Subiect și barem BAC 2023 Matematică (tehnologic)
2023
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (tehnologic) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de la simularea națională a Bacalaureatului 2023 la Matematică M_tehnologic (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−0,2):2+0,3⋅2=1(1 - 0{,}2) : 2 + 0{,}3\cdot 2 = 1

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi împărțirea și înmulțirea, la final adunarea.

(1−0,2):2+0,3⋅2=0,8:2+0,6=0,4+0,6=1.(1 - 0{,}2) : 2 + 0{,}3\cdot 2 = 0{,}8 : 2 + 0{,}6 = 0{,}4 + 0{,}6 = 1.

Barem: 3p primele calcule, 2p rezultatul.

2. f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2, g(x)=x+mg(x) = x + m: determinați mm cu f(2)=g(2)f(2) = g(2)

f(2)=4−6+2=0f(2) = 4 - 6 + 2 = 0 și g(2)=2+mg(2) = 2 + m. Condiția: 0=2+m  ⟺  m=−20 = 2 + m \iff m = -2.

Răspuns: m=−2m = -2. Barem: 3p valorile, 2p rezolvarea.

3. Ecuația 7x+3=49x7^{x+3} = 49^x

Scriem ambii membri ca puteri ale lui 7: 49x=(72)x=72x49^x = (7^2)^x = 7^{2x}. Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali:

7x+3=72x  ⟺  x+3=2x  ⟺  x=3.7^{x+3} = 7^{2x} \iff x + 3 = 2x \iff x = 3.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p aducerea la aceeași bază, 2p soluția.

4. După o ieftinire cu 30%, un produs costă 210 lei. Prețul inițial?

Fie xx prețul inițial. Ieftinirea este 30100x\dfrac{30}{100}x, deci

x−30100x=210  ⟺  70100x=210  ⟺  x=210⋅10070=300.x - \frac{30}{100}x = 210 \iff \frac{70}{100}x = 210 \iff x = \frac{210\cdot 100}{70} = 300.

Răspuns: 300 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul. Greșeală frecventă: să aduni 30% din 210 (ar da 273, greșit) — procentul se aplică prețului inițial.

5. A(0,5)A(0,5), B(2,−1)B(2,-1), MM mijlocul lui ABAB: triunghiul OMBOMB este dreptunghic în OO

Mijlocul: M(0+22,5+(−1)2)=M(1,2)M\left(\dfrac{0+2}{2}, \dfrac{5 + (-1)}{2}\right) = M(1, 2). Lungimile laturilor:

OM=12+22=5,OB=22+(−1)2=5,MB=(2−1)2+(−1−2)2=10.OM = \sqrt{1^2 + 2^2} = \sqrt5,\quad OB = \sqrt{2^2 + (-1)^2} = \sqrt5,\quad MB = \sqrt{(2-1)^2 + (-1-2)^2} = \sqrt{10}.

Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora: OM2+OB2=5+5=10=MB2OM^2 + OB^2 = 5 + 5 = 10 = MB^2. Deci triunghiul OMBOMB este dreptunghic, cu unghiul drept opus laturii MBMB, adică în OO.

Barem: 3p mijlocul și lungimile OMOM, MBMB, 2p OBOB și reciproca teoremei lui Pitagora.

6. Arătați că 3sin⁡45∘+2sin⁡30∘−2cos⁡30∘=1\sqrt3\sin45^\circ + 2\sin30^\circ - \sqrt2\cos30^\circ = 1

Valori: sin⁡45∘=22\sin45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, sin⁡30∘=12\sin30^\circ = \dfrac12, cos⁡30∘=32\cos30^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}.

3⋅22+2⋅12−2⋅32=62+1−62=1.\sqrt3\cdot\frac{\sqrt2}{2} + 2\cdot\frac12 - \sqrt2\cdot\frac{\sqrt3}{2} = \frac{\sqrt6}{2} + 1 - \frac{\sqrt6}{2} = 1.

Barem: 3p valorile, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x+2−22x−1)A(x) = \begin{pmatrix}x+2 & -2\\ 2 & x-1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))=8\det(A(2)) = 8

A(2)=(4−221)A(2) = \begin{pmatrix}4 & -2\\ 2 & 1\end{pmatrix}, deci det⁡(A(2))=4⋅1−(−2)⋅2=4+4=8\det(A(2)) = 4\cdot 1 - (-2)\cdot 2 = 4 + 4 = 8.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) xx pentru care A(0)⋅A(0)=A(x)A(0)\cdot A(0) = A(x)

A(0)=(2−22−1)A(0) = \begin{pmatrix}2 & -2\\ 2 & -1\end{pmatrix}.

A(0)⋅A(0)=(2⋅2+(−2)⋅22⋅(−2)+(−2)(−1)2⋅2+(−1)⋅22⋅(−2)+(−1)(−1))=(0−22−3).A(0)\cdot A(0) = \begin{pmatrix}2\cdot2 + (-2)\cdot 2 & 2\cdot(-2) + (-2)(-1)\\ 2\cdot 2 + (-1)\cdot 2 & 2\cdot(-2) + (-1)(-1)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & -2\\ 2 & -3\end{pmatrix}.

Egalăm cu A(x)=(x+2−22x−1)A(x) = \begin{pmatrix}x+2 & -2\\ 2 & x-1\end{pmatrix}: x+2=0x + 2 = 0 și x−1=−3x - 1 = -3, ambele dau x=−2x = -2.

Răspuns: x=−2x = -2. Barem: 3p produsul, 2p valoarea lui xx.

c) Dacă x≠yx \ne y și det⁡(A(x))=det⁡(A(y))\det(A(x)) = \det(A(y)), atunci x+y=−1x + y = -1

det⁡(A(x))=(x+2)(x−1)−(−2)⋅2=x2+x−2+4=x2+x+2.\det(A(x)) = (x+2)(x-1) - (-2)\cdot 2 = x^2 + x - 2 + 4 = x^2 + x + 2.

Egalitatea det⁡(A(x))=det⁡(A(y))\det(A(x)) = \det(A(y)) devine:

x2+x+2=y2+y+2  ⟺  (x2−y2)+(x−y)=0  ⟺  (x−y)(x+y+1)=0.x^2 + x + 2 = y^2 + y + 2 \iff (x^2 - y^2) + (x - y) = 0 \iff (x - y)(x + y + 1) = 0.

Cum x≠yx \ne y, factorul x−y≠0x - y \ne 0, deci x+y+1=0x + y + 1 = 0, adică x+y=−1x + y = -1.

Barem: 2p determinantul, 3p factorizarea și concluzia.

2. Legea x∗y=4xy−3x+2y−1x * y = 4xy - 3x + 2y - 1

a) 1∗2=81 * 2 = 8

1∗2=4⋅1⋅2−3⋅1+2⋅2−1=8−3+4−1=81 * 2 = 4\cdot1\cdot2 - 3\cdot 1 + 2\cdot 2 - 1 = 8 - 3 + 4 - 1 = 8.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx pentru care x∗(−1)=4x * (-1) = 4

x∗(−1)=−4x−3x−2−1=−7x−3x * (-1) = -4x - 3x - 2 - 1 = -7x - 3. Ecuația: −7x−3=4  ⟺  −7x=7  ⟺  x=−1-7x - 3 = 4 \iff -7x = 7 \iff x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea.

c) aa pentru care x∗a=−xx * a = -x, pentru orice xx real

x∗a=4ax−3x+2a−1x * a = 4ax - 3x + 2a - 1. Condiția:

4ax−3x+2a−1=−x  ⟺  4ax−2x+2a−1=0  ⟺  2x(2a−1)+(2a−1)=0  ⟺  (2a−1)(2x+1)=0.4ax - 3x + 2a - 1 = -x \iff 4ax - 2x + 2a - 1 = 0 \iff 2x(2a - 1) + (2a - 1) = 0 \iff (2a - 1)(2x + 1) = 0.

Egalitatea trebuie să aibă loc pentru orice xx (deci și pentru x=0x = 0, unde 2x+1≠02x + 1 \ne 0), așa că 2a−1=02a - 1 = 0, adică a=12a = \dfrac12. Reciproc, pentru a=12a = \frac12 relația e adevărată pentru orice xx.

Răspuns: a=12a = \dfrac12. Barem: 3p transformarea relației, 2p valoarea lui aa.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x−1+8xf(x) = 2x - 1 + \dfrac8x

a) f′(x)=2(x2−4)x2f'(x) = \dfrac{2(x^2 - 4)}{x^2}

(8x)′=−8x2\left(\dfrac8x\right)' = -\dfrac{8}{x^2}, deci

f′(x)=2−8x2=2x2−8x2=2(x2−4)x2.f'(x) = 2 - \frac{8}{x^2} = \frac{2x^2 - 8}{x^2} = \frac{2(x^2 - 4)}{x^2}.

Barem: 3p derivata, 2p forma cerută.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=4−1+4=7f(2) = 4 - 1 + 4 = 7, iar f′(2)=2(4−4)4=0f'(2) = \dfrac{2(4 - 4)}{4} = 0.

y−f(2)=f′(2)(x−2)  ⟺  y−7=0  ⟺  y=7y - f(2) = f'(2)(x - 2) \iff y - 7 = 0 \iff y = 7.

Răspuns: y=7y = 7. Barem: 2p f(2)f(2) și f′(2)f'(2), 3p ecuația tangentei.

c) f(1−x)≥f(1+x)f(1 - x) \ge f(1 + x), pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1)

Semnul lui f′f': x2>0x^2 > 0, deci semnul este dat de x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x-2)(x+2). Pe (0,2](0, 2] avem x−2≤0x - 2 \le 0 și x+2>0x + 2 > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0 (cu egalitate doar în x=2x = 2): ff este descrescătoare pe (0,2](0, 2].

Pentru x∈(0,1)x \in (0,1): 0<1−x<1<1+x<20 < 1 - x < 1 < 1 + x < 2, deci ambele numere 1−x1 - x și 1+x1 + x sunt în (0,2](0, 2] și 1−x<1+x1 - x < 1 + x. O funcție descrescătoare inversează inegalitatea:

1−x<1+x⇒f(1−x)≥f(1+x).1 - x < 1 + x \Rightarrow f(1 - x) \ge f(1 + x).

Barem: 2p monotonia pe (0,2](0, 2], 3p încadrarea și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=3x2+4x+2f(x) = 3x^2 + 4x + 2

a) ∫02(f(x)−4x) dx=12\displaystyle\int_0^2 (f(x) - 4x)\,dx = 12

∫02(3x2+2) dx=(x3+2x)∣02=8+4−0=12.\int_0^2 (3x^2 + 2)\,dx = (x^3 + 2x)\Big|_0^2 = 8 + 4 - 0 = 12.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01(f(x)−3x2−2)ex dx=4\displaystyle\int_0^1 (f(x) - 3x^2 - 2)e^x\,dx = 4

Integrandul devine 4xex4xe^x. Integrăm prin părți, cu u=4xu = 4x, v′=exv' = e^x:

∫014xex dx=4xex∣01−∫014ex dx=4e−4(e−1)=4.\int_0^1 4xe^x\,dx = 4xe^x\Big|_0^1 - \int_0^1 4e^x\,dx = 4e - 4(e - 1) = 4.

(Echivalent: o primitivă a lui 4xex4xe^x este 4(x−1)ex4(x-1)e^x, iar 4(x−1)ex∣01=0−(−4)=44(x-1)e^x\big|_0^1 = 0 - (-4) = 4.)

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

c) a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care ∫−10a f′(x) (f(x))a−1 dx=63\displaystyle\int_{-1}^0 a\, f'(x)\,(f(x))^{a-1}\,dx = 63

Observăm că integrandul este derivata unei funcții compuse: ((f(x))a)′=a (f(x))a−1f′(x)\left((f(x))^a\right)' = a\,(f(x))^{a-1}f'(x). (Puterea are sens: ff are discriminantul 16−24<016 - 24 < 0, deci f(x)>0f(x) > 0 pentru orice xx.)

∫−10a f′(x)(f(x))a−1 dx=(f(x))a∣−10=f(0)a−f(−1)a.\int_{-1}^0 a\,f'(x)(f(x))^{a-1}\,dx = (f(x))^a\Big|_{-1}^0 = f(0)^a - f(-1)^a.

f(0)=2f(0) = 2, f(−1)=3−4+2=1f(-1) = 3 - 4 + 2 = 1, deci integrala este 2a−1a=2a−12^a - 1^a = 2^a - 1.

2a−1=63  ⟺  2a=64=26  ⟺  a=6,2^a - 1 = 63 \iff 2^a = 64 = 2^6 \iff a = 6,

care aparține lui (0,+∞)(0, +\infty), deci convine.

Răspuns: a=6a = 6. Barem: 3p calculul integralei 2a−12^a - 1, 2p valoarea lui aa.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=−2m = -2
I.3x=3x = 3
I.4300 de lei
I.5OM2+OB2=MB2OM^2 + OB^2 = MB^2
II.1.bx=−2x = -2
II.1.cx+y=−1x + y = -1
II.2.bx=−1x = -1
II.2.ca=12a = \dfrac12
III.1.by=7y = 7
III.2.ca=6a = 6

Ce merită reținut din simulare

  • Procente inverse: după o ieftinire cu p%p\%, prețul nou este (100−p)%(100 - p)\% din cel inițial — împarte, nu aduna.
  • „Pentru orice xx”: grupează după xx și impune ca toți coeficienții să fie zero.
  • Inegalități între valori ale funcției: stabilește monotonia, apoi compară argumentele.
  • Integrale de forma af′(x)fa−1(x)a f'(x) f^{a-1}(x): recunoaște derivata lui faf^a — integrarea devine imediată.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate