Subiect și barem BAC 2026 Fizică (tehnologic)
2026
August–Septembrie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Fizică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Fizică, filiera tehnologică (profil tehnic și profil resurse naturale și protecția mediului), sesiunea august–septembrie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Se consideră g=10 m/s2g = 10\ \text{m/s}^2.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – a, 2 – c, 3 – d, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).

1. Dacă viteza scade, energia cinetică scade, iar din teorema variației energiei cinetice Lrez=ΔEc<0L_\text{rez} = \Delta E_c < 0 → a.

2. Pm=LΔtP_m = \dfrac{L}{\Delta t} → c.

3. 2ad\sqrt{2ad} are unitatea m/s2⋅m=m/s\sqrt{\text{m/s}^2 \cdot \text{m}} = \text{m/s} (este viteza din ecuația lui Galilei) → d.

4. k=27,5 Ncm=27,5⋅100 Nm=2750 Nmk = 27{,}5\ \dfrac{\text{N}}{\text{cm}} = 27{,}5 \cdot 100\ \dfrac{\text{N}}{\text{m}} = 2750\ \dfrac{\text{N}}{\text{m}} → a.

5. Viteza scade de la 12 m/s la 5 m/s în 5 s: ∣a∣=12−55=1,4 m/s2|a| = \dfrac{12 - 5}{5} = 1{,}4\ \text{m/s}^2 → b.

Subiectul al II-lea — două corpuri pe plan înclinat, împinse cu o forță orizontală (15 puncte)

Date: m=2 kgm = 2\ \text{kg}, M=3 kgM = 3\ \text{kg}, sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6, cos⁡α=0,8\cos\alpha = 0{,}8, a=2 m/s2a = 2\ \text{m/s}^2, fără frecare; corpul mm este mai jos, iar forța F⃗\vec F acționează orizontal asupra lui MM.

a. Asupra corpului mm acționează: greutatea mg⃗m\vec g (vertical în jos), reacțiunea normală N⃗\vec N (perpendiculară pe plan) și tensiunea T⃗\vec T (de-a lungul planului, în sus, spre corpul MM). Barem: 4p.

b. Pe direcția perpendiculară pe plan nu există accelerație:

N=mgcos⁡α=2⋅10⋅0,8=16 NN = mg\cos\alpha = 2 \cdot 10 \cdot 0{,}8 = \mathbf{16\ N}

Barem: 2p, 1p.

c. Pe direcția planului, pentru corpul mm: T−mgsin⁡α=maT - mg\sin\alpha = ma:

T=m(gsin⁡α+a)=2(6+2)=16 NT = m(g\sin\alpha + a) = 2(6 + 2) = \mathbf{16\ N}

Barem: 2p + 1p, 1p.

d. Pentru corpul MM, componenta forței de-a lungul planului este Fcos⁡αF\cos\alpha:

Fcos⁡α−T−Mgsin⁡α=Ma⇒0,8F=16+18+6=40⇒F=50 NF\cos\alpha - T - Mg\sin\alpha = Ma \Rightarrow 0{,}8F = 16 + 18 + 6 = 40 \Rightarrow F = \mathbf{50\ N}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — coborâre pe plan înclinat cu frecare (15 puncte)

Date: m=2 kgm = 2\ \text{kg}, v0=4 m/sv_0 = 4\ \text{m/s} în A, h=1 mh = 1\ \text{m}, v1=5 m/sv_1 = 5\ \text{m/s} în B; Ep=0E_p = 0 la baza planului.

a. EpA=mgh=2⋅10⋅1=20 JE_{pA} = mgh = 2 \cdot 10 \cdot 1 = \mathbf{20\ J}. Barem: 3p, 1p.

b. EcB=mv122=2⋅252=25 JE_{cB} = \dfrac{mv_1^2}{2} = \dfrac{2 \cdot 25}{2} = \mathbf{25\ J}. Barem: 3p, 1p.

c. Corpul coboară pe înălțimea hh: LG=mgh=20 JL_G = mgh = \mathbf{20\ J}. Barem: 2p, 1p.

d. Teorema variației energiei cinetice: EcB−EcA=LG+LFfE_{cB} - E_{cA} = L_G + L_{F_f}, cu EcA=2⋅162=16 JE_{cA} = \dfrac{2 \cdot 16}{2} = 16\ \text{J}:

LFf=25−16−20=−11 JL_{F_f} = 25 - 16 - 20 = \mathbf{-11\ J}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Se consideră R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\ \text{J/(mol·K)}, NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\ \text{mol}^{-1}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – d, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Proces adiabatic: Q=0Q = 0 → b.

2. Lucrul mecanic izobar: L=pΔVL = p\Delta V → a.

3. Din Q=mcΔtQ = mc\Delta t: Qmc=Δt\dfrac{Q}{mc} = \Delta t, care se măsoară în K → c.

4. Q=νCpΔT=4⋅2,5⋅8,31⋅10=831 JQ = \nu C_p \Delta T = 4 \cdot 2{,}5 \cdot 8{,}31 \cdot 10 = 831\ \text{J} (gazul primește căldură) → d.

5. Din graficul VV–TT: 1 → 2 la volum constant, cu temperatura în scădere (T2<T1T_2 < T_1); 2 → 3 pe o dreaptă prin origine (izobară), cu volumul și temperatura în creștere, dar T3T_3 rămâne mai mic decât T1T_1. Deci T1>T3>T2T_1 > T_3 > T_2 → a.

Subiectul al II-lea — azot și argon separate de un piston (15 puncte)

Date: azot V1=21 LV_1 = 21\ \text{L}, m1=84 gm_1 = 84\ \text{g}, μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\ \text{g/mol}, T1=400 KT_1 = 400\ \text{K}; argon V2=7 LV_2 = 7\ \text{L}, μ2=40 g/mol\mu_2 = 40\ \text{g/mol}, T2=320 KT_2 = 320\ \text{K}. La echilibru, presiunile sunt egale.

a. ρ1=m1V1=84 g21 L=4 g/L=4 kg/m3\rho_1 = \dfrac{m_1}{V_1} = \dfrac{84\ \text{g}}{21\ \text{L}} = 4\ \text{g/L} = \mathbf{4\ kg/m^3}. Barem: 2p, 1p.

b. ν1=8428=3 mol\nu_1 = \dfrac{84}{28} = 3\ \text{mol}; N=ν1NA=3⋅6,02⋅1023≈18⋅1023 moleculeN = \nu_1 N_A = 3 \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23} \approx \mathbf{18 \cdot 10^{23}\ molecule}. Barem: 2p, 1p.

c. Pistonul este în echilibru, deci p1=p2p_1 = p_2:

ν1RT1V1=ν2RT2V2⇒ν2=ν1T1V2T2V1=3⋅400⋅7320⋅21=1,25 mol\frac{\nu_1 R T_1}{V_1} = \frac{\nu_2 R T_2}{V_2} \Rightarrow \nu_2 = \nu_1 \frac{T_1 V_2}{T_2 V_1} = 3 \cdot \frac{400 \cdot 7}{320 \cdot 21} = \mathbf{1{,}25\ mol}

Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Volumul total este 28 L, deci la mijloc fiecare compartiment are V3=14 LV_3 = 14\ \text{L}; T3=7+273=280 KT_3 = 7 + 273 = 280\ \text{K}:

p3=ν1RT3V3=3⋅8,31⋅28014⋅10−3=6980,40,014≈4,99⋅105 Pap_3 = \frac{\nu_1 R T_3}{V_3} = \frac{3 \cdot 8{,}31 \cdot 280}{14 \cdot 10^{-3}} = \frac{6980{,}4}{0{,}014} \approx \mathbf{4{,}99 \cdot 10^5\ Pa}

Barem: 1p + 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — transformare izocoră urmată de una izotermă (15 puncte)

Date: CV=3RC_V = 3R, p1=105 Pap_1 = 10^5\ \text{Pa}, V1=2 LV_1 = 2\ \text{L} (p1V1=200 Jp_1V_1 = 200\ \text{J}), p2=3p1p_2 = 3p_1, V3=2V1V_3 = 2V_1, ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7. Din grafic, 1 → 2 este o izocoră (V2=V1V_2 = V_1), iar 2 → 3 o izotermă.

a. În coordonate VV–TT, transformarea izotermă 2 → 3 este un segment vertical la T=T2T = T_2, de la V1V_1 la 2V12V_1 (volumul crește la temperatură constantă). Barem: 4p.

b. T2=3T1T_2 = 3T_1 (izocoră, p∼Tp \sim T), deci νRT2=p2V2=3⋅200=600 J\nu R T_2 = p_2 V_2 = 3 \cdot 200 = 600\ \text{J}:

U2=νCVT2=3 νRT2=3⋅600=1800 J=1,8 kJU_2 = \nu C_V T_2 = 3\,\nu R T_2 = 3 \cdot 600 = 1800\ \text{J} = \mathbf{1{,}8\ kJ}

Barem: 2p, 1p.

c. L12=0L_{12} = 0 (volum constant). Izoterma:

L23=νRT2ln⁡V3V2=600⋅ln⁡2=600⋅0,7=420 J,L123=420 JL_{23} = \nu R T_2 \ln\frac{V_3}{V_2} = 600 \cdot \ln 2 = 600 \cdot 0{,}7 = 420\ \text{J}, \qquad L_{123} = \mathbf{420\ J}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

d. Q12=ΔU12=νCV(T2−T1)=3(p2V2−p1V1)=3(600−200)=1200 JQ_{12} = \Delta U_{12} = \nu C_V(T_2 - T_1) = 3(p_2V_2 - p_1V_1) = 3(600 - 200) = 1200\ \text{J}; Q23=L23=420 JQ_{23} = L_{23} = 420\ \text{J} (izotermă: ΔU=0\Delta U = 0):

Q123=1200+420=1620 JQ_{123} = 1200 + 420 = \mathbf{1620\ J}

Barem: 1p + 1p, 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – b, 3 – c, 4 – d, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Adăugând un rezistor în serie, rezistența totală crește, deci curentul I=ER+rI = \dfrac{E}{R + r} scade → b.

2. R=R0(1+αt)R = R_0(1 + \alpha t) → b.

3. E⋅I⋅ΔtE \cdot I \cdot \Delta t este energia (lucrul mecanic) produsă de sursă: J → c.

4. Puterea pe consumator este maximă când R=rR = r; graficul are maximul la R=1,5 ΩR = 1{,}5\ \Omega → r=1,5 Ωr = 1{,}5\ \Omega → d.

5. R=ρLS=1,2⋅10−7⋅52⋅10−6=0,3 ΩR = \rho\dfrac{L}{S} = \dfrac{1{,}2 \cdot 10^{-7} \cdot 5}{2 \cdot 10^{-6}} = 0{,}3\ \Omega → a.

Subiectul al II-lea — ramuri în paralel și rezistor în serie (15 puncte)

Date: R1=22 ΩR_1 = 22\ \Omega, R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega, R3=20 ΩR_3 = 20\ \Omega, RA=2 ΩR_A = 2\ \Omega, E=12 VE = 12\ \text{V}, IA=0,1 AI_A = 0{,}1\ \text{A}. Ramura (ampermetru + R1R_1) este în paralel cu R2R_2, iar gruparea este în serie cu R3R_3 și cu sursa.

a. q=IAΔt=0,1⋅1800=180 Cq = I_A\Delta t = 0{,}1 \cdot 1800 = \mathbf{180\ C}. Barem: 2p, 1p.

b. RA1=RA+R1=2+22=24 ΩR_{A1} = R_A + R_1 = 2 + 22 = \mathbf{24\ \Omega}. Barem: 3p, 1p.

c. Tensiunea pe ramurile paralele: Up=IARA1=0,1⋅24=2,4 VU_p = I_A R_{A1} = 0{,}1 \cdot 24 = 2{,}4\ \text{V}; I2=UpR2=2,48=0,3 AI_2 = \dfrac{U_p}{R_2} = \dfrac{2{,}4}{8} = 0{,}3\ \text{A}:

I3=IA+I2=0,4 AI_3 = I_A + I_2 = \mathbf{0{,}4\ A}

Barem: 2p + 1p, 1p.

d. Legea lui Kirchhoff pe ochiul exterior: E=I3(r+R3)+UpE = I_3(r + R_3) + U_p:

12=0,4(r+20)+2,4⇒r+20=24⇒r=4 Ω12 = 0{,}4(r + 20) + 2{,}4 \Rightarrow r + 20 = 24 \Rightarrow r = \mathbf{4\ \Omega}

Barem: 3p, 1p.

Subiectul al III-lea — două becuri în serie (15 puncte)

Date: E=30 VE = 30\ \text{V}, r=2 Ωr = 2\ \Omega, R=8 ΩR = 8\ \Omega; becul B1B_1: P1=5 WP_1 = 5\ \text{W}, U1=10 VU_1 = 10\ \text{V}; ambele becuri funcționează normal; toate elementele sunt în serie.

a. RB1=U12P1=1005=20 ΩR_{B1} = \dfrac{U_1^2}{P_1} = \dfrac{100}{5} = \mathbf{20\ \Omega}. Barem: 3p, 1p.

b. W1=P1Δt=5⋅3600=18 000 J=18 kJW_1 = P_1\Delta t = 5 \cdot 3600 = 18\,000\ \text{J} = \mathbf{18\ kJ}. Barem: 3p, 1p.

c. I=P1U1=0,5 AI = \dfrac{P_1}{U_1} = 0{,}5\ \text{A}; Ptot=EI=30⋅0,5=15 WP_\text{tot} = EI = 30 \cdot 0{,}5 = \mathbf{15\ W}. Barem: 1p + 2p, 1p.

d. E=Ir+U1+U2+IR⇒30=1+10+U2+4⇒U2=15 VE = Ir + U_1 + U_2 + IR \Rightarrow 30 = 1 + 10 + U_2 + 4 \Rightarrow U_2 = 15\ \text{V}:

P2=U2I=15⋅0,5=7,5 WP_2 = U_2 I = 15 \cdot 0{,}5 = \mathbf{7{,}5\ W}

Barem: 1p + 1p, 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Se consideră c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\ \text{m/s}, h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\ \text{J·s}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – b, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Obiect dincolo de 2f2f în fața lentilei convergente: imaginea este reală, răsturnată (și micșorată) → b.

2. Legea refracției: n1sin⁡i=n2sin⁡rn_1\sin i = n_2\sin r → a.

3. hνh\nu este energia fotonului: J → c.

4. Un fascicul paralel iese paralel dacă focarele celor două lentile coincid: d=2f=50 cmd = 2f = 50\ \text{cm}, deci f=25 cmf = 25\ \text{cm} și C=10,25=4 m−1C = \dfrac{1}{0{,}25} = 4\ \text{m}^{-1} → b.

5. Graficul Ec max(ν)E_{c\,max}(\nu) intersectează axa frecvențelor la pragul fotoelectric: ν0=0,65⋅1015 Hz=6,5⋅1014 Hz\nu_0 = 0{,}65 \cdot 10^{15}\ \text{Hz} = 6{,}5 \cdot 10^{14}\ \text{Hz} → c.

Subiectul al II-lea — lentilă convergentă și sistem de lentile (15 puncte)

Date: y1=4 cmy_1 = 4\ \text{cm}, x1=−24 cmx_1 = -24\ \text{cm}, x2=12 cmx_2 = 12\ \text{cm} (imagine reală, pe ecran).

a.

1f=1x2−1x1=112+124=324=18 cm−1⇒f=8 cm,C=10,08=12,5 m−1\frac{1}{f} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{12} + \frac{1}{24} = \frac{3}{24} = \frac{1}{8}\ \text{cm}^{-1} \Rightarrow f = 8\ \text{cm}, \quad C = \frac{1}{0{,}08} = \mathbf{12{,}5\ m^{-1}}

Barem: 1p + 1p, 1p.

b. β=y2y1=x2x1=12−24=−0,5⇒y2=−2 cm\beta = \dfrac{y_2}{y_1} = \dfrac{x_2}{x_1} = \dfrac{12}{-24} = -0{,}5 \Rightarrow y_2 = \mathbf{-2\ cm} (imagine reală, răsturnată, de două ori mai mică). Barem: 1p + 2p, 1p.

c. Construcția imaginii: obiectul se desenează la 24 cm în fața lentilei convergente (dincolo de 2f=162f = 16 cm). Din vârful lui se trasează o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin focarul imagine F′F' (la 8 cm), și o rază prin centrul optic, care nu se deviază. Cele două raze se intersectează la 12 cm în spatele lentilei, unde se formează imaginea reală, răsturnată și micșorată. Barem: 4p.

d. Lentile alipite: Cs=C+C′=12,5−2,5=10 m−1C_s = C + C' = 12{,}5 - 2{,}5 = 10\ \text{m}^{-1}, deci fs=1Cs=0,1 m=10 cmf_s = \dfrac{1}{C_s} = 0{,}1\ \text{m} = \mathbf{10\ cm}. Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — trei lame cu fețe plane și paralele (15 puncte)

Date: n1=2,1n_1 = 2{,}1, n2=1,75n_2 = 1{,}75, i=30∘i = 30^\circ, AC=1,5 cmAC = 1{,}5\ \text{cm}. Suprafața de separare L1–L2 este verticală, iar suprafața L2–L3 este orizontală.

a. În triunghiul dreptunghic SCA, unghiul din S este egal cu unghiul de incidență, deci sin⁡i=ACSA\sin i = \dfrac{AC}{SA}:

SA=ACsin⁡i=1,50,5=3 cmSA = \frac{AC}{\sin i} = \frac{1{,}5}{0{,}5} = \mathbf{3\ cm}

Barem: 2p, 1p.

b. Legea refracției în A: n1sin⁡i=n2sin⁡rn_1\sin i = n_2\sin r:

sin⁡r=2,1⋅0,51,75=0,6⇒cos⁡r=1−0,36=0,8\sin r = \frac{2{,}1 \cdot 0{,}5}{1{,}75} = 0{,}6 \Rightarrow \cos r = \sqrt{1 - 0{,}36} = \mathbf{0{,}8}

Barem: 2p + 1p, 1p.

c. În B, raza ajunge pe suprafața orizontală L2–L3 sub unghiul de incidență 90∘−r90^\circ - r (normala este verticală), deci sin⁡(90∘−r)=cos⁡r=0,8\sin(90^\circ - r) = \cos r = 0{,}8. Raza refractată merge de-a lungul suprafeței (unghi de refracție 90∘90^\circ, adică incidență la unghiul limită):

n2cos⁡r=n3sin⁡90∘⇒n3=1,75⋅0,8=1,4n_2\cos r = n_3\sin 90^\circ \Rightarrow n_3 = 1{,}75 \cdot 0{,}8 = \mathbf{1{,}4}

Barem: 2p, 1p.

d. Viteza luminii în L1: v1=cn1v_1 = \dfrac{c}{n_1}, deci

Δt=SAv1=SA⋅n1c=0,03⋅2,13⋅108=2,1⋅10−10 s\Delta t = \frac{SA}{v_1} = \frac{SA \cdot n_1}{c} = \frac{0{,}03 \cdot 2{,}1}{3 \cdot 10^8} = \mathbf{2{,}1 \cdot 10^{-10}\ s}

Barem: 2p + 1p, 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Fizică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (tehnologic) rezolvate