(1)⋅…⋅f(10)f(0)\cdot f(1)\cdot\ldots\cdot f(10)

Printre factori apare f(5)=0f(5) = 0, deci produsul este 00.

Răspuns: 00. Barem: 3p f(5)=0f(5) = 0, 2p concluzia.

3. Ecuația x−1=x−3\sqrt{x - 1} = x - 3

Condiții: x−1≥0x - 1 \ge 0 și x−3≥0x - 3 \ge 0, deci x≥3x \ge 3.

x−1=(x−3)2  ⟺  x2−7x+10=0  ⟺  x∈{2,5}.x - 1 = (x - 3)^2 \iff x^2 - 7x + 10 = 0 \iff x \in \{2, 5\}.

2<32 < 3 nu convine. Răspuns: x=5x = 5. Barem: 1p condițiile, 2p ecuația, 1p rădăcinile, 1p selectarea.

4. Numărul submulțimilor ordonate cu 2 elemente ale unei mulțimi cu 7 elemente

A72=7!5!=7⋅6=42.A_7^2 = \frac{7!}{5!} = 7\cdot 6 = 42.

Răspuns: 4242. Barem: 2p aranjamentele, 3p calculul.

5. Distanța de la A(2,3)A(2,3) la intersecția dreptelor 2x−y−6=02x - y - 6 = 0 și −x+2y−6=0-x + 2y - 6 = 0

Din prima, y=2x−6y = 2x - 6; înlocuim în a doua: −x+4x−12−6=0⇒x=6-x + 4x - 12 - 6 = 0 \Rightarrow x = 6, y=6y = 6. Punctul de intersecție este B(6,6)B(6,6).

AB=(6−2)2+(6−3)2=16+9=5.AB = \sqrt{(6-2)^2 + (6-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

Răspuns: 55. Barem: 2p intersecția, 2p formula, 1p rezultatul.

6. cos⁡M\cos M în triunghiul MNPMNP cu MN=4MN = 4, MP=5MP = 5, NP=6NP = 6

Teorema cosinusului:

cos⁡M=MN2+MP2−NP22⋅MN⋅MP=16+25−3640=540=18.\cos M = \frac{MN^2 + MP^2 - NP^2}{2\cdot MN\cdot MP} = \frac{16 + 25 - 36}{40} = \frac{5}{40} = \frac18.

Răspuns: cos⁡M=18\cos M = \dfrac18. Barem: 3p formula, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1−1−22)A = \begin{pmatrix}1&-1\\-2&2\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA, a∈Za \in \mathbb Z

a) A2−3AA^2 - 3A

A2=(1+2−1−2−2−42+4)=(3−3−66)=3A⇒A2−3A=O2.A^2 = \begin{pmatrix}1 + 2 & -1 - 2\\-2 - 4 & 2 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3&-3\\-6&6\end{pmatrix} = 3A \Rightarrow A^2 - 3A = O_2.

Răspuns: O2O_2. Barem: 3p A2A^2, 1p 3A3A, 1p diferența.

b) X(a)⋅X(b)=X(a+b+3ab)X(a)\cdot X(b) = X(a + b + 3ab)

X(a)X(b)=(I2+aA)(I2+bA)=I2+aA+bA+abA2=I2+(a+b+3ab)A=X(a+b+3ab),X(a)X(b) = (I_2 + aA)(I_2 + bA) = I_2 + aA + bA + abA^2 = I_2 + (a + b + 3ab)A = X(a + b + 3ab),

folosind A2=3AA^2 = 3A. Barem: 2p dezvoltarea, 1p A2=3AA^2 = 3A, 2p finalizarea.

c) X(a)X(a) este inversabilă pentru orice a∈Za \in \mathbb Z

X(a)=(1+a−a−2a1+2a),det⁡X(a)=(1+a)(1+2a)−2a2=1+3a.X(a) = \begin{pmatrix}1 + a & -a\\-2a & 1 + 2a\end{pmatrix}, \quad \det X(a) = (1+a)(1+2a) - 2a^2 = 1 + 3a.

1+3a=0  ⟺  a=−13∉Z1 + 3a = 0 \iff a = -\frac13 \notin \mathbb Z, deci det⁡X(a)≠0\det X(a) \ne 0 pentru orice aa întreg. ■\blacksquare Barem: 2p matricea, 1p condiția, 1p determinantul, 1p concluzia.

2. f=X3+2X2−5X+mf = X^3 + 2X^2 - 5X + m, rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3

Viète: x1+x2+x3=−2x_1 + x_2 + x_3 = -2, x1x2+x1x3+x2x3=−5x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -5, x1x2x3=−mx_1x_2x_3 = -m.

a) x12+x22+x32x_1^2 + x_2^2 + x_3^2

x12+x22+x32=(−2)2−2⋅(−5)=4+10=14.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (-2)^2 - 2\cdot(-5) = 4 + 10 = 14.

Răspuns: 1414. Barem: 2p Viète, 2p formula, 1p rezultatul.

b) m≠0m \ne 0 cu x1+x2+x3=1x1+1x2+1x3x_1 + x_2 + x_3 = \frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3}

1x1+1x2+1x3=x1x2+x1x3+x2x3x1x2x3=−5−m=5m.\frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} = \frac{x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3}{x_1x_2x_3} = \frac{-5}{-m} = \frac5m.

−2=5m  ⟺  m=−52-2 = \dfrac5m \iff m = -\dfrac52.

Răspuns: m=−52m = -\dfrac52. Barem: 1p produsul, 2p suma inverselor, 2p valoarea.

c) Δ=∣x1x2x3x2x3x1x3x1x2∣∈N\Delta = \begin{vmatrix}x_1&x_2&x_3\\x_2&x_3&x_1\\x_3&x_1&x_2\end{vmatrix} \in \mathbb N

Adunând coloanele la prima și scoțând factorul comun (sau prin Sarrus):

Δ=3x1x2x3−(x13+x23+x33)=(x1+x2+x3)(x1x2+x2x3+x3x1−x12−x22−x32).\Delta = 3x_1x_2x_3 - (x_1^3 + x_2^3 + x_3^3) = (x_1 + x_2 + x_3)\big(x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1 - x_1^2 - x_2^2 - x_3^2\big).

Δ=(−2)(−5−14)=38∈N,\Delta = (-2)(-5 - 14) = 38 \in \mathbb N,

independent de mm. ■\blacksquare Barem: 3p factorizarea, 2p valoarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:[1,+∞)→Rf:[1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=ex−1xf(x) = e^x - \dfrac1x

a) lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2\displaystyle\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x - 2}

Limita este f′(2)f'(2). f′(x)=ex+1x2f'(x) = e^x + \dfrac{1}{x^2}, deci

lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2=e2+14.\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x-2} = e^2 + \frac14.

Barem: 2p definiția derivatei, 2p f′f', 1p rezultatul.

b) f(x)>0f(x) > 0 pentru x≥1x \ge 1

f′(x)=ex+1x2>0f'(x) = e^x + \dfrac1{x^2} > 0, deci ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty), iar f(x)≥f(1)=e−1>0f(x) \ge f(1) = e - 1 > 0. ■\blacksquare Barem: 2p monotonia, 3p concluzia.

c) Graficul nu admite asimptotă spre +∞+\infty

lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}f(x) = +\infty — nu există asimptotă orizontală.

lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(exx−1x2)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} = \lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac{e^x}{x} - \dfrac1{x^2}\right) = +\infty — nu există asimptotă oblică. ■\blacksquare Barem: 2p orizontală, 3p oblică.

2. f(x)=x2+10f(x) = \sqrt{x^2 + 10}

a) Volumul corpului de rotație pentru g=fg = f pe [0,3][0,3]

V=π∫03(x2+10) dx=π(x33+10x)∣03=π(9+30)=39π.V = \pi\int_0^3 (x^2 + 10)\,dx = \pi\left(\frac{x^3}{3} + 10x\right)\Big|_0^3 = \pi(9 + 30) = 39\pi.

Răspuns: V=39πV = 39\pi. Barem: 2p formula, 3p calculul.

b) Orice primitivă FF a lui ff este crescătoare

F′(x)=f(x)=x2+10>0F'(x) = f(x) = \sqrt{x^2 + 10} > 0 pentru orice xx, deci FF este crescătoare pe R\mathbb R. Barem: 2p F′=fF' = f, 3p concluzia.

c) ∫−1010f(x) dx=2∫010f(x) dx\displaystyle\int_{-10}^{10}f(x)\,dx = 2\int_0^{10}f(x)\,dx

ff este pară: f(−x)=f(x)f(-x) = f(x). Împărțim integrala și facem substituția x=−tx = -t pe [−10,0][-10, 0]:

∫−100f(x) dx=∫100f(−t) (−dt)=∫010f(t) dt.\int_{-10}^0 f(x)\,dx = \int_{10}^0 f(-t)\,(-dt) = \int_0^{10}f(t)\,dt.

Deci ∫−1010f=∫010f+∫010f=2∫010f(x) dx\displaystyle\int_{-10}^{10}f = \int_0^{10}f + \int_0^{10}f = 2\int_0^{10}f(x)\,dx. ■\blacksquare Barem: 2p împărțirea, 2p substituția, 1p finalizarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=2x = 2
I.200
I.3x=5x = 5
I.44242
I.555
I.6cos⁡M=18\cos M = \frac18
II.1.aO2O_2
II.2.a1414
II.2.bm=−52m = -\frac52
II.2.cΔ=38\Delta = 38
III.1.ae2+14e^2 + \frac14
III.2.a39π39\pi

Ce merită reținut din varianta 5

  • Trei termeni consecutivi în progresie aritmetică: 2b=a+c2b = a + c.
  • Matrice cu A2=kAA^2 = kA: X(a)X(b)=X(a+b+kab)X(a)X(b) = X(a + b + kab).
  • Determinantul circulant al rădăcinilor se exprimă doar prin S1S_1, S2S_2 — Viète.
  • Funcții pare pe intervale simetrice: ∫−aaf=2∫0af\int_{-a}^a f = 2\int_0^a f.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2011?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate