Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 1 (filiera tehnologică: profilurile servicii, resurse și tehnic). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 110+3⋅(12−15)=1\dfrac{1}{10} + 3\cdot\left(\dfrac12 - \dfrac15\right) = 1

Paranteza, cu numitorul comun 10: 12−15=510−210=310\dfrac12 - \dfrac15 = \dfrac{5}{10} - \dfrac{2}{10} = \dfrac{3}{10}.

110+3⋅310=110+910=1010=1.\frac{1}{10} + 3\cdot\frac{3}{10} = \frac{1}{10} + \frac{9}{10} = \frac{10}{10} = 1.

Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p finalizarea.

2. f(x)=6x−3f(x) = 6x - 3; determinați aa cu f(2)=a+f(0)f(2) = a + f(0)

f(2)=12−3=9f(2) = 12 - 3 = 9 și f(0)=−3f(0) = -3. Ecuația: 9=a−3⇒a=129 = a - 3 \Rightarrow a = 12.

Răspuns: a=12a = 12. Barem: 2p f(2)f(2) și f(0)f(0), 3p valoarea lui aa.

3. Ecuația 52x=53−x5^{2x} = 5^{3-x}

Bazele sunt egale, iar funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali:

2x=3−x  ⟺  3x=3  ⟺  x=1.2x = 3 - x \iff 3x = 3 \iff x = 1.

Verificare: 52=525^2 = 5^{2} ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca n∈A={0,1,…,9}n \in A = \{0, 1, \dots, 9\} să verifice 6n>256n > 25

Cazuri posibile: AA are 10 elemente.

Cazuri favorabile: 6n>25  ⟺  n>256≈4,176n > 25 \iff n > \dfrac{25}{6} \approx 4{,}17, deci n∈{5,6,7,8,9}n \in \{5, 6, 7, 8, 9\} — 5 numere. (Verificare la limită: 6⋅4=24<256\cdot 4 = 24 < 25, 6⋅5=30>256\cdot 5 = 30 > 25.)

p=510=12.p = \frac{5}{10} = \frac12.

Răspuns: p=12p = \dfrac12. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(2,0)A(2,0), B(2,1)B(2,1), C(6,4)C(6,4); determinați aa cu BC=a⋅ABBC = a\cdot AB

BC=(6−2)2+(4−1)2=16+9=5,AB=(2−2)2+(1−0)2=1.BC = \sqrt{(6-2)^2 + (4-1)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5, \qquad AB = \sqrt{(2-2)^2 + (1-0)^2} = 1.

Din 5=a⋅15 = a\cdot 1 obținem a=5a = 5.

Răspuns: a=5a = 5. Barem: 2p BC=5BC = 5, 3p AB=1AB = 1 și a=5a = 5.

6. Triunghi dreptunghic în MM, MN=4⋅MPMN = 4\cdot MP, MN=8MN = 8: aria este 8

Din MN=4⋅MPMN = 4\cdot MP: MP=84=2MP = \dfrac{8}{4} = 2. Unghiul drept este în MM, deci MNMN și MPMP sunt catetele, iar aria este semiprodusul catetelor:

AMNP=MN⋅MP2=8⋅22=8.\mathcal A_{MNP} = \frac{MN\cdot MP}{2} = \frac{8\cdot 2}{2} = 8.

Barem: 2p MP=2MP = 2, 3p aria.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(5221)A = \begin{pmatrix}5 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}, B=(533−1)B = \begin{pmatrix}5 & 3\\ 3 & -1\end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡A=1\det A = 1

det⁡A=∣5221∣=5⋅1−2⋅2=5−4=1.\det A = \begin{vmatrix}5 & 2\\ 2 & 1\end{vmatrix} = 5\cdot 1 - 2\cdot 2 = 5 - 4 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) xx cu 3A−5I2=xB3A - 5I_2 = xB

3A−5I2=(15663)−(5005)=(1066−2)=2(533−1)=2B.3A - 5I_2 = \begin{pmatrix}15 & 6\\ 6 & 3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}5 & 0\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}10 & 6\\ 6 & -2\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}5 & 3\\ 3 & -1\end{pmatrix} = 2B.

Din 2B=xB2B = xB (comparând, de exemplu, elementele de pe poziția (1,1)(1,1): 10=5x10 = 5x) obținem x=2x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p calculul 3A−5I2=2B3A - 5I_2 = 2B, 2p x=2x = 2.

c) Mulțimea valorilor xx cu det⁡(A⋅(B−A)+xI2)≤2\det\left(A\cdot(B - A) + xI_2\right) \le 2

B−A=(011−2)B - A = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix}, deci

A(B−A)=(5221)(011−2)=(0+25−40+12−2)=(2110).A(B - A) = \begin{pmatrix}5 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 + 2 & 5 - 4\\ 0 + 1 & 2 - 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix}.

A(B−A)+xI2=(2+x11x),det⁡=(2+x)x−1=x2+2x−1.A(B - A) + xI_2 = \begin{pmatrix}2 + x & 1\\ 1 & x\end{pmatrix}, \qquad \det = (2 + x)x - 1 = x^2 + 2x - 1.

Inecuația: x2+2x−1≤2  ⟺  x2+2x−3≤0x^2 + 2x - 1 \le 2 \iff x^2 + 2x - 3 \le 0. Rădăcinile trinomului sunt −3-3 și 11; trinomul (cu coeficient dominant pozitiv) este ≤0\le 0 între rădăcini.

Răspuns: x∈[−3,1]x \in [-3, 1]. Barem: 3p determinantul x2+2x−1x^2 + 2x - 1, 2p rezolvarea inecuației.

2. Polinomul f=X3−3X2+X+mf = X^3 - 3X^2 + X + m

a) Pentru m=1m = 1, f(1)=0f(1) = 0

f(1)=1−3+1+1=0.f(1) = 1 - 3 + 1 + 1 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) mm cu 2x1+2x2+2x3=1+x1x2x32x_1 + 2x_2 + 2x_3 = 1 + x_1x_2x_3

Relațiile lui Viète pentru X3+bX2+cX+dX^3 + bX^2 + cX + d (aici b=−3b = -3, d=md = m): x1+x2+x3=3x_1 + x_2 + x_3 = 3 și x1x2x3=−mx_1x_2x_3 = -m.

Condiția devine 2⋅3=1−m  ⟺  m=−52\cdot 3 = 1 - m \iff m = -5.

Răspuns: m=−5m = -5. Barem: 3p relațiile lui Viète și ecuația, 2p m=−5m = -5.

c) Restul împărțirii lui ff la X−2X - 2 este −5-5; arătați că ff se divide cu X2+1X^2 + 1

Teorema restului: restul împărțirii lui ff la X−2X - 2 este f(2)f(2).

f(2)=8−12+2+m=m−2f(2) = 8 - 12 + 2 + m = m - 2, deci m−2=−5⇒m=−3m - 2 = -5 \Rightarrow m = -3.

Pentru m=−3m = -3: f=X3−3X2+X−3f = X^3 - 3X^2 + X - 3. Grupăm termenii:

f=X2(X−3)+(X−3)=(X−3)(X2+1),f = X^2(X - 3) + (X - 3) = (X - 3)(X^2 + 1),

deci ff este divizibil cu X2+1X^2 + 1. ■\blacksquare

Barem: 3p m=−3m = -3 din teorema restului, 2p descompunerea și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x−2exf(x) = \dfrac{x - 2}{e^x}

a) f′(x)=3−xexf'(x) = \dfrac{3 - x}{e^x}

Regula câtului:

f′(x)=1⋅ex−(x−2)ex(ex)2=ex(1−x+2)e2x=3−xex.f'(x) = \frac{1\cdot e^x - (x - 2)e^x}{(e^x)^2} = \frac{e^x(1 - x + 2)}{e^{2x}} = \frac{3 - x}{e^x}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=−21=−2f(0) = \dfrac{-2}{1} = -2 și f′(0)=31=3f'(0) = \dfrac{3}{1} = 3. Ecuația tangentei y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0):

y+2=3x  ⟺  y=3x−2.y + 2 = 3x \iff y = 3x - 2.

Răspuns: y=3x−2y = 3x - 2. Barem: 2p f(0)f(0) și f′(0)f'(0), 3p ecuația tangentei.

c) −ex−1≤x−2≤ex−3-e^{x-1} \le x - 2 \le e^{x-3}, pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4]

Ideea: împărțind inegalitatea cerută la ex>0e^x > 0, ea devine echivalentă cu

−1e≤x−2ex≤1e3,adica˘−1e≤f(x)≤1e3.-\frac1e \le \frac{x-2}{e^x} \le \frac{1}{e^3}, \quad \text{adică} \quad -\frac1e \le f(x) \le \frac{1}{e^3}.

Monotonia pe [1,4][1, 4]. Semnul lui f′f' este semnul lui 3−x3 - x: f′≥0f' \ge 0 pe [1,3][1, 3] și f′≤0f' \le 0 pe [3,4][3, 4]. Deci ff crește pe [1,3][1,3] și scade pe [3,4][3,4].

xx113344
f′(x)f'(x)++00−-
f(x)f(x)−1e-\tfrac1e↗1e3\tfrac{1}{e^3}↘2e4\tfrac{2}{e^4}

Valorile: f(1)=−1ef(1) = -\dfrac1e, f(3)=1e3f(3) = \dfrac{1}{e^3}, f(4)=2e4f(4) = \dfrac{2}{e^4}.

Maximul pe [1,4][1,4] este f(3)=1e3f(3) = \dfrac{1}{e^3}. Minimul este cel mai mic dintre valorile la capete: f(1)=−1e<0<2e4=f(4)f(1) = -\dfrac1e < 0 < \dfrac{2}{e^4} = f(4), deci minimul este −1e-\dfrac1e. Așadar −1e≤f(x)≤1e3-\dfrac1e \le f(x) \le \dfrac{1}{e^3} pe [1,4][1,4].

Înmulțind cu ex>0e^x > 0 (sensul inegalităților se păstrează): −ex−1≤x−2≤ex−3-e^{x-1} \le x - 2 \le e^{x-3}, pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4]. ■\blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p valorile extreme și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x2+4x+8f(x) = x^2 + 4x + 8

a) ∫01(f(x)−x2−8)dx=2\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - x^2 - 8\right)dx = 2

f(x)−x2−8=4xf(x) - x^2 - 8 = 4x, deci

∫014x dx=2x2∣01=2−0=2.\int_0^1 4x\,dx = 2x^2\Big|_0^1 = 2 - 0 = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫08xf(x)−4x dx=ln⁡3\displaystyle\int_0^8 \frac{x}{f(x) - 4x}\,dx = \ln 3

f(x)−4x=x2+8f(x) - 4x = x^2 + 8. Numărătorul xx este jumătate din derivata numitorului, (x2+8)′=2x(x^2 + 8)' = 2x:

∫08xx2+8 dx=12∫08(x2+8)′x2+8 dx=12ln⁡(x2+8)∣08=12(ln⁡72−ln⁡8)=12ln⁡9=ln⁡3.\int_0^8 \frac{x}{x^2 + 8}\,dx = \frac12\int_0^8 \frac{(x^2 + 8)'}{x^2 + 8}\,dx = \frac12\ln(x^2 + 8)\Big|_0^8 = \frac12(\ln 72 - \ln 8) = \frac12\ln 9 = \ln 3.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) a>0a > 0 cu ∫0a1f(x)−4 dx=14\displaystyle\int_0^a \frac{1}{f(x) - 4}\,dx = \frac14

f(x)−4=x2+4x+4=(x+2)2f(x) - 4 = x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2, iar o primitivă a lui 1(x+2)2\dfrac{1}{(x+2)^2} este −1x+2-\dfrac{1}{x+2}:

∫0adx(x+2)2=−1x+2∣0a=−1a+2+12.\int_0^a \frac{dx}{(x+2)^2} = -\frac{1}{x+2}\Big|_0^a = -\frac{1}{a+2} + \frac12.

Ecuația: 12−1a+2=14  ⟺  1a+2=14  ⟺  a+2=4  ⟺  a=2\dfrac12 - \dfrac{1}{a+2} = \dfrac14 \iff \dfrac{1}{a+2} = \dfrac14 \iff a + 2 = 4 \iff a = 2, care aparține lui (0,+∞)(0, +\infty).

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p calculul integralei, 2p a=2a = 2.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.111
I.2a=12a = 12
I.3x=1x = 1
I.4p=12p = \dfrac12
I.5a=5a = 5
I.6aria =8= 8
II.1.bx=2x = 2
II.1.cx∈[−3,1]x \in [-3, 1]
II.2.bm=−5m = -5
II.2.cm=−3m = -3, f=(X−3)(X2+1)f = (X-3)(X^2+1)
III.1.by=3x−2y = 3x - 2
III.2.ca=2a = 2

Ce merită reținut din varianta 1

  • Teorema restului: restul împărțirii lui ff la X−aX - a este f(a)f(a) — de aici afli parametrul.
  • Inegalități cu exponențiale: împarte la exe^x ca să recunoști funcția din enunț, apoi folosește tabelul de variație.
  • Integrale de forma ∫xx2+c dx\int\frac{x}{x^2 + c}\,dx: numărătorul e (pe jumătate) derivata numitorului, primitiva este 12ln⁡(x2+c)\frac12\ln(x^2 + c).
  • Trinom pătrat perfect la numitor: ∫dx(x+k)2=−1x+k+C\int\frac{dx}{(x+k)^2} = -\frac{1}{x+k} + C.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate