Subiect și barem BAC 2017 Matematică M2 (științe ale naturii)
2017
Sesiune specială
Varianta 4
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2017 Matematică M2 (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 4, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2017 la Matematică M_șt-nat, sesiunea specială, varianta 4. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z1=3+2iz_1 = 3 + 2i, z2=3−2iz_2 = 3 - 2i; arătați că z1+z2z_1 + z_2 este real

z1+z2=3+2i+3−2i=6∈R.z_1 + z_2 = 3 + 2i + 3 - 2i = 6 \in \mathbb R.

(Numerele sunt conjugate, iar suma a două numere conjugate este 2Re⁡z2\operatorname{Re} z.) Barem: 2p, 3p.

2. M(2,m)M(2, m) aparține graficului funcției f(x)=x2−3f(x) = x^2 - 3

f(2)=m  ⟺  4−3=m  ⟺  m=1f(2) = m \iff 4 - 3 = m \iff m = 1.

Răspuns: m=1m = 1. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația 33x−5=3−23^{3x-5} = 3^{-2}

Funcția exponențială este injectivă: 3x−5=−2  ⟺  x=13x - 5 = -2 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr din A={1,2,…,20}A = \{1, 2, \dots, 20\} să fie multiplu de 5

Cazuri posibile: 20. Multiplii de 5: 5,10,15,205, 10, 15, 20 — 4.

p=420=15.p = \frac{4}{20} = \frac15.

Barem: 2p, 2p, 1p.

5. A(2,5)A(2,5), B(1,3)B(1,3), C(m,1)C(m,1); C∈ABC \in AB

Panta lui ABAB: 3−51−2=2\dfrac{3 - 5}{1 - 2} = 2, deci AB:y−5=2(x−2)AB: y - 5 = 2(x - 2), adică y=2x+1y = 2x + 1.

C∈AB  ⟺  1=2m+1  ⟺  m=0C \in AB \iff 1 = 2m + 1 \iff m = 0.

Răspuns: m=0m = 0. Barem: 3p ecuația dreptei, 2p valoarea.

6. E(x)=cos⁡x2+sin⁡xE(x) = \cos\frac x2 + \sin x; arătați că E(π3)=3E\left(\frac\pi3\right) = \sqrt3

E(π3)=cos⁡π6+sin⁡π3=32+32=3.E\left(\frac\pi3\right) = \cos\frac\pi6 + \sin\frac\pi3 = \frac{\sqrt3}{2} + \frac{\sqrt3}{2} = \sqrt3.

Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(xx+112x1301)A(x) = \begin{pmatrix} x & x+1 & 1\\ 2 & x & 1\\ 3 & 0 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1

det⁡A(0)=∣011201301∣=0+3+0−0−0−2=1.\det A(0) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 1\\ 2 & 0 & 1\\ 3 & 0 & 1\end{vmatrix} = 0 + 3 + 0 - 0 - 0 - 2 = 1.

Barem: 2p, 3p.

b) xx cu A(x)+A(x+2)=2A(2)A(x) + A(x+2) = 2A(2)

A(x)+A(x+2)=(2x+22x+4242x+22602),2A(2)=(462442602).A(x) + A(x+2) = \begin{pmatrix} 2x+2 & 2x+4 & 2\\ 4 & 2x+2 & 2\\ 6 & 0 & 2\end{pmatrix}, \qquad 2A(2) = \begin{pmatrix} 4 & 6 & 2\\ 4 & 4 & 2\\ 6 & 0 & 2\end{pmatrix}.

Din 2x+2=42x + 2 = 4 și 2x+4=62x + 4 = 6: x=1x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p, 3p.

c) n∈Nn \in \mathbb N cu M(n,n+1)M(n, n+1), N(2,n)N(2, n), P(3,0)P(3, 0) coliniare

Punctele sunt coliniare dacă și numai dacă

∣nn+112n1301∣=0.\begin{vmatrix} n & n+1 & 1\\ 2 & n & 1\\ 3 & 0 & 1\end{vmatrix} = 0.

Dezvoltând după prima linie: n(n−0)−(n+1)(2−3)+(0−3n)=n2+n+1−3n=n2−2n+1=(n−1)2n(n - 0) - (n+1)(2 - 3) + (0 - 3n) = n^2 + n + 1 - 3n = n^2 - 2n + 1 = (n-1)^2.

(n−1)2=0  ⟺  n=1(n-1)^2 = 0 \iff n = 1.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 2p condiția, 3p valoarea.

2. f=X3+aX2+X−1f = X^3 + aX^2 + X - 1

a) f(1)−f(−1)=4f(1) - f(-1) = 4

f(1)=1+a+1−1=a+1f(1) = 1 + a + 1 - 1 = a + 1, f(−1)=−1+a−1−1=a−3f(-1) = -1 + a - 1 - 1 = a - 3.

f(1)−f(−1)=a+1−a+3=4.f(1) - f(-1) = a + 1 - a + 3 = 4.

Barem: 2p, 3p.

b) Pentru a=2a = 2: câtul și restul împărțirii la X2+X+1X^2 + X + 1

f=X3+2X2+X−1f = X^3 + 2X^2 + X - 1. Împărțim:

  • X3:X2=XX^3 : X^2 = X; X(X2+X+1)=X3+X2+XX(X^2 + X + 1) = X^3 + X^2 + X; rămâne X2−1X^2 - 1;
  • X2:X2=1X^2 : X^2 = 1; 1⋅(X2+X+1)1\cdot(X^2 + X + 1); rămâne X2−1−X2−X−1=−X−2X^2 - 1 - X^2 - X - 1 = -X - 2.

Răspuns: câtul X+1X + 1, restul −X−2-X - 2. Barem: 3p câtul, 2p restul.

c) aa cu x1+x2+x3+x1x2+x1x3+x2x3=x1x2x3−1x_1 + x_2 + x_3 + x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = x_1x_2x_3 - 1

Viète: x1+x2+x3=−ax_1 + x_2 + x_3 = -a, x1x2+x1x3+x2x3=1x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = 1, x1x2x3=1x_1x_2x_3 = 1.

−a+1=1−1  ⟺  a=1.-a + 1 = 1 - 1 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x2−x+1x−1f(x) = \dfrac{x^2 - x + 1}{x - 1}

a) f′(x)=x(x−2)(x−1)2f'(x) = \dfrac{x(x-2)}{(x-1)^2}

f′(x)=(2x−1)(x−1)−(x2−x+1)(x−1)2=2x2−3x+1−x2+x−1(x−1)2=x2−2x(x−1)2=x(x−2)(x−1)2.f'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1) - (x^2 - x + 1)}{(x-1)^2} = \frac{2x^2 - 3x + 1 - x^2 + x - 1}{(x-1)^2} = \frac{x^2 - 2x}{(x-1)^2} = \frac{x(x-2)}{(x-1)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=4−2+11=3f(2) = \dfrac{4 - 2 + 1}{1} = 3, f′(2)=0f'(2) = 0:

y−3=0⋅(x−2)  ⟺  y=3.y - 3 = 0\cdot(x - 2) \iff y = 3.

Răspuns: y=3y = 3. Barem: 2p, 3p.

c) lim⁡x→+∞f(x)ex+1=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{e^x + 1} = 0

f(x)ex+1=x2−x+1x(x−1)⋅xex+1.\frac{f(x)}{e^x + 1} = \frac{x^2 - x + 1}{x(x-1)}\cdot\frac{x}{e^x + 1}.

Primul factor tinde la 11 (raport de polinoame de același grad, coeficienți dominanți egali). Pentru al doilea, cu l'Hospital: lim⁡x→+∞xex+1=lim⁡x→+∞1ex=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{x}{e^x + 1} = \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{1}{e^x} = 0. Deci limita este 1⋅0=01\cdot 0 = 0. Barem: 2p, 3p.

2. f(x)=ex+2xf(x) = e^x + 2x

a) ∫01(f(x)−2x) dx=e−1\displaystyle\int_0^1 (f(x) - 2x)\,dx = e - 1

∫01ex dx=ex∣01=e−1.\int_0^1 e^x\,dx = e^x\Big|_0^1 = e - 1.

Barem: 3p, 2p.

b) Volumul corpului obținut prin rotația graficului lui g:[0,1]→Rg:[0,1] \to \mathbb R, g(x)=f(x)−exg(x) = f(x) - e^x

g(x)=2xg(x) = 2x:

V=π∫014x2 dx=4π⋅x33∣01=4π3.V = \pi\int_0^1 4x^2\,dx = 4\pi\cdot\frac{x^3}{3}\Big|_0^1 = \frac{4\pi}{3}.

Răspuns: V=4π3V = \dfrac{4\pi}{3}. Barem: 3p, 2p.

c) aa cu ∫0axf(x) dx=1+2a33\displaystyle\int_0^a x f(x)\,dx = 1 + \frac{2a^3}{3}

∫xex dx=(x−1)ex+C\int x e^x\,dx = (x - 1)e^x + C (prin părți). Atunci

∫0a(xex+2x2) dx=(x−1)ex∣0a+2x33∣0a=(a−1)ea+1+2a33.\int_0^a (xe^x + 2x^2)\,dx = (x-1)e^x\Big|_0^a + \frac{2x^3}{3}\Big|_0^a = (a-1)e^a + 1 + \frac{2a^3}{3}.

(a−1)ea+1+2a33=1+2a33  ⟺  (a−1)ea=0  ⟺  a=1(ea>0).(a-1)e^a + 1 + \frac{2a^3}{3} = 1 + \frac{2a^3}{3} \iff (a-1)e^a = 0 \iff a = 1 \quad (e^a > 0).

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1z1+z2=6z_1 + z_2 = 6
I.2m=1m = 1
I.3x=1x = 1
I.4p=15p = \tfrac15
I.5m=0m = 0
II.1.bx=1x = 1
II.1.cn=1n = 1
II.2.bcâtul X+1X + 1, restul −X−2-X - 2
II.2.ca=1a = 1
III.1.by=3y = 3
III.2.bV=4π3V = \tfrac{4\pi}{3}
III.2.ca=1a = 1

Ce merită reținut din varianta 4

  • Coliniaritatea a trei puncte se verifică cu determinantul ∣x1y11x2y21x3y31∣=0\begin{vmatrix} x_1 & y_1 & 1\\ x_2 & y_2 & 1\\ x_3 & y_3 & 1\end{vmatrix} = 0.
  • Relațiile lui Viète pentru gradul 3: s1=−bas_1 = -\frac ba, s2=cas_2 = \frac ca, s3=−das_3 = -\frac da.
  • Tangentă orizontală: când f′(x0)=0f'(x_0) = 0, tangenta este y=f(x0)y = f(x_0).
  • Exponențiala crește mai repede decât orice polinom: xkex→0\frac{x^k}{e^x} \to 0.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2017?

Ai lucrat subiectul de Matematică M2 (științe ale naturii)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate