Subiect și barem BAC 2023 Matematică (tehnologic)
2023
August–Septembrie
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 7, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 1,5+3⋅(1−0,5)=31{,}5 + 3\cdot(1 - 0{,}5) = 3

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea, la final adunarea.

1,5+3⋅0,5=1,5+1,5=3.1{,}5 + 3\cdot 0{,}5 = 1{,}5 + 1{,}5 = 3.

Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p rezultatul.

2. f(x)=5−xf(x) = 5 - x: arătați că f(0)−f(1)=1f(0) - f(1) = 1

f(0)=5−0=5f(0) = 5 - 0 = 5 și f(1)=5−1=4f(1) = 5 - 1 = 4, deci f(0)−f(1)=5−4=1f(0) - f(1) = 5 - 4 = 1.

Barem: 2p f(0)f(0), 3p f(1)f(1) și concluzia.

3. Ecuația 3x−8=1\sqrt{3x - 8} = 1

Condiție de existență: 3x−8≥0  ⟺  x≥833x - 8 \ge 0 \iff x \ge \dfrac83.

Ridicăm la pătrat (ambii membri sunt nenegativi): 3x−8=1  ⟺  3x=9  ⟺  x=33x - 8 = 1 \iff 3x = 9 \iff x = 3.

Verificare: 3≥833 \ge \frac83 și 9−8=1\sqrt{9 - 8} = 1 ✔.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p ecuația 3x−8=13x - 8 = 1, 2p soluția, cu precizarea că ea convine.

4. Probabilitatea ca un n∈A={1,3,5,7,9}n \in A = \{1, 3, 5, 7, 9\} să verifice 2n≥92n \ge 9

P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile.P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}.

  • cazuri posibile: AA are 5 elemente;
  • 2n≥9  ⟺  n≥4,52n \ge 9 \iff n \ge 4{,}5, deci n∈{5,7,9}n \in \{5, 7, 9\} — 3 cazuri favorabile (pentru n=3n = 3: 6<96 < 9, nu convine).

P=35.P = \frac35.

Răspuns: P=35P = \dfrac35. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(1,0)A(1,0), B(1,2)B(1,2), C(4,1)C(4,1): triunghiul ABCABC este isoscel

Calculăm laturile cu formula distanței:

AC=(4−1)2+(1−0)2=10,BC=(4−1)2+(1−2)2=10.AC = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{10}, \qquad BC = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 2)^2} = \sqrt{10}.

Cum AC=BCAC = BC, triunghiul este isoscel (cu baza ABAB, de lungime 2). Barem: 2p ACAC, 3p BCBC și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, aria 50, AC=5AC = 5: arătați că AB=20AB = 20

Într-un triunghi dreptunghic, catetele sunt înălțimi una pentru cealaltă, deci aria este semiprodusul catetelor:

A=AB⋅AC2⇒50=AB⋅52⇒AB=2⋅505=20.\mathcal A = \frac{AB\cdot AC}{2} \Rightarrow 50 = \frac{AB\cdot 5}{2} \Rightarrow AB = \frac{2\cdot 50}{5} = 20.

Barem: 3p formula ariei, 2p calculul lui ABAB.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricea A(x)=(x1−x2−x)A(x) = \begin{pmatrix}x & 1\\ -x & 2 - x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2

A(1)=(11−11)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix}, deci

det⁡(A(1))=1⋅1−1⋅(−1)=1+1=2.\det(A(1)) = 1\cdot 1 - 1\cdot(-1) = 1 + 1 = 2.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) 3A(2)+A(6)=4A(3)3A(2) + A(6) = 4A(3)

A(2)=(21−20)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -2 & 0\end{pmatrix}, A(6)=(61−6−4)A(6) = \begin{pmatrix}6 & 1\\ -6 & -4\end{pmatrix}, A(3)=(31−3−1)A(3) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -3 & -1\end{pmatrix}.

3A(2)+A(6)=(63−60)+(61−6−4)=(124−12−4)=4(31−3−1)=4A(3).3A(2) + A(6) = \begin{pmatrix}6 & 3\\ -6 & 0\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}6 & 1\\ -6 & -4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}12 & 4\\ -12 & -4\end{pmatrix} = 4\begin{pmatrix}3 & 1\\ -3 & -1\end{pmatrix} = 4A(3).

Barem: 3p calculul membrului stâng, 2p concluzia.

c) xx real pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x)A(x)\cdot A(x) = 2A(x)

Calculăm produsul (linie cu coloană):

  • (1,1)(1,1): x⋅x+1⋅(−x)=x2−xx\cdot x + 1\cdot(-x) = x^2 - x;
  • (1,2)(1,2): x⋅1+1⋅(2−x)=2x\cdot 1 + 1\cdot(2 - x) = 2;
  • (2,1)(2,1): −x⋅x+(2−x)(−x)=−x2−2x+x2=−2x-x\cdot x + (2 - x)(-x) = -x^2 - 2x + x^2 = -2x;
  • (2,2)(2,2): −x⋅1+(2−x)2=x2−5x+4-x\cdot 1 + (2 - x)^2 = x^2 - 5x + 4.

A(x)A(x)=(x2−x2−2xx2−5x+4),2A(x)=(2x2−2x4−2x).A(x)A(x) = \begin{pmatrix}x^2 - x & 2\\ -2x & x^2 - 5x + 4\end{pmatrix}, \qquad 2A(x) = \begin{pmatrix}2x & 2\\ -2x & 4 - 2x\end{pmatrix}.

Egalăm elementele corespunzătoare:

  • x2−x=2x  ⟺  x2−3x=0  ⟺  x(x−3)=0  ⟺  x∈{0,3}x^2 - x = 2x \iff x^2 - 3x = 0 \iff x(x - 3) = 0 \iff x \in \{0, 3\};
  • x2−5x+4=4−2x  ⟺  x2−3x=0x^2 - 5x + 4 = 4 - 2x \iff x^2 - 3x = 0 — aceeași condiție;
  • elementele (1,2)(1,2) și (2,1)(2,1) sunt egale pentru orice xx.

Răspuns: x=0x = 0 sau x=3x = 3. Barem: 2p calculul lui A(x)A(x)A(x)A(x), 3p rezolvarea.

2. Legea de compoziție x∗y=xy+2x−y−1x * y = xy + 2x - y - 1

a) 1∗1=11 * 1 = 1

1∗1=1⋅1+2⋅1−1−1=1+2−1−1=1.1 * 1 = 1\cdot 1 + 2\cdot 1 - 1 - 1 = 1 + 2 - 1 - 1 = 1.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx real pentru care x∗2=xx * 2 = x

x∗2=2x+2x−2−1=4x−3x * 2 = 2x + 2x - 2 - 1 = 4x - 3. Ecuația: 4x−3=x  ⟺  3x=3  ⟺  x=14x - 3 = x \iff 3x = 3 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p expresia x∗2=4x−3x * 2 = 4x - 3, 2p soluția.

c) (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2, pentru orice xx real

Înlocuim primul element cu 1−x1 - x și al doilea cu xx:

(1−x)∗x=(1−x)x+2(1−x)−x−1=x−x2+2−2x−x−1=−x2−2x+1.(1 - x) * x = (1 - x)x + 2(1 - x) - x - 1 = x - x^2 + 2 - 2x - x - 1 = -x^2 - 2x + 1.

Formăm un pătrat perfect: −x2−2x+1=−(x2+2x+1)+2=−(x+1)2+2-x^2 - 2x + 1 = -(x^2 + 2x + 1) + 2 = -(x + 1)^2 + 2.

Cum (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0, avem −(x+1)2≤0-(x + 1)^2 \le 0, deci (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2 pentru orice xx real (egalitate pentru x=−1x = -1).

Barem: 3p calculul expresiei, 2p pătratul perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+2ex−1f(x) = 2x + \dfrac{2}{e^x} - 1

a) f′(x)=2(ex−1)exf'(x) = \dfrac{2\left(e^x - 1\right)}{e^x}

Scriem 2ex=2e−x\dfrac{2}{e^x} = 2e^{-x}, cu (e−x)′=−e−x(e^{-x})' = -e^{-x}:

f′(x)=2−2e−x=2−2ex=2ex−2ex=2(ex−1)ex.f'(x) = 2 - 2e^{-x} = 2 - \frac{2}{e^x} = \frac{2e^x - 2}{e^x} = \frac{2\left(e^x - 1\right)}{e^x}.

Barem: 3p derivarea, 2p aducerea la forma cerută.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

Ecuația tangentei: y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0).

f(0)=0+21−1=1f(0) = 0 + \dfrac21 - 1 = 1 și f′(0)=2(1−1)1=0f'(0) = \dfrac{2(1 - 1)}{1} = 0.

y−1=0⋅x  ⟺  y=1.y - 1 = 0\cdot x \iff y = 1.

Tangenta este orizontală (punctul (0,1)(0, 1) este de minim, căci f′f' schimbă semnul din −- în ++).

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 2p f(0)f(0) și f′(0)f'(0), 3p ecuația tangentei.

c) mm și nn pentru care y=mx+ny = mx + n este asimptotă oblică spre +∞+\infty

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(2+2x ex−1x)=2,m = \lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x} = \lim_{x\to+\infty}\left(2 + \frac{2}{x\,e^x} - \frac1x\right) = 2,

n=lim⁡x→+∞(f(x)−2x)=lim⁡x→+∞(2ex−1)=0−1=−1,n = \lim_{x\to+\infty}\left(f(x) - 2x\right) = \lim_{x\to+\infty}\left(\frac{2}{e^x} - 1\right) = 0 - 1 = -1,

pentru că ex→+∞e^x \to +\infty, deci 2ex→0\dfrac{2}{e^x} \to 0.

Răspuns: m=2m = 2, n=−1n = -1 (asimptota y=2x−1y = 2x - 1). Barem: 3p mm, 2p nn.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=4x3+3xf(x) = 4x^3 + 3x

a) ∫12(f(x)−3x)dx=15\displaystyle\int_1^2\left(f(x) - 3x\right)dx = 15

Integrandul este 4x34x^3:

∫124x3 dx=x4∣12=16−1=15.\int_1^2 4x^3\,dx = x^4\Big|_1^2 = 16 - 1 = 15.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫251f(x)−4x3+3 dx=13ln⁡2\displaystyle\int_2^5\frac{1}{f(x) - 4x^3 + 3}\,dx = \frac13\ln 2

Numitorul: 4x3+3x−4x3+3=3x+3=3(x+1)4x^3 + 3x - 4x^3 + 3 = 3x + 3 = 3(x + 1), pozitiv pe [2,5][2, 5].

∫2513(x+1) dx=13ln⁡(x+1)∣25=13(ln⁡6−ln⁡3)=13ln⁡63=13ln⁡2.\int_2^5\frac{1}{3(x + 1)}\,dx = \frac13\ln(x + 1)\Big|_2^5 = \frac13(\ln 6 - \ln 3) = \frac13\ln\frac63 = \frac13\ln 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul final.

c) Volumul corpului de rotație generat de g(x)=x3+f(x)xg(x) = \dfrac{x^3 + f(x)}{x}, x∈[1,2]x \in [1, 2], este 2πf(3)2\pi f(3)

Simplificăm: g(x)=x3+4x3+3xx=5x3+3xx=5x2+3g(x) = \dfrac{x^3 + 4x^3 + 3x}{x} = \dfrac{5x^3 + 3x}{x} = 5x^2 + 3 (pe [1,2][1, 2], x≠0x \ne 0).

Volumul corpului de rotație: V=π∫12g2(x) dxV = \pi\displaystyle\int_1^2 g^2(x)\,dx, cu g2(x)=(5x2+3)2=25x4+30x2+9g^2(x) = (5x^2 + 3)^2 = 25x^4 + 30x^2 + 9:

V=π∫12(25x4+30x2+9)dx=π(5x5+10x3+9x)∣12.V = \pi\int_1^2\left(25x^4 + 30x^2 + 9\right)dx = \pi\left(5x^5 + 10x^3 + 9x\right)\Big|_1^2.

Pentru x=2x = 2: 160+80+18=258160 + 80 + 18 = 258; pentru x=1x = 1: 5+10+9=245 + 10 + 9 = 24. Deci V=π(258−24)=234πV = \pi(258 - 24) = 234\pi.

Pe de altă parte, f(3)=4⋅27+9=117f(3) = 4\cdot 27 + 9 = 117, iar 2πf(3)=234π2\pi f(3) = 234\pi. Așadar V=2πf(3)V = 2\pi f(3).

Barem: 3p simplificarea lui gg și calculul volumului, 2p f(3)f(3) și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=3x = 3
I.4P=35P = \frac35
II.1.cx∈{0,3}x \in \{0, 3\}
II.2.bx=1x = 1
II.2.c(1−x)∗x=2−(x+1)2≤2(1-x)*x = 2 - (x+1)^2 \le 2
III.1.by=1y = 1
III.1.cm=2m = 2, n=−1n = -1
III.2.cV=234π=2πf(3)V = 234\pi = 2\pi f(3)

Ce merită reținut din varianta 7

  • Ecuații matriceale A2=kAA^2 = kA: compară element cu element; de obicei toate condițiile duc la aceeași ecuație.
  • Inegalități cu legi de compoziție: ajungi la o expresie de gradul II și formezi pătrat perfect.
  • Asimptota oblică: m=lim⁡f(x)xm = \lim \frac{f(x)}{x}, n=lim⁡(f(x)−mx)n = \lim (f(x) - mx); termenii cu e−xe^{-x} tind la 0 spre +∞+\infty.
  • Volume de rotație: simplifică funcția înainte de a o ridica la pătrat.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate