Subiect și barem BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii)
2018
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Simulare Bacalaureat 2018 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Conjugatul lui z=(1−i)(2+i)+5iz = (1 - i)(2 + i) + 5i

(1−i)(2+i)=2+i−2i−i2=3−i⇒z=3−i+5i=3+4i.(1 - i)(2 + i) = 2 + i - 2i - i^2 = 3 - i \Rightarrow z = 3 - i + 5i = 3 + 4i.

Răspuns: z‾=3−4i\overline z = 3 - 4i. Barem: 3p z=3+4iz = 3 + 4i, 2p conjugatul.

2. Numerele naturale nn cu n2+n−12<0n^2 + n - 12 < 0

n2+n−12=(n+4)(n−3)n^2 + n - 12 = (n + 4)(n - 3). Pentru nn natural, n+4>0n + 4 > 0, deci inecuația devine n−3<0n - 3 < 0, adică n<3n < 3.

Răspuns: n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}. Barem: 2p n<3n < 3, 3p soluțiile.

3. lg⁡(x+1)=2lg⁡(x−5)\lg(x + 1) = 2\lg(x - 5)

Condiții: x>5x > 5. Cum 2lg⁡(x−5)=lg⁡(x−5)22\lg(x-5) = \lg(x-5)^2:

x+1=(x−5)2  ⟺  x2−11x+24=0  ⟺  (x−3)(x−8)=0.x + 1 = (x - 5)^2 \iff x^2 - 11x + 24 = 0 \iff (x - 3)(x - 8) = 0.

x=3x = 3 nu convine (3<53 < 5), x=8x = 8 convine: lg⁡9=2lg⁡3\lg 9 = 2\lg 3 ✔.

Răspuns: x=8x = 8. Barem: 2p ecuația, 3p soluția.

4. Mulțimea cu 4545 de submulțimi de două elemente

O mulțime cu nn elemente are Cn2=n(n−1)2C_n^2 = \dfrac{n(n-1)}{2} submulțimi cu două elemente:

n(n−1)2=45  ⟺  n2−n−90=0  ⟺  (n−10)(n+9)=0⇒n=10.\frac{n(n-1)}{2} = 45 \iff n^2 - n - 90 = 0 \iff (n - 10)(n + 9) = 0 \Rightarrow n = 10.

Răspuns: 10 elemente. Barem: 2p Cn2C_n^2, 3p n=10n = 10.

5. Dreptunghiul ABCDABCD, v⃗=AB⃗+AC⃗+AD⃗\vec v = \vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD}, ∣v⃗∣=20|\vec v| = 20; lungimea lui BD⃗\vec{BD}

Regula paralelogramului: AB⃗+AD⃗=AC⃗\vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC}, deci v⃗=2AC⃗\vec v = 2\vec{AC} și AC=10AC = 10. Diagonalele dreptunghiului sunt egale: BD=AC=10BD = AC = 10.

Răspuns: ∣BD⃗∣=10|\vec{BD}| = 10. Barem: 3p AC=10AC = 10, 2p BDBD.

6. Dacă sin⁡x+cos⁡x=2\sin x + \cos x = \sqrt2, atunci tg⁡x+ctg⁡x=2\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = 2

Ridicăm la pătrat: 1+2sin⁡xcos⁡x=21 + 2\sin x\cos x = 2, deci sin⁡xcos⁡x=12\sin x\cos x = \dfrac12 (în particular sin⁡x,cos⁡x≠0\sin x, \cos x \ne 0).

tg⁡x+ctg⁡x=sin⁡2x+cos⁡2xsin⁡xcos⁡x=11/2=2.\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = \frac{\sin^2 x + \cos^2 x}{\sin x\cos x} = \frac{1}{1/2} = 2.

Barem: 2p sin⁡xcos⁡x=12\sin x\cos x = \frac12, 3p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(102x−2x1−2x2001)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2x\\ -2x & 1 & -2x^2\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))\det(A(2))

det⁡(A(2))=∣104−41−8001∣=1+0+0−0−0−0=1.\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 4\\ -4 & 1 & -8\\ 0 & 0 & 1\end{vmatrix} = 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 1.

(Dezvoltând după linia a treia, det⁡(A(x))=1\det(A(x)) = 1 pentru orice xx.) Răspuns: 11. Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) aa cu det⁡(A(a)+aA(0))=8\det(A(a) + aA(0)) = 8

A(0)=I3A(0) = I_3, deci

det⁡(A(a)+aI3)=∣a+102a−2aa+1−2a200a+1∣=(a+1)∣a+10−2aa+1∣=(a+1)3.\det(A(a) + aI_3) = \begin{vmatrix} a+1 & 0 & 2a\\ -2a & a+1 & -2a^2\\ 0 & 0 & a+1\end{vmatrix} = (a+1)\begin{vmatrix} a+1 & 0\\ -2a & a+1\end{vmatrix} = (a+1)^3.

(a+1)3=8=23  ⟺  a=1(a + 1)^3 = 8 = 2^3 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea.

c) m<nm < n naturale cu det⁡((m+n)A(x))=det⁡(mA(x))+det⁡(nA(x))+18\det((m+n)A(x)) = \det(mA(x)) + \det(nA(x)) + 18

Pentru matrice de ordin 3, det⁡(kA(x))=k3det⁡(A(x))=k3\det(kA(x)) = k^3\det(A(x)) = k^3. Relația devine:

(m+n)3=m3+n3+18  ⟺  3mn(m+n)=18  ⟺  mn(m+n)=6.(m + n)^3 = m^3 + n^3 + 18 \iff 3mn(m+n) = 18 \iff mn(m+n) = 6.

Cu m<nm < n naturale: m=0m = 0 dă 00; m=1m = 1 dă n(n+1)=6n(n+1) = 6, deci n=2n = 2; pentru m≥2m \ge 2, n≥3n \ge 3 produsul depășește 6.

Răspuns: m=1m = 1, n=2n = 2. Barem: 2p relația, 3p soluția.

2. Pe Z7\mathbb Z_7: x∗y=xy+6^x+6^y+2^x * y = xy + \hat6x + \hat6y + \hat2

a) x∗y=(x+6^)(y+6^)+1^x * y = (x + \hat6)(y + \hat6) + \hat1

(x+6^)(y+6^)+1^=xy+6^x+6^y+36^+1^=xy+6^x+6^y+2^,(x + \hat6)(y + \hat6) + \hat1 = xy + \hat6x + \hat6y + \widehat{36} + \hat1 = xy + \hat6x + \hat6y + \hat2,

deoarece 36+1=37=5⋅7+236 + 1 = 37 = 5\cdot 7 + 2. Barem: 3p, 2p.

b) x∗1^=1^∗x=1^x * \hat1 = \hat1 * x = \hat1

1^+6^=7^=0^\hat1 + \hat6 = \hat7 = \hat0, deci x∗1^=(x+6^)⋅0^+1^=1^x * \hat1 = (x + \hat6)\cdot\hat0 + \hat1 = \hat1 și analog 1^∗x=0^⋅(x+6^)+1^=1^\hat1 * x = \hat0\cdot(x + \hat6) + \hat1 = \hat1. Barem: 2p, 3p.

c) 0^∗1^∗2^∗3^∗4^∗5^∗6^\hat0 * \hat1 * \hat2 * \hat3 * \hat4 * \hat5 * \hat6

Folosind asociativitatea și b): 0^∗1^=1^\hat0 * \hat1 = \hat1, apoi 1^∗2^=1^\hat1 * \hat2 = \hat1, …, 1^∗6^=1^\hat1 * \hat6 = \hat1 (1^\hat1 este element „absorbant”).

Răspuns: 1^\hat1. Barem: 3p gruparea, 2p rezultatul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=ex(x2−6x+9)f(x) = e^x(x^2 - 6x + 9)

a) f′(x)=ex(x2−4x+3)f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 3)

f′(x)=ex(x2−6x+9)+ex(2x−6)=ex(x2−4x+3).f'(x) = e^x(x^2 - 6x + 9) + e^x(2x - 6) = e^x(x^2 - 4x + 3).

Barem: 2p regula produsului, 3p finalizarea.

b) Punctele de extrem

f′(x)=ex(x−1)(x−3)=0  ⟺  x∈{1,3}f'(x) = e^x(x - 1)(x - 3) = 0 \iff x \in \{1, 3\}.

xx−∞-\infty … 11 … 33 … +∞+\infty
f′f'+0−0++ \quad 0 \quad - \quad 0 \quad +
ff↗\nearrow max ↘\searrow min ↗\nearrow

Răspuns: x=1x = 1 (punct de maxim) și x=3x = 3 (punct de minim). Barem: 2p rădăcinile, 3p semnul și concluzia.

c) (x−3)2≤4e1−x(x - 3)^2 \le 4e^{1-x} pentru x∈(−∞,3]x \in (-\infty, 3]

Din b), ff crește pe (−∞,1](-\infty, 1] și descrește pe [1,3][1, 3], deci f(x)≤f(1)=4ef(x) \le f(1) = 4e pe (−∞,3](-\infty, 3]:

ex(x−3)2≤4e  ⟺  (x−3)2≤4e1−x. ■e^x(x-3)^2 \le 4e \iff (x - 3)^2 \le 4e^{1-x}. \ \blacksquare

Barem: 3p maximul, 2p finalizarea.

2. f(x)={3x2−4x+1,x<1ln⁡xx,x≥1f(x) = \begin{cases} 3x^2 - 4x + 1, & x < 1\\ \dfrac{\ln x}{\sqrt x}, & x \ge 1\end{cases}

a) ff admite primitive

lim⁡x↗1(3x2−4x+1)=0\lim\limits_{x\nearrow 1}(3x^2 - 4x + 1) = 0, lim⁡x↘1ln⁡xx=0=f(1)\lim\limits_{x\searrow 1}\dfrac{\ln x}{\sqrt x} = 0 = f(1), deci ff e continuă în 11; pe celelalte intervale este continuă (operații cu funcții elementare). Fiind continuă pe R\mathbb R, ff admite primitive. Barem: 3p continuitatea în 1, 2p concluzia.

b) ∫−1ef(x) dx=2(4−e)\displaystyle\int_{-1}^e f(x)\,dx = 2(4 - \sqrt e)

∫−11(3x2−4x+1) dx=(x3−2x2+x)∣−11=0−(−4)=4.\int_{-1}^1(3x^2 - 4x + 1)\,dx = (x^3 - 2x^2 + x)\Big|_{-1}^1 = 0 - (-4) = 4.

Pentru a doua parte, ∫ln⁡xxdx\displaystyle\int \frac{\ln x}{\sqrt x}dx prin părți (u=ln⁡xu = \ln x, v=2xv = 2\sqrt x): 2xln⁡x−∫2xdx=2xln⁡x−4x2\sqrt x\ln x - \displaystyle\int\frac{2}{\sqrt x}dx = 2\sqrt x\ln x - 4\sqrt x.

∫1eln⁡xxdx=(2e−4e)−(0−4)=4−2e.\int_1^e \frac{\ln x}{\sqrt x}dx = (2\sqrt e - 4\sqrt e) - (0 - 4) = 4 - 2\sqrt e.

Total: 4+4−2e=2(4−e)4 + 4 - 2\sqrt e = 2(4 - \sqrt e). Barem: 2p împărțirea integralei, 3p calculul.

c) nn natural cu ∫enen+1f2(x) dx=73\displaystyle\int_{e^n}^{e^{n+1}} f^2(x)\,dx = \frac73

Pe [en,en+1]⊂[1,∞)[e^n, e^{n+1}] \subset [1, \infty): f2(x)=ln⁡2xx=(ln⁡x)′ln⁡2xf^2(x) = \dfrac{\ln^2 x}{x} = (\ln x)'\ln^2 x.

∫enen+1ln⁡2xxdx=ln⁡3x3∣enen+1=(n+1)3−n33=3n2+3n+13.\int_{e^n}^{e^{n+1}}\frac{\ln^2 x}{x}dx = \frac{\ln^3 x}{3}\Big|_{e^n}^{e^{n+1}} = \frac{(n+1)^3 - n^3}{3} = \frac{3n^2 + 3n + 1}{3}.

3n2+3n+1=7  ⟺  n2+n−2=0  ⟺  (n−1)(n+2)=03n^2 + 3n + 1 = 7 \iff n^2 + n - 2 = 0 \iff (n - 1)(n + 2) = 0, iar nn natural.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 3p integrala, 2p valoarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1z‾=3−4i\overline z = 3 - 4i
I.2n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}
I.3x=8x = 8
I.410 elemente
I.5BD=10BD = 10
II.1.a11
II.1.ba=1a = 1
II.1.cm=1m = 1, n=2n = 2
II.2.c1^\hat1
III.1.bx=1x = 1 (max), x=3x = 3 (min)
III.2.cn=1n = 1

Ce merită reținut din simulare

  • det⁡(kA)=kndet⁡A\det(kA) = k^n\det A pentru matrice de ordin nn — esențial la II.1.c.
  • Element absorbant: dacă 1^∗x=1^\hat1 * x = \hat1, orice compunere care îl conține dă 1^\hat1.
  • Inegalități din extreme: maximul global al lui ff pe un interval dă direct inegalitatea cerută.
  • Funcții pe ramuri: continuitatea în punctul de racord garantează existența primitivelor.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2018?

Ai lucrat subiectul de Matematică M2 (științe ale naturii)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate