Subiect și barem BAC 2025 Fizică (tehnologic)
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Fizică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Fizică, filiera tehnologică (profil tehnic și profil resurse naturale și protecția mediului), sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Se consideră g=10 m/s2g = 10\ \text{m/s}^2.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – c, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Legea lui Hooke: F=kΔℓF = k\Delta\ell, deci alungirea este direct proporțională cu forța: dacă forța se dublează, alungirea se dublează → b.

2. Accelerația medie este a⃗m=Δv⃗Δt\vec a_m = \dfrac{\Delta\vec v}{\Delta t} → a.

3. În v=αx+βv = \alpha x + \beta, termenul β\beta se adună cu o viteză, deci are unitatea vitezei: m/s → c.

4. P=Fv⇒v=PF=25 0001000=25 m/sP = Fv \Rightarrow v = \dfrac{P}{F} = \dfrac{25\,000}{1000} = 25\ \text{m/s} → c.

5. Graficul x(t)x(t) este o dreaptă: xx crește de la 2 m la 6 m în 4 s, deci v=6−24=1 m/sv = \dfrac{6 - 2}{4} = 1\ \text{m/s} → a.

Subiectul al II-lea — două corpuri legate printr-un fir trecut peste un scripete (15 puncte)

Date: m1=2 kgm_1 = 2\ \text{kg}, m2=1 kgm_2 = 1\ \text{kg}, F=8 NF = 8\ \text{N}, μ1=0,1\mu_1 = 0{,}1; corpul m1m_1 se mișcă uniform spre stânga, iar firul ocolește scripetele și trage corpul m2m_2 spre scripete.

a. Asupra corpului m1m_1 acționează: forța F⃗\vec F (orizontal, spre stânga), tensiunea din fir T⃗\vec T (orizontal, spre scripete — spre dreapta), forța de frecare F⃗f1\vec F_{f1} (opusă mișcării — spre dreapta), greutatea m1g⃗m_1\vec g (vertical în jos) și reacțiunea normală N⃗1\vec N_1 (vertical în sus). Barem: 4p.

b. Viteză constantă, deci rezultanta este nulă:

F−T−Ff1=0,Ff1=μ1N1=μ1m1g=0,1⋅20=2 NF - T - F_{f1} = 0,\quad F_{f1} = \mu_1 N_1 = \mu_1 m_1 g = 0{,}1 \cdot 20 = 2\ \text{N}

T=F−Ff1=8−2=6 NT = F - F_{f1} = 8 - 2 = \mathbf{6\ N}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

c. Și corpul m2m_2 se mișcă uniform: T−Ff2=0T - F_{f2} = 0, cu Ff2=μ2m2gF_{f2} = \mu_2 m_2 g:

μ2=Tm2g=610=0,6\mu_2 = \frac{T}{m_2 g} = \frac{6}{10} = \mathbf{0{,}6}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

d. Cele două ramuri ale firului acționează asupra scripetelui în același sens (orizontal, spre corpuri), deci reacțiunea din ax este:

Fs=2T=12 NF_s = 2T = \mathbf{12\ N}

Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — pendul cu fir care se rupe (15 puncte)

Date: m=50 g=0,05 kgm = 50\ \text{g} = 0{,}05\ \text{kg}, HA=3,2 mH_A = 3{,}2\ \text{m}, HB=3,0 mH_B = 3{,}0\ \text{m}; Ep=0E_p = 0 la nivelul solului; fără frecări.

a. EpA=mgHA=0,05⋅10⋅3,2=1,6 JE_{pA} = mgH_A = 0{,}05 \cdot 10 \cdot 3{,}2 = \mathbf{1{,}6\ J}. Barem: 2p, 1p.

b. LG=mg(HA−HB)=0,05⋅10⋅0,2=0,1 JL_G = mg(H_A - H_B) = 0{,}05 \cdot 10 \cdot 0{,}2 = \mathbf{0{,}1\ J}. Barem: 3p, 1p.

c. Teorema variației energiei cinetice între A și B (tensiunea din fir este perpendiculară pe traiectorie, deci nu efectuează lucru mecanic):

EcB−EcA=LG⇒mvB22=0,1⇒vB2=2⋅0,10,05=4⇒vB=2 m/sE_{cB} - E_{cA} = L_G \Rightarrow \frac{mv_B^2}{2} = 0{,}1 \Rightarrow v_B^2 = \frac{2 \cdot 0{,}1}{0{,}05} = 4 \Rightarrow v_B = \mathbf{2\ m/s}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

d. Energia mecanică se conservă tot timpul (și după ruperea firului): E=EpA=1,6 JE = E_{pA} = 1{,}6\ \text{J}. În punctul C, unde Ec=EpE_c = E_p:

E=EcC+EpC=2EpC=2mgHC⇒HC=1,62⋅0,05⋅10=1,6 mE = E_{cC} + E_{pC} = 2E_{pC} = 2mgH_C \Rightarrow H_C = \frac{1{,}6}{2 \cdot 0{,}05 \cdot 10} = \mathbf{1{,}6\ m}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Se consideră R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\ \text{J/(mol·K)}, NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\ \text{mol}^{-1}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – c, 2 – d, 3 – c, 4 – d, 5 – b (câte 3 puncte).

1. C=QΔTC = \dfrac{Q}{\Delta T} este capacitatea calorică (căldura specifică se raportează și la masă, cea molară la numărul de moli) → c.

2. Principiul I: ΔU=Q−L\Delta U = Q - L → d.

3. Căldura molară Cμ=QνΔTC_\mu = \dfrac{Q}{\nu\Delta T} se măsoară în J⋅mol−1⋅K−1\text{J·mol}^{-1}\text{·K}^{-1} → c.

4. Pe graficul pp–TT, presiunea scade continuu de la starea 1 la starea 4, deci cea mai mică presiune este în starea 4 → d.

5. Bilanț caloric: m1c(t1−t)=m2c(t−t2)m_1 c(t_1 - t) = m_2 c(t - t_2):

t=m1t1+m2t2m1+m2=2⋅80+3⋅105=1905=38 ∘Ct = \frac{m_1 t_1 + m_2 t_2}{m_1 + m_2} = \frac{2 \cdot 80 + 3 \cdot 10}{5} = \frac{190}{5} = 38\ ^\circ\text{C}

→ b.

Subiectul al II-lea — oxigen într-un cilindru cu piston liber (15 puncte)

Date: ν=2 mol\nu = 2\ \text{mol}, μ=32 g/mol\mu = 32\ \text{g/mol}, CV=2,5RC_V = 2{,}5R, T=300 KT = 300\ \text{K}, p0=105 Pap_0 = 10^5\ \text{Pa}. Pistonul liber face ca presiunea gazului să rămână p0p_0 (transformare izobară).

a. m=νμ=2⋅32=64 gm = \nu\mu = 2 \cdot 32 = \mathbf{64\ g}. Barem: 3p, 1p.

b. Din p0V=mμRTp_0 V = \dfrac{m}{\mu}RT și ρ=mV\rho = \dfrac{m}{V}:

ρ=p0μRT=105⋅0,0328,31⋅300=32002493≈1,28 kg/m3\rho = \frac{p_0\mu}{RT} = \frac{10^5 \cdot 0{,}032}{8{,}31 \cdot 300} = \frac{3200}{2493} \approx \mathbf{1{,}28\ kg/m^3}

Barem: 2p + 1p, 1p.

c. T′=127+273=400 KT' = 127 + 273 = 400\ \text{K}. La presiune constantă: p0V=νRTp_0V = \nu RT și p0V′=νRT′p_0V' = \nu RT', deci

VV′=TT′=300400=0,75\frac{V}{V'} = \frac{T}{T'} = \frac{300}{400} = \mathbf{0{,}75}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

d. U′=νCVT′=2⋅2,5⋅8,31⋅400=16 620 J=16,62 kJU' = \nu C_V T' = 2 \cdot 2{,}5 \cdot 8{,}31 \cdot 400 = 16\,620\ \text{J} = \mathbf{16{,}62\ kJ}. Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — transformare izocoră urmată de una izobară (15 puncte)

Date: ν=28,31 mol\nu = \dfrac{2}{8{,}31}\ \text{mol} (deci νR=2 J/K\nu R = 2\ \text{J/K}), gaz monoatomic CV=1,5RC_V = 1{,}5R, T1=300 KT_1 = 300\ \text{K}. Din grafic: 1 → 2 la volum constant V1V_1, presiunea se dublează (p1→2p1p_1 \to 2p_1); 2 → 3 la presiune constantă 2p12p_1, volumul se dublează (V1→2V1V_1 \to 2V_1).

Temperaturile: T2=2T1=600 KT_2 = 2T_1 = 600\ \text{K} (izocoră, p∼Tp \sim T); T3=2T2=1200 KT_3 = 2T_2 = 1200\ \text{K} (izobară, V∼TV \sim T).

a. În coordonate VV–TT:

  • 1 → 2: segment orizontal la V=V1V = V_1, de la T=300 KT = 300\ \text{K} la T=600 KT = 600\ \text{K};
  • 2 → 3: segment de dreaptă care trece prin origine (prelungit), de la (600 K,V1)(600\ \text{K}, V_1) la (1200 K,2V1)(1200\ \text{K}, 2V_1).

Barem: 4p.

b. ΔU12=νCV(T2−T1)=1,5 νR⋅300=1,5⋅2⋅300=900 J\Delta U_{12} = \nu C_V(T_2 - T_1) = 1{,}5\,\nu R \cdot 300 = 1{,}5 \cdot 2 \cdot 300 = \mathbf{900\ J}. Barem: 1p + 1p, 1p.

c. Cp=CV+R=2,5RC_p = C_V + R = 2{,}5R:

Q23=νCp(T3−T2)=2,5 νR⋅600=2,5⋅2⋅600=3000 JQ_{23} = \nu C_p(T_3 - T_2) = 2{,}5\,\nu R \cdot 600 = 2{,}5 \cdot 2 \cdot 600 = \mathbf{3000\ J}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

d. L12=0L_{12} = 0 (volum constant); L23=νR(T3−T2)=2⋅600=1200 JL_{23} = \nu R(T_3 - T_2) = 2 \cdot 600 = 1200\ \text{J}:

L123=L12+L23=1200 JL_{123} = L_{12} + L_{23} = \mathbf{1200\ J}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – d, 2 – a, 3 – c, 4 – b, 5 – d (câte 3 puncte).

1. R=ρℓSR = \rho\dfrac{\ell}{S} → d.

2. ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0(1 + \alpha t) → a.

3. U⋅I=PU \cdot I = P, puterea electrică, se măsoară în wați → c.

4. Din grafic: Isc=3 AI_{sc} = 3\ \text{A} (la U=0U = 0) și E=12 VE = 12\ \text{V} (la I=0I = 0), deci r=EIsc=4 Ωr = \dfrac{E}{I_{sc}} = 4\ \Omega. Pentru I=1 AI = 1\ \text{A}: U=E−Ir=12−4=8 VU = E - Ir = 12 - 4 = 8\ \text{V} (se vede și pe grafic) → b.

5. η=RR+r=1215=0,8=80%\eta = \dfrac{R}{R + r} = \dfrac{12}{15} = 0{,}8 = 80\% → d.

Subiectul al II-lea — rezistoare în serie și paralel (15 puncte)

Date: E=12 VE = 12\ \text{V}, r=4 Ωr = 4\ \Omega, R1=12 ΩR_1 = 12\ \Omega, R2=R3=16 ΩR_2 = R_3 = 16\ \Omega; R2∥R3R_2 \parallel R_3, grupare legată în serie cu R1R_1.

a. 1R23=1R2+1R3⇒R23=16⋅1632=8 Ω\dfrac{1}{R_{23}} = \dfrac{1}{R_2} + \dfrac{1}{R_3} \Rightarrow R_{23} = \dfrac{16 \cdot 16}{32} = \mathbf{8\ \Omega}. Barem: 3p, 1p.

b. Re=R1+R23=20 ΩR_e = R_1 + R_{23} = 20\ \Omega; I=ERe+r=1224=0,5 AI = \dfrac{E}{R_e + r} = \dfrac{12}{24} = \mathbf{0{,}5\ A} (același curent trece prin R1R_1). Barem: 2p + 1p, 1p.

c. U2=IR23=0,5⋅8=4 VU_2 = IR_{23} = 0{,}5 \cdot 8 = \mathbf{4\ V}. Barem: 3p, 1p.

d. Ampermetrul ideal nu modifică circuitul: IA=U2R3=416=0,25 AI_A = \dfrac{U_2}{R_3} = \dfrac{4}{16} = \mathbf{0{,}25\ A}. Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — bec în serie cu un rezistor (15 puncte)

Date: E=12 VE = 12\ \text{V}, r=4 Ωr = 4\ \Omega, Ub=9 VU_b = 9\ \text{V}, Pb=4,5 WP_b = 4{,}5\ \text{W} (becul funcționează normal).

a. Pb=Ub2Rb⇒Rb=814,5=18 ΩP_b = \dfrac{U_b^2}{R_b} \Rightarrow R_b = \dfrac{81}{4{,}5} = \mathbf{18\ \Omega}. Barem: 3p, 1p.

b. Pb=UbI⇒I=4,59=0,5 AP_b = U_b I \Rightarrow I = \dfrac{4{,}5}{9} = \mathbf{0{,}5\ A}. Barem: 3p, 1p.

c. Wtotal=EIΔt=12⋅0,5⋅600=3600 J=3,6 kJW_\text{total} = EI\Delta t = 12 \cdot 0{,}5 \cdot 600 = 3600\ \text{J} = \mathbf{3{,}6\ kJ}. Barem: 3p, 1p.

d. Legea lui Kirchhoff pe ochiul circuitului: E=Ir+IR1+UbE = Ir + IR_1 + U_b:

12=0,5⋅4+0,5R1+9⇒0,5R1=1⇒R1=2 Ω12 = 0{,}5 \cdot 4 + 0{,}5R_1 + 9 \Rightarrow 0{,}5R_1 = 1 \Rightarrow R_1 = \mathbf{2\ \Omega}

Barem: 2p, 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Se consideră c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\ \text{m/s}, h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\ \text{J·s}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – c, 2 – a, 3 – d, 4 – b, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Unghiul de reflexie este egal cu cel de incidență: i+r=90∘i + r = 90^\circ și i=ri = r, deci i=45∘i = 45^\circ → c.

2. ε=hν⇒h=εν\varepsilon = h\nu \Rightarrow h = \dfrac{\varepsilon}{\nu} → a.

3. Frecvența se măsoară în Hz=s−1\text{Hz} = \text{s}^{-1}, iar convergența în dioptrii, m−1\text{m}^{-1}: unități diferite → d.

4. ε=hν=6,6⋅10−34⋅5⋅1014=3,3⋅10−19 J\varepsilon = h\nu = 6{,}6 \cdot 10^{-34} \cdot 5 \cdot 10^{14} = 3{,}3 \cdot 10^{-19}\ \text{J} → b.

5. Graficul arată Ec=ε−LextrE_c = \varepsilon - L_{extr}; dreapta intersectează axa energiei fotonilor la Lextr=2,5 eVL_{extr} = 2{,}5\ \text{eV}. Pentru ε=10 eV\varepsilon = 10\ \text{eV}: Ec=10−2,5=7,5 eVE_c = 10 - 2{,}5 = 7{,}5\ \text{eV} → a.

Subiectul al II-lea — imagine egală cu obiectul (15 puncte)

Date: y1=10 mmy_1 = 10\ \text{mm}, f=20 cmf = 20\ \text{cm}; obiectul și imaginea sunt la distanțe egale, de o parte și de alta a lentilei: x2=−x1x_2 = -x_1.

a. C=1f=10,2=5 m−1C = \dfrac{1}{f} = \dfrac{1}{0{,}2} = \mathbf{5\ m^{-1}} (dioptrii). Barem: 2p, 1p.

b. Formula lentilelor: 1x2−1x1=1f\dfrac{1}{x_2} - \dfrac{1}{x_1} = \dfrac{1}{f}. Cu x2=−x1x_2 = -x_1:

−2x1=1f⇒x1=−2f=−40 cm-\frac{2}{x_1} = \frac{1}{f} \Rightarrow x_1 = -2f = -40\ \text{cm}

Obiectul se află la 40 cm de lentilă (la 2f2f). Barem: 1p + 2p, 1p.

c. β=y2y1=x2x1=−1⇒y2=−10 mm\beta = \dfrac{y_2}{y_1} = \dfrac{x_2}{x_1} = -1 \Rightarrow y_2 = \mathbf{-10\ mm} — imaginea este reală, răsturnată și de aceeași mărime cu obiectul. Barem: 1p + 2p, 1p.

d. Construcția imaginii: obiectul se desenează la 2f2f (40 cm) în fața lentilei convergente. Din vârful obiectului se trasează o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin focarul imagine F′F', și o rază prin centrul optic, care nu se deviază. Cele două raze se intersectează la 2f2f în spatele lentilei, unde se formează imaginea reală, răsturnată, egală cu obiectul. Barem: 4p.

Subiectul al III-lea — umbra unei rigle într-un bazin (15 puncte)

Date: H=180 cmH = 180\ \text{cm}, sin⁡i=0,8\sin i = 0{,}8 (deci cos⁡i=0,6\cos i = 0{,}6, tg i=43\text{tg}\,i = \dfrac{4}{3}), n=43n = \dfrac{4}{3}, h=120 cmh = 120\ \text{cm}.

a. Bazin gol: razele merg în linie dreaptă, deci

L0=H tg i=180⋅43=240 cmL_0 = H\,\text{tg}\,i = 180 \cdot \frac{4}{3} = \mathbf{240\ cm}

Barem: 2p + 1p, 1p.

b. v=cn=3⋅1084/3=2,25⋅108 m/sv = \dfrac{c}{n} = \dfrac{3 \cdot 10^8}{4/3} = \mathbf{2{,}25 \cdot 10^8\ m/s}. Barem: 2p, 1p.

c. Legea refracției: sin⁡i=nsin⁡r⇒sin⁡r=0,84/3=0,6\sin i = n\sin r \Rightarrow \sin r = \dfrac{0{,}8}{4/3} = \mathbf{0{,}6}. Barem: 3p, 1p.

d. Raza care trece pe lângă vârful riglei parcurge întâi aerul (pe înălțimea H−hH - h, sub unghiul ii), apoi apa (pe înălțimea hh, sub unghiul rr, cu tg r=0,60,8=0,75\text{tg}\,r = \dfrac{0{,}6}{0{,}8} = 0{,}75):

ℓ1=(H−h) tg i=60⋅43=80 cm,ℓ2=h tg r=120⋅0,75=90 cm\ell_1 = (H - h)\,\text{tg}\,i = 60 \cdot \frac{4}{3} = 80\ \text{cm}, \qquad \ell_2 = h\,\text{tg}\,r = 120 \cdot 0{,}75 = 90\ \text{cm}

L=ℓ1+ℓ2=170 cmL = \ell_1 + \ell_2 = \mathbf{170\ cm}

Umbra este mai scurtă decât în bazinul gol, pentru că lumina se apropie de normală când intră în apă. Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Fizică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (tehnologic) rezolvate