Subiect și barem BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii)
2021
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a simulării pentru Bacalaureat 2021 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z=3+2iz = 3 + 2i; arătați că z+13z=6z + \frac{13}z = 6

133+2i=13(3−2i)9+4=3−2i⇒z+13z=3+2i+3−2i=6.\frac{13}{3 + 2i} = \frac{13(3 - 2i)}{9 + 4} = 3 - 2i \Rightarrow z + \frac{13}z = 3 + 2i + 3 - 2i = 6.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5, g(x)=x2+xg(x) = x^2 + x; aa cu (f∘g)(a)=(f∘g)(−a)(f\circ g)(a) = (f\circ g)(-a)

ff e injectivă, deci condiția devine g(a)=g(−a)g(a) = g(-a): a2+a=a2−a  ⟺  a=0a^2 + a = a^2 - a \iff a = 0.

Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 33x+5=9⋅3x+13^{3x+5} = 9\cdot3^{x+1}

9⋅3x+1=3x+39\cdot3^{x+1} = 3^{x+3}, deci 3x+5=x+3  ⟺  x=−13x + 5 = x + 3 \iff x = -1.

Barem: 3p + 2p.

4. AA cu 4 elemente; probabilitatea ca o submulțime să aibă număr impar de elemente

Cazuri posibile: 24=162^4 = 16 submulțimi. Favorabile: C41+C43=4+4=8C_4^1 + C_4^3 = 4 + 4 = 8.

p=816=12.p = \frac8{16} = \frac12.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(1,3)A(1,3), B(3,5)B(3,5), C(0,6)C(0,6); dreapta prin AA paralelă cu mediana din CC

Mijlocul lui ABAB: M(2,4)M(2,4); mCM=4−62−0=−1m_{CM} = \frac{4 - 6}{2 - 0} = -1. Deci md=−1m_d = -1:

d: y−3=−(x−1)  ⟺  y=−x+4.d:\ y - 3 = -(x - 1) \iff y = -x + 4.

Barem: 2p + 3p.

6. AB=2AB = 2, AC=23AC = 2\sqrt3, B=π3B = \frac\pi3; lungimea lui BCBC

Teorema cosinusului: AC2=AB2+BC2−2AB⋅BCcos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2AB\cdot BC\cos B:

12=4+BC2−2BC  ⟺  BC2−2BC−8=0  ⟺  (BC−4)(BC+2)=0.12 = 4 + BC^2 - 2BC \iff BC^2 - 2BC - 8 = 0 \iff (BC - 4)(BC + 2) = 0.

Răspuns: BC=4BC = 4. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1+2x0−4x0a0x01−2x)A(x) = \begin{pmatrix}1 + 2x & 0 & -4x\\ 0 & a & 0\\ x & 0 & 1 - 2x\end{pmatrix}, a≠0a \ne 0

a) det⁡A(x)=a\det A(x) = a

Dezvoltând după linia a doua:

det⁡A(x)=a[(1+2x)(1−2x)+4x2]=a(1−4x2+4x2)=a.\det A(x) = a\big[(1 + 2x)(1 - 2x) + 4x^2\big] = a(1 - 4x^2 + 4x^2) = a.

Barem: 3p + 2p.

b) aa cu A(x)A(y)=A(x+y)A(x)A(y) = A(x + y) pentru orice x,yx, y

Calculând produsul: (1+2x)(1+2y)−4xy=1+2(x+y)(1+2x)(1+2y) - 4xy = 1 + 2(x+y); −4y(1+2x)−4x(1−2y)=−4(x+y)-4y(1+2x) - 4x(1-2y) = -4(x+y); x(1+2y)+y(1−2x)=x+yx(1+2y) + y(1-2x) = x + y; −4xy+(1−2x)(1−2y)=1−2(x+y)-4xy + (1-2x)(1-2y) = 1 - 2(x+y), iar elementul central este a2a^2:

A(x)A(y)=(1+2(x+y)0−4(x+y)0a20x+y01−2(x+y)).A(x)A(y) = \begin{pmatrix}1 + 2(x+y) & 0 & -4(x+y)\\ 0 & a^2 & 0\\ x + y & 0 & 1 - 2(x+y)\end{pmatrix}.

Egalitatea cu A(x+y)A(x+y) cere a2=aa^2 = a, și cum a≠0a \ne 0, a=1a = 1. Barem: 3p + 2p.

c) Pentru a=1a = 1, XX cu A(2)⋅X=A(3)A(2)\cdot X = A(3)

A(−2)A(2)=A(0)=I3A(-2)A(2) = A(0) = I_3, deci A(2)−1=A(−2)A(2)^{-1} = A(-2) și

X=A(−2)A(3)=A(1)=(30−401010−1).X = A(-2)A(3) = A(1) = \begin{pmatrix}3&0&-4\\0&1&0\\1&0&-1\end{pmatrix}.

Barem: 2p + 3p.

2. Pe M=[0,∞)M = [0,\infty): x∗y=log⁡2(2x+2y−1)x * y = \log_2\left(2^x + 2^y - 1\right)

a) 0∗2021=20210 * 2021 = 2021

0∗2021=log⁡2(1+22021−1)=log⁡222021=2021.0 * 2021 = \log_2(1 + 2^{2021} - 1) = \log_22^{2021} = 2021.

Barem: 3p + 2p.

b) Elementul neutru

x∗e=x  ⟺  2x+2e−1=2x  ⟺  2e=1  ⟺  e=0∈Mx * e = x \iff 2^x + 2^e - 1 = 2^x \iff 2^e = 1 \iff e = 0 \in M. Verificare: 0∗x=log⁡2(1+2x−1)=x0 * x = \log_2(1 + 2^x - 1) = x.

Răspuns: e=0e = 0. Barem: 3p + 2p.

c) x∈Mx \in M cu x∗(x+1)∗(x+2)=log⁡254x * (x+1) * (x+2) = \log_254

Din asociativitate: x∗y∗z=log⁡2(2x+2y+2z−2)x * y * z = \log_2(2^x + 2^y + 2^z - 2). Atunci

2x+2⋅2x+4⋅2x−2=54  ⟺  7⋅2x=56  ⟺  2x=8  ⟺  x=3∈M.2^x + 2\cdot2^x + 4\cdot2^x - 2 = 54 \iff 7\cdot2^x = 56 \iff 2^x = 8 \iff x = 3 \in M.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2+x+1x2+1f(x) = \sqrt{\dfrac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}}

a) f′(x)=1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1)f'(x) = \dfrac{1 - x^2}{2(x^2+1)\sqrt{(x^2+x+1)(x^2+1)}}

Cu u=x2+x+1x2+1u = \frac{x^2+x+1}{x^2+1}: u′=(2x+1)(x2+1)−2x(x2+x+1)(x2+1)2=1−x2(x2+1)2u' = \dfrac{(2x+1)(x^2+1) - 2x(x^2+x+1)}{(x^2+1)^2} = \dfrac{1 - x^2}{(x^2+1)^2}.

f′(x)=u′2u=1−x2(x2+1)2⋅x2+12x2+x+1=1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1).f'(x) = \frac{u'}{2\sqrt u} = \frac{1 - x^2}{(x^2+1)^2}\cdot\frac{\sqrt{x^2+1}}{2\sqrt{x^2+x+1}} = \frac{1 - x^2}{2(x^2+1)\sqrt{(x^2+x+1)(x^2+1)}}.

Barem: 2p + 3p.

b) Asimptota orizontală spre −∞-\infty

lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞1+1x+1x21+1x2=1.\lim_{x\to-\infty}f(x) = \lim_{x\to-\infty}\sqrt{\frac{1 + \frac1x + \frac1{x^2}}{1 + \frac1{x^2}}} = 1.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 3p + 2p.

c) 2≤x2+x+1x2+1+x2−x+1x2+1≤6\sqrt2 \le \sqrt{\dfrac{x^2+x+1}{x^2+1}} + \sqrt{\dfrac{x^2-x+1}{x^2+1}} \le \sqrt6

Semnul lui f′f' este al lui 1−x21 - x^2: ff descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty,-1], crescătoare pe [−1,1][-1,1], descrescătoare pe [1,∞)[1,\infty), cu lim⁡x→±∞f=1\lim\limits_{x\to\pm\infty}f = 1.

f(−1)=12=22f(-1) = \sqrt{\frac12} = \frac{\sqrt2}2 (minim global), f(1)=32=62f(1) = \sqrt{\frac32} = \frac{\sqrt6}2 (maxim global). Deci 22≤f(x)≤62\frac{\sqrt2}2 \le f(x) \le \frac{\sqrt6}2 pentru orice xx.

Al doilea radical este f(−x)f(-x), deci adunând inegalitățile pentru xx și −x-x: 2≤f(x)+f(−x)≤6\sqrt2 \le f(x) + f(-x) \le \sqrt6. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb R, f(x)=2x+3−2ln⁡xf(x) = 2x + 3 - 2\ln x

a) ∫13(f(x)+2ln⁡x)dx=14\displaystyle\int_1^3\left(f(x) + 2\ln x\right)dx = 14

∫13(2x+3)dx=(x2+3x)∣13=18−4=14.\int_1^3(2x + 3)dx = (x^2 + 3x)\Big|_1^3 = 18 - 4 = 14.

Barem: 3p + 2p.

b) Calculați ∫1e(2x+3−f(x))dx\displaystyle\int_1^e\left(2x + 3 - f(x)\right)dx

∫1e2ln⁡x dx=2(xln⁡x−x)∣1e=2[(e−e)−(0−1)]=2.\int_1^e2\ln x\,dx = 2(x\ln x - x)\Big|_1^e = 2\big[(e - e) - (0 - 1)\big] = 2.

Răspuns: 22. Barem: 3p + 2p.

c) ∫01x2f(x3+1)dx=4(2−ln⁡2)3\displaystyle\int_0^1x^2f(x^3 + 1)dx = \frac{4(2 - \ln2)}3

Cu t=x3+1t = x^3 + 1, dt=3x2dxdt = 3x^2dx:

13∫12f(t)dt=13[t2+3t−2(tln⁡t−t)]12=13[(4+6−4ln⁡2+4)−(1+3+2)]=8−4ln⁡23=4(2−ln⁡2)3.\frac13\int_1^2f(t)dt = \frac13\Big[t^2 + 3t - 2(t\ln t - t)\Big]_1^2 = \frac13\big[(4 + 6 - 4\ln2 + 4) - (1 + 3 + 2)\big] = \frac{8 - 4\ln2}{3} = \frac{4(2 - \ln2)}{3}.

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=0a = 0
I.3x=−1x = -1
I.4p=12p = \frac12
I.5y=−x+4y = -x + 4
I.6BC=4BC = 4
II.1.ba=1a = 1
II.1.cX=A(1)X = A(1)
II.2.be=0e = 0
II.2.cx=3x = 3
III.1.by=1y = 1
III.2.b22

Ce merită reținut din simulare

  • Familii de matrice cu A(x)A(y)=A(x+y)A(x)A(y) = A(x+y): inversa lui A(x)A(x) este A(−x)A(-x).
  • Legea log⁡2(2x+2y−1)\log_2(2^x + 2^y - 1) se extinde natural: x∗y∗z=log⁡2(2x+2y+2z−2)x*y*z = \log_2(2^x + 2^y + 2^z - 2).
  • ∫ln⁡x dx=xln⁡x−x\int\ln x\,dx = x\ln x - x.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2021?

Ai lucrat subiectul de Matematică M2 (științe ale naturii)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate