Subiect și barem BAC 2026 Fizică (tehnologic)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Fizică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Fizică, filiera tehnologică (profil tehnic și profil resurse naturale și protecția mediului), sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – d, 2 – d, 3 – b, 4 – a, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Dacă asupra corpului acționează numai greutatea (forță conservativă), energia mecanică se conservă → d.

2. Legea lui Hooke pentru un fir elastic: F=ESℓ0ΔℓF = \dfrac{ES}{\ell_0}\Delta\ell, deci k=S⋅E⋅ℓ0−1k = S\cdot E\cdot \ell_0^{-1} → d.

3. P⋅ΔtP\cdot\Delta t este lucrul mecanic (energia), măsurat în joule → b.

4. La echilibru kΔℓ=mgk\Delta\ell = mg: Δℓ=0,27⋅1030=0,09 m=9,0 cm\Delta\ell = \dfrac{0{,}27\cdot 10}{30} = 0{,}09\ \text{m} = 9{,}0\ \text{cm} → a.

5. Între 3 s și 7 s viteza este constantă, v=6 m/sv = 6\ \text{m/s}, deci d=vΔt=6⋅4=24 md = v\Delta t = 6\cdot 4 = 24\ \text{m} → c.

Subiectul al II-lea — corp și găleată legate peste un scripete (15 puncte)

Date: m1=3 kgm_1 = 3\ \text{kg}, a=2 m/s2a = 2\ \text{m/s}^2, g=10 m/s2g = 10\ \text{m/s}^2; m1m_1 coboară, găleata urcă.

a. Asupra corpului m1m_1 acționează greutatea m1g⃗m_1\vec g, vertical în jos, și tensiunea din fir T⃗\vec T, vertical în sus, cu m1g>Tm_1 g > T, pentru că acesta coboară accelerat. Barem: 4p.

b. m1g−T=m1a⇒T=m1(g−a)=3⋅8=24 Nm_1 g - T = m_1 a \Rightarrow T = m_1(g - a) = 3\cdot 8 = 24\ \text{N}. Barem: 3p, 1p.

c. Găleata urcă accelerat: T−m2g=m2a⇒m2=Tg+a=2412=2 kgT - m_2 g = m_2 a \Rightarrow m_2 = \dfrac{T}{g + a} = \dfrac{24}{12} = 2\ \text{kg}. Barem: 3p, 1p.

d. Ambele ramuri ale firului trag în jos de scripete: Fax=2T=48 NF_{ax} = 2T = 48\ \text{N}. Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — energie mecanică și frecare pe porțiunea BC (15 puncte)

Date: m=0,5 kgm = 0{,}5\ \text{kg}, H=1,8 mH = 1{,}8\ \text{m}, d=BC=2,5 md = BC = 2{,}5\ \text{m}, vC=4 m/sv_C = 4\ \text{m/s}; Ep=0E_p = 0 la nivelul BC.

a. EA=EcA+EpAE_A = E_{cA} + E_{pA}, cu EcA=0E_{cA} = 0 (repaus) și EpA=mgHE_{pA} = mgH:

EA=0,5⋅10⋅1,8=9 J.E_A = 0{,}5\cdot 10\cdot 1{,}8 = 9\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

b. Pe AB nu există frecare, deci EB=EAE_B = E_A, iar în B toată energia este cinetică:

mvB22=9 J⇒vB=2⋅90,5=6 m/s.\frac{mv_B^2}{2} = 9\ \text{J} \Rightarrow v_B = \sqrt{\frac{2\cdot 9}{0{,}5}} = 6\ \text{m/s}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Teorema variației energiei cinetice pe BC, unde lucrează doar frecarea:

ΔEc=mvC22−EcB=4−9=−5 J,Lf=−μmg d=−12,5 μ.\Delta E_c = \frac{mv_C^2}{2} - E_{cB} = 4 - 9 = -5\ \text{J}, \qquad L_f = -\mu mg\,d = -12{,}5\,\mu.

−12,5 μ=−5⇒μ=0,4.-12{,}5\,\mu = -5 \Rightarrow \mu = 0{,}4.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. Pe CD nu există frecare: mgh=mvC22=4 Jmgh = \dfrac{mv_C^2}{2} = 4\ \text{J}. La urcare greutatea se opune deplasării:

LG=−mgh=−4 J.L_G = -mgh = -4\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – a, 2 – d, 3 – d, 4 – b, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Principiul întâi: ΔU=Q−L\Delta U = Q - L → a.

2. Destindere adiabatică: Q=0Q = 0, L>0L > 0, deci ΔU=−L<0\Delta U = -L < 0 → d.

3. Căldura molară C=QνΔTC = \dfrac{Q}{\nu\Delta T} se măsoară în J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} → d.

4. Pentru o cantitate dată de gaz, TT este proporțională cu pVpV: p1V<p3V<p3V3p_1V < p_3V < p_3V_3, deci T3>T2>T1T_3 > T_2 > T_1 → b.

5. Q=mcΔt=2⋅4200⋅20=168 000 J=168 kJQ = mc\Delta t = 2\cdot 4200\cdot 20 = 168\,000\ \text{J} = 168\ \text{kJ} → c.

Subiectul al II-lea — oxigen într-un cilindru cu piston (15 puncte)

Date: ν=0,2 mol\nu = 0{,}2\ \text{mol}, μ=32 g/mol\mu = 32\ \text{g/mol}, ℓ=20 cm\ell = 20\ \text{cm}, T=300 KT = 300\ \text{K}, p0=105 Pap_0 = 10^5\ \text{Pa}, d=5 cmd = 5\ \text{cm}.

a. m=νμ=0,2⋅32=6,4 gm = \nu\mu = 0{,}2\cdot 32 = 6{,}4\ \text{g}. Barem: 3p, 1p.

b. ρ=p0μRT=105⋅0,0328,31⋅300≅1,28 kg/m3\rho = \dfrac{p_0\mu}{RT} = \dfrac{10^5\cdot 0{,}032}{8{,}31\cdot 300} \cong 1{,}28\ \text{kg/m}^3. Barem: 3p, 1p.

c. Izoterm: p0V0=p1V1p_0V_0 = p_1V_1, cu V0=ℓSV_0 = \ell S și V1=(ℓ+d)SV_1 = (\ell + d)S:

p1=p0ℓℓ+d=105⋅2025=0,8⋅105 Pa.p_1 = p_0\frac{\ell}{\ell + d} = 10^5\cdot\frac{20}{25} = 0{,}8\cdot 10^5\ \text{Pa}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. Încălzire izocoră. Eliberat, pistonul rămâne în repaus, deci p2=p0p_2 = p_0:

p1T=p2T2⇒T2=Tp0p1=3000,8=375 K.\frac{p_1}{T} = \frac{p_2}{T_2} \Rightarrow T_2 = T\frac{p_0}{p_1} = \frac{300}{0{,}8} = 375\ \text{K}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — ciclu izobar–izocor–izoterm (15 puncte)

Date: νR=0,24⋅8,31≅2 J/K\nu R = 0{,}24\cdot 8{,}31 \cong 2\ \text{J/K}, CV=2,5RC_V = 2{,}5R, T1=300 KT_1 = 300\ \text{K}, ln⁡2=0,7\ln 2 = 0{,}7. Ciclul: 1→21 \to 2 izobar (V1→2V1V_1 \to 2V_1), 2→32 \to 3 izocor, 3→13 \to 1 izoterm.

a. U1=νCVT1=2,5⋅2⋅300=1500 J=1,5 kJU_1 = \nu C_VT_1 = 2{,}5\cdot 2\cdot 300 = 1500\ \text{J} = 1{,}5\ \text{kJ}. Barem: 2p, 1p.

b. L12=p1(2V1−V1)=p1V1=νRT1=600 JL_{12} = p_1(2V_1 - V_1) = p_1V_1 = \nu RT_1 = 600\ \text{J}. Barem: 2p, 1p, 1p.

c. La presiune constantă volumul se dublează, deci T2=2T1=600 KT_2 = 2T_1 = 600\ \text{K}:

ΔU12=νCV(T2−T1)=2,5⋅2⋅300=1,5 kJ.\Delta U_{12} = \nu C_V(T_2 - T_1) = 2{,}5\cdot 2\cdot 300 = 1{,}5\ \text{kJ}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Gazul cedează căldură pe 2→32 \to 3 și pe 3→13 \to 1:

Q23=νCV(T1−T2)=−1500 J,Q31=νRT1ln⁡V12V1=−600⋅0,7=−420 J.Q_{23} = \nu C_V(T_1 - T_2) = -1500\ \text{J}, \qquad Q_{31} = \nu RT_1\ln\frac{V_1}{2V_1} = -600\cdot 0{,}7 = -420\ \text{J}.

Qc=Q23+Q31=−1920 J=−1,92 kJ.Q_c = Q_{23} + Q_{31} = -1920\ \text{J} = -1{,}92\ \text{kJ}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – d, 4 – c, 5 – d (câte 3 puncte).

1. η=PextPtotal=I2RI2(R+r)=RR+r\eta = \dfrac{P_{ext}}{P_{total}} = \dfrac{I^2R}{I^2(R + r)} = \dfrac{R}{R + r} → b.

2. Legea lui Ohm pentru întreg circuitul: I=ER+rI = \dfrac{E}{R + r} → a.

3. Puterea înmulțită cu timpul este energia, măsurată în joule → d.

4. Când I=0I = 0 (circuit deschis), tensiunea la borne este egală cu t.e.m.; din grafic E=12 VE = 12\ \text{V} → c.

5. α=R−R0R0t=150−120120⋅50=5⋅10−3 K−1\alpha = \dfrac{R - R_0}{R_0 t} = \dfrac{150 - 120}{120\cdot 50} = 5\cdot 10^{-3}\ \text{K}^{-1} → d.

Subiectul al II-lea — circuit cu două surse (15 puncte)

Date: E1=E=15 VE_1 = E = 15\ \text{V}, r1=r=5 Ωr_1 = r = 5\ \Omega, R1=10 ΩR_1 = 10\ \Omega, R2=6 ΩR_2 = 6\ \Omega, R3=9 ΩR_3 = 9\ \Omega, I1=0,2 AI_1 = 0{,}2\ \text{A}.

a. R2R_2 și R3R_3 sunt pe aceeași ramură, în serie: R23=R2+R3=15 ΩR_{23} = R_2 + R_3 = 15\ \Omega. Barem: 3p, 1p.

b. Ub1=E1−I1r1=15−1=14 VU_{b1} = E_1 - I_1r_1 = 15 - 1 = 14\ \text{V}. Barem: 2p, 1p.

c. Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul celor două surse:

E1−E=I1r1+I1R1−Ir⇒0=1+2−5I⇒I=0,6 A.E_1 - E = I_1r_1 + I_1R_1 - Ir \Rightarrow 0 = 1 + 2 - 5I \Rightarrow I = 0{,}6\ \text{A}.

Barem: 3p, 1p.

d. Prin nod: I2=I+I1=0,8 AI_2 = I + I_1 = 0{,}8\ \text{A}, deci U2=I2R2=0,8⋅6=4,8 VU_2 = I_2R_2 = 0{,}8\cdot 6 = 4{,}8\ \text{V}. Barem: 2p, 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — bec și rezistor în paralel (15 puncte)

Date: E=16 VE = 16\ \text{V}, R1=24 ΩR_1 = 24\ \Omega, Ub=12 VU_b = 12\ \text{V}, Ib=0,5 AI_b = 0{,}5\ \text{A}. Becul și R1R_1 sunt în paralel, deci au aceeași tensiune UbU_b.

a. Rb=UbIb=120,5=24 ΩR_b = \dfrac{U_b}{I_b} = \dfrac{12}{0{,}5} = 24\ \Omega. Barem: 3p, 1p.

b. Pb=UbIb=12⋅0,5=6 WP_b = U_bI_b = 12\cdot 0{,}5 = 6\ \text{W}. Barem: 3p, 1p.

c. P1=Ub2R1=14424=6 WP_1 = \dfrac{U_b^2}{R_1} = \dfrac{144}{24} = 6\ \text{W}, deci Pext=Pb+P1=12 WP_{ext} = P_b + P_1 = 12\ \text{W}. Barem: 1p + 1p + 1p.

d. I1=UbR1=0,5 AI_1 = \dfrac{U_b}{R_1} = 0{,}5\ \text{A}, I=Ib+I1=1 AI = I_b + I_1 = 1\ \text{A}:

Wtotal=EIΔt=16⋅1⋅300=4800 J=4,8 kJ.W_{total} = EI\Delta t = 16\cdot 1\cdot 300 = 4800\ \text{J} = 4{,}8\ \text{kJ}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – c, 3 – a, 4 – c, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Obiectul aflat între lentila convergentă și focar dă o imagine virtuală, dreaptă și mărită (lupa) → b.

2. Indicele de refracție nu are unitate, deci [ν⋅n]=s−1[\nu\cdot n] = \text{s}^{-1} → c.

3. Raza reflectată în A face 50°50° cu verticala (normala oglinzii orizontale), deci 40°40° cu orizontala, care este normala oglinzii verticale. În B unghiul de incidență este 40°40°, iar cel de reflexie tot 40°40°. Unghiul dintre AB și BD este α=40°+40°=80°\alpha = 40° + 40° = 80° → a.

4. Sistem afocal: f1+f2=Df_1 + f_2 = D. Din f1=14 m=25 cmf_1 = \dfrac{1}{4}\ \text{m} = 25\ \text{cm} rezultă f2=33−25=8 cmf_2 = 33 - 25 = 8\ \text{cm}, deci C2=10,08=12,5 m−1C_2 = \dfrac{1}{0{,}08} = 12{,}5\ \text{m}^{-1} → c.

5. Din grafic, frecvența de prag (unde Ec=0E_c = 0) este ν0=5,5⋅1014 Hz\nu_0 = 5{,}5\cdot 10^{14}\ \text{Hz}:

L=hν0=6,6⋅10−34⋅5,5⋅1014=3,63⋅10−19 JL = h\nu_0 = 6{,}6\cdot 10^{-34}\cdot 5{,}5\cdot 10^{14} = 3{,}63\cdot 10^{-19}\ \text{J}

Verificare: h(6,8−5,5)⋅1014≅0,86⋅10−19 Jh(6{,}8 - 5{,}5)\cdot 10^{14} \cong 0{,}86\cdot 10^{-19}\ \text{J}, ca în grafic → c.

Subiectul al II-lea — lentilă și imagine pe ecran (15 puncte)

Date: h1=10 mmh_1 = 10\ \text{mm}, h2=5 mmh_2 = 5\ \text{mm}, distanța obiect–ecran d=45 cmd = 45\ \text{cm}.

a. Imaginea de pe ecran este reală, deci răsturnată: β=y2y1=−h2h1=−0,5\beta = \dfrac{y_2}{y_1} = \dfrac{-h_2}{h_1} = -0{,}5. Barem: 2p, 1p, 1p.

b. −x1+x2=d-x_1 + x_2 = d și x2=βx1=−0,5x1x_2 = \beta x_1 = -0{,}5x_1, deci −1,5x1=45 cm-1{,}5x_1 = 45\ \text{cm}: −x1=30 cm-x_1 = 30\ \text{cm} (iar x2=15 cmx_2 = 15\ \text{cm}). Barem: 1p + 1p + 1p.

c. 1f=1x2−1x1=115+130=110 cm\dfrac{1}{f} = \dfrac{1}{x_2} - \dfrac{1}{x_1} = \dfrac{1}{15} + \dfrac{1}{30} = \dfrac{1}{10\ \text{cm}}, deci C=10,1 m=10 m−1C = \dfrac{1}{0{,}1\ \text{m}} = 10\ \text{m}^{-1}. Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Lentila este convergentă, cu f=10 cmf = 10\ \text{cm}. Obiectul se află la 30 cm, adică dincolo de 2f2f. Pentru construcție se desenează din vârful obiectului:

  • o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin focarul imagine F′F';
  • o rază prin centrul optic, care trece nedeviată.

Razele se intersectează la 15 cm în spatele lentilei, între F′F' și 2F′2F'. Imaginea este reală, răsturnată și de două ori mai mică, așa cum dau calculele. Barem: 4p pentru construcția corectă.

Subiectul al III-lea — refracția luminii la suprafața apei (15 puncte)

Date: napa˘=43n_{apă} = \dfrac43, naer=1n_{aer} = 1, MN=12 cmMN = 12\ \text{cm}, SN=18 cmSN = 18\ \text{cm}, AM=8 cmAM = 8\ \text{cm}.

a. v=cnapa˘=3⋅1084/3=2,25⋅108 m/sv = \dfrac{c}{n_{apă}} = \dfrac{3\cdot 10^8}{4/3} = 2{,}25\cdot 10^8\ \text{m/s}. Barem: 3p, 1p.

b. Sursa se află deasupra apei, la SM=SN−MN=6 cmSM = SN - MN = 6\ \text{cm}. În triunghiul dreptunghic SMA:

SA=SM2+AM2=36+64=10 cm,sin⁡i=AMSA=0,8.SA = \sqrt{SM^2 + AM^2} = \sqrt{36 + 64} = 10\ \text{cm}, \qquad \sin i = \frac{AM}{SA} = 0{,}8.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Legea refracției: naersin⁡i=napa˘sin⁡r⇒sin⁡r=0,84/3=0,6n_{aer}\sin i = n_{apă}\sin r \Rightarrow \sin r = \dfrac{0{,}8}{4/3} = 0{,}6. Barem: 3p, 1p.

d. cos⁡r=1−sin⁡2r=0,8\cos r = \sqrt{1 - \sin^2 r} = 0{,}8. Adâncimea apei este proiecția verticală a lui AB:

AB=MNcos⁡r=120,8=15 cm.AB = \frac{MN}{\cos r} = \frac{12}{0{,}8} = 15\ \text{cm}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Fizică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (tehnologic) rezolvate