Rezolvare BAC 2025 Fizică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas
Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.
Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Fizică, filiera tehnologică (profil tehnic și profil resurse naturale și protecția mediului), sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.
Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.
A. Mecanică (45 de puncte)
Se consideră g=10m/s2.
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – c, 5 – a (câte 3 puncte).
1. Legea lui Hooke: F=kΔℓ, deci alungirea este direct proporțională cu forța: dacă forța se dublează, alungirea se dublează → b.
2. Accelerația medie este am=ΔtΔv → a.
3. În v=αx+β, termenul β se adună cu o viteză, deci are unitatea vitezei: m/s → c.
4.P=Fv⇒v=FP=100025000=25m/s → c.
5. Graficul x(t) este o dreaptă: x crește de la 2 m la 6 m în 4 s, deci v=46−2=1m/s → a.
Subiectul al II-lea — două corpuri legate printr-un fir trecut peste un scripete (15 puncte)
Date: m1=2kg, m2=1kg, F=8N, μ1=0,1; corpul m1 se mișcă uniform spre stânga, iar firul ocolește scripetele și trage corpul m2 spre scripete.
a. Asupra corpului m1 acționează: forța F (orizontal, spre stânga), tensiunea din fir T (orizontal, spre scripete — spre dreapta), forța de frecare Ff1 (opusă mișcării — spre dreapta), greutatea m1g (vertical în jos) și reacțiunea normală N1 (vertical în sus). Barem: 4p.
b. Viteză constantă, deci rezultanta este nulă:
F−T−Ff1=0,Ff1=μ1N1=μ1m1g=0,1⋅20=2N
T=F−Ff1=8−2=6N
Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.
c. Și corpul m2 se mișcă uniform: T−Ff2=0, cu Ff2=μ2m2g:
μ2=m2gT=106=0,6
Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.
d. Cele două ramuri ale firului acționează asupra scripetelui în același sens (orizontal, spre corpuri), deci reacțiunea din ax este:
Fs=2T=12N
Barem: 2p, 1p.
Subiectul al III-lea — pendul cu fir care se rupe (15 puncte)
Date: m=50g=0,05kg, HA=3,2m, HB=3,0m; Ep=0 la nivelul solului; fără frecări.
Subiectul al III-lea — transformare izocoră urmată de una izobară (15 puncte)
Date: ν=8,312mol (deci νR=2J/K), gaz monoatomic CV=1,5R, T1=300K. Din grafic: 1 → 2 la volum constant V1, presiunea se dublează (p1→2p1); 2 → 3 la presiune constantă 2p1, volumul se dublează (V1→2V1).
d. Legea lui Kirchhoff pe ochiul circuitului: E=Ir+IR1+Ub:
12=0,5⋅4+0,5R1+9⇒0,5R1=1⇒R1=2Ω
Barem: 2p, 1p.
D. Optică (45 de puncte)
Se consideră c=3⋅108m/s, h=6,6⋅10−34J⋅s.
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – c, 2 – a, 3 – d, 4 – b, 5 – a (câte 3 puncte).
1. Unghiul de reflexie este egal cu cel de incidență: i+r=90∘ și i=r, deci i=45∘ → c.
2.ε=hν⇒h=νε → a.
3. Frecvența se măsoară în Hz=s−1, iar convergența în dioptrii, m−1: unități diferite → d.
4.ε=hν=6,6⋅10−34⋅5⋅1014=3,3⋅10−19J → b.
5. Graficul arată Ec=ε−Lextr; dreapta intersectează axa energiei fotonilor la Lextr=2,5eV. Pentru ε=10eV: Ec=10−2,5=7,5eV → a.
Subiectul al II-lea — imagine egală cu obiectul (15 puncte)
Date: y1=10mm, f=20cm; obiectul și imaginea sunt la distanțe egale, de o parte și de alta a lentilei: x2=−x1.
a.C=f1=0,21=5m−1 (dioptrii). Barem: 2p, 1p.
b. Formula lentilelor: x21−x11=f1. Cu x2=−x1:
−x12=f1⇒x1=−2f=−40cm
Obiectul se află la 40 cm de lentilă (la 2f). Barem: 1p + 2p, 1p.
c.β=y1y2=x1x2=−1⇒y2=−10mm — imaginea este reală, răsturnată și de aceeași mărime cu obiectul. Barem: 1p + 2p, 1p.
d.Construcția imaginii: obiectul se desenează la 2f (40 cm) în fața lentilei convergente. Din vârful obiectului se trasează o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin focarul imagine F′, și o rază prin centrul optic, care nu se deviază. Cele două raze se intersectează la 2f în spatele lentilei, unde se formează imaginea reală, răsturnată, egală cu obiectul. Barem: 4p.
Subiectul al III-lea — umbra unei rigle într-un bazin (15 puncte)
c. Legea refracției: sini=nsinr⇒sinr=4/30,8=0,6. Barem: 3p, 1p.
d. Raza care trece pe lângă vârful riglei parcurge întâi aerul (pe înălțimea H−h, sub unghiul i), apoi apa (pe înălțimea h, sub unghiul r, cu tgr=0,80,6=0,75):
ℓ1=(H−h)tgi=60⋅34=80cm,ℓ2=htgr=120⋅0,75=90cm
L=ℓ1+ℓ2=170cm
Umbra este mai scurtă decât în bazinul gol, pentru că lumina se apropie de normală când intră în apă. Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.
Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?
Ai lucrat subiectul de Fizică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.