Rezolvare BAC 2026 Fizică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas
Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.
Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Fizică, filiera tehnologică (profil tehnic și profil resurse naturale și protecția mediului), sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.
Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.
A. Mecanică (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – d, 2 – d, 3 – b, 4 – a, 5 – c (câte 3 puncte).
1. Dacă asupra corpului acționează numai greutatea (forță conservativă), energia mecanică se conservă → d.
2. Legea lui Hooke pentru un fir elastic: F=ℓ0ESΔℓ, deci k=S⋅E⋅ℓ0−1 → d.
3.P⋅Δt este lucrul mecanic (energia), măsurat în joule → b.
4. La echilibru kΔℓ=mg: Δℓ=300,27⋅10=0,09m=9,0cm → a.
5. Între 3 s și 7 s viteza este constantă, v=6m/s, deci d=vΔt=6⋅4=24m → c.
Subiectul al II-lea — corp și găleată legate peste un scripete (15 puncte)
a. Asupra corpului m1 acționează greutateam1g, vertical în jos, și tensiunea din firT, vertical în sus, cu m1g>T, pentru că acesta coboară accelerat. Barem: 4p.
b.m1g−T=m1a⇒T=m1(g−a)=3⋅8=24N. Barem: 3p, 1p.
c. Găleata urcă accelerat: T−m2g=m2a⇒m2=g+aT=1224=2kg. Barem: 3p, 1p.
d. Ambele ramuri ale firului trag în jos de scripete: Fax=2T=48N. Barem: 2p, 1p.
Subiectul al III-lea — energie mecanică și frecare pe porțiunea BC (15 puncte)
Date: m=0,5kg, H=1,8m, d=BC=2,5m, vC=4m/s; Ep=0 la nivelul BC.
a.EA=EcA+EpA, cu EcA=0 (repaus) și EpA=mgH:
EA=0,5⋅10⋅1,8=9J.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
b. Pe AB nu există frecare, deci EB=EA, iar în B toată energia este cinetică:
2mvB2=9J⇒vB=0,52⋅9=6m/s.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
c. Teorema variației energiei cinetice pe BC, unde lucrează doar frecarea:
ΔEc=2mvC2−EcB=4−9=−5J,Lf=−μmgd=−12,5μ.
−12,5μ=−5⇒μ=0,4.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
d. Pe CD nu există frecare: mgh=2mvC2=4J. La urcare greutatea se opune deplasării:
LG=−mgh=−4J.
Barem: 1p + 1p + 1p.
B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – a, 2 – d, 3 – d, 4 – b, 5 – c (câte 3 puncte).
1. Principiul întâi: ΔU=Q−L → a.
2. Destindere adiabatică: Q=0, L>0, deci ΔU=−L<0 → d.
3. Căldura molară C=νΔTQ se măsoară în J⋅mol−1⋅K−1 → d.
4. Pentru o cantitate dată de gaz, T este proporțională cu pV: p1V<p3V<p3V3, deci T3>T2>T1 → b.
5.Q=mcΔt=2⋅4200⋅20=168000J=168kJ → c.
Subiectul al II-lea — oxigen într-un cilindru cu piston (15 puncte)
a.R2 și R3 sunt pe aceeași ramură, în serie: R23=R2+R3=15Ω. Barem: 3p, 1p.
b.Ub1=E1−I1r1=15−1=14V. Barem: 2p, 1p.
c. Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul celor două surse:
E1−E=I1r1+I1R1−Ir⇒0=1+2−5I⇒I=0,6A.
Barem: 3p, 1p.
d. Prin nod: I2=I+I1=0,8A, deci U2=I2R2=0,8⋅6=4,8V. Barem: 2p, 1p, 1p.
Subiectul al III-lea — bec și rezistor în paralel (15 puncte)
Date: E=16V, R1=24Ω, Ub=12V, Ib=0,5A. Becul și R1 sunt în paralel, deci au aceeași tensiune Ub.
a.Rb=IbUb=0,512=24Ω. Barem: 3p, 1p.
b.Pb=UbIb=12⋅0,5=6W. Barem: 3p, 1p.
c.P1=R1Ub2=24144=6W, deci Pext=Pb+P1=12W. Barem: 1p + 1p + 1p.
d.I1=R1Ub=0,5A, I=Ib+I1=1A:
Wtotal=EIΔt=16⋅1⋅300=4800J=4,8kJ.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
D. Optică (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – b, 2 – c, 3 – a, 4 – c, 5 – c (câte 3 puncte).
1. Obiectul aflat între lentila convergentă și focar dă o imagine virtuală, dreaptă și mărită (lupa) → b.
2. Indicele de refracție nu are unitate, deci [ν⋅n]=s−1 → c.
3. Raza reflectată în A face 50° cu verticala (normala oglinzii orizontale), deci 40° cu orizontala, care este normala oglinzii verticale. În B unghiul de incidență este 40°, iar cel de reflexie tot 40°. Unghiul dintre AB și BD este α=40°+40°=80° → a.
4. Sistem afocal: f1+f2=D. Din f1=41m=25cm rezultă f2=33−25=8cm, deci C2=0,081=12,5m−1 → c.
5. Din grafic, frecvența de prag (unde Ec=0) este ν0=5,5⋅1014Hz:
L=hν0=6,6⋅10−34⋅5,5⋅1014=3,63⋅10−19J
Verificare: h(6,8−5,5)⋅1014≅0,86⋅10−19J, ca în grafic → c.
Subiectul al II-lea — lentilă și imagine pe ecran (15 puncte)
a. Imaginea de pe ecran este reală, deci răsturnată: β=y1y2=h1−h2=−0,5. Barem: 2p, 1p, 1p.
b.−x1+x2=d și x2=βx1=−0,5x1, deci −1,5x1=45cm: −x1=30cm (iar x2=15cm). Barem: 1p + 1p + 1p.
c.f1=x21−x11=151+301=10cm1, deci C=0,1m1=10m−1. Barem: 2p, 1p, 1p.
d. Lentila este convergentă, cu f=10cm. Obiectul se află la 30 cm, adică dincolo de 2f. Pentru construcție se desenează din vârful obiectului:
o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin focarul imagineF′;
o rază prin centrul optic, care trece nedeviată.
Razele se intersectează la 15 cm în spatele lentilei, între F′ și 2F′. Imaginea este reală, răsturnată și de două ori mai mică, așa cum dau calculele. Barem: 4p pentru construcția corectă.
Subiectul al III-lea — refracția luminii la suprafața apei (15 puncte)
b. Sursa se află deasupra apei, la SM=SN−MN=6cm. În triunghiul dreptunghic SMA:
SA=SM2+AM2=36+64=10cm,sini=SAAM=0,8.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
c. Legea refracției: naersini=napa˘sinr⇒sinr=4/30,8=0,6. Barem: 3p, 1p.
d.cosr=1−sin2r=0,8. Adâncimea apei este proiecția verticală a lui AB:
AB=cosrMN=0,812=15cm.
Barem: 1p + 1p + 1p.
Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?
Ai lucrat subiectul de Fizică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.