Rezolvare BAC 2025 Fizică (teoretic/vocațional) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas
Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.
Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Fizică, filiera teoretică (profil real) și vocațională (profil militar), sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.
Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.
A. Mecanică (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – c, 5 – a (câte 3 puncte).
1. Legea lui Hooke, F=kΔℓ: alungirea este direct proporțională cu forța, deci se dublează → b.
2. Accelerația medie este variația vitezei raportată la intervalul de timp: am=ΔtΔv → a.
3. În v=αx+β, termenul β are unitatea vitezei (m/s), iar αx la fel, deci [α]=s−1. Atunci [αβ]=s−1m/s=m → c.
4.P=Fv⇒v=100025000=25m/s=90km/h → c.
5. Graficul x(t) este o dreaptă, deci mișcarea este uniformă: v=ΔtΔx=46−2=1m/s → a.
Subiectul al II-lea — două corpuri legate peste un scripete, cu frecare (15 puncte)
Date: m1=2kg, m2=1kg, F=8N, μ1=0,1; corpurile se mișcă cu viteză constantă.
a. Asupra lui m1 acționează: greutatea m1g (în jos), reacțiunea normală N1 (în sus), forța F (orizontal, spre stânga, în sensul mișcării), tensiunea din fir T (orizontal, spre scripete) și forța de frecare Ff1 (opusă mișcării). Barem: 4p.
b. Viteza este constantă, deci rezultanta este nulă. Pe orizontală:
F−T−Ff1=0,Ff1=μ1N1=μ1m1g=2N⇒T=8−2=6N.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
c. Corpul m2 este tras de fir tot cu viteză constantă:
T−Ff2=0,Ff2=μ2m2g⇒μ2=m2gT=106=0,6.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
d. Cele două ramuri ale firului sunt orizontale și trag în același sens, deci reacțiunea din axul scripetelui este Fs=2T=12N. Barem: 2p, 1p.
Subiectul al III-lea — pendul al cărui fir se rupe (15 puncte)
Date: m=0,05kg, ℓ=1m, H=3,8m, cosα=0,6, cosβ=0,8; Ep=0 la nivelul solului.
a. În A corpul este în repaus, deci EA=EpA=mghA, cu hA=H−ℓcosα=3,8−0,6=3,2m:
EA=0,05⋅10⋅3,2=1,6J.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
b.hB=H−ℓcosβ=3,8−0,8=3,0m, deci
LG=mg(hA−hB)=0,5⋅0,2=0,1J.
Barem: 1p + 1p + 1p.
c. Tensiunea este perpendiculară pe traiectorie și nu efectuează lucru mecanic, deci EcB−EcA=LG:
2mvB2=0,1J⇒vB=0,052⋅0,1=2m/s.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
d. După ruperea firului, energia mecanică se conservă până la sol (punctul C):
2mvC2=mghB+2mvB2⇒vC2=2⋅10⋅3+4=64⇒vC=8m/s.
pC=mvC=0,05⋅8=0,4kg⋅m/s.
Barem: 1p, 2p, 1p.
B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – c, 2 – d, 3 – c, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).
1.C=ΔTQ este capacitatea calorică a corpului → c.
2. Randamentul ciclului Carnot: η=1−TcaldTrece → d.
3.c=mΔTQ, deci J⋅kg−1⋅K−1 → c.
4.V=pνRT este minim acolo unde raportul T/p este minim. Pe grafic, starea 1 are presiunea cea mai mare și temperatura cea mai mică → a.
5. Bilanț caloric (aceeași substanță): m1(t1−θ)=m2(θ−t2), deci
θ=m1+m2m1t1+m2t2=5160+30=38°C
→ b.
Subiectul al II-lea — amestec de oxigen și heliu la presiune constantă (15 puncte)
Date: ν1=2mol O₂ (μ1=32g/mol, CV1=2,5R), He (μ2=4g/mol, CV2=1,5R), T=300K, p=1,5⋅105Pa.
a.m1=ν1μ1=2⋅32=64g. Barem: 3p, 1p.
b.ρ1=Vm1, cu pV=μ1m1RT:
ρ1=RTpμ1=8,31⋅3001,5⋅105⋅0,032≅1,9kg/m3.
Barem: 2p, 1p, 1p.
c. Înainte: pV=ν1RT. După introducerea heliului, la aceeași presiune și temperatură: p⋅2V=(ν1+ν2)RT. Împărțind cele două relații: ν1+ν2=2ν1, deci ν2=2mol. Barem: 1p + 1p + 1p.
d. Energia internă a amestecului este suma energiilor componentelor:
Subiectul al III-lea — ciclu cu o transformare p∼V (15 puncte)
Date: νR≅2J/K, gaz monoatomic CV=1,5R, T1=300K. Ciclul: 1→2 izocor (V1), 2→3 izobar (V1→2V1), 3→1 pe o dreaptă care trece prin origine (p∼V).
a. Stările 3 și 1 sunt pe aceeași dreaptă prin origine: 2V1p2=V1p1, deci p2=2p1. Atunci T3=νRp2⋅2V1=4T1=1200K.
ΔU31=νCV(T1−T3)=1,5⋅2⋅(300−1200)=−2,7⋅103J.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
b. Lucrul mecanic pe ciclu este aria triunghiului 1-2-3:
L=2(p2−p1)(2V1−V1)=2p1V1=2νRT1=3⋅102J.
Barem: 2p, 1p, 1p.
c. Pe 1→2 și 2→3 temperatura crește, deci gazul primește căldură. Cedează doar pe 3→1. Lucrul mecanic pe 3→1 este minus aria trapezului de sub dreaptă:
L31=−2(p1+2p1)V1=−1,5p1V1=−900J.
Qc=Q31=ΔU31+L31=−2700−900=−3,6⋅103J.
Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.
d.Qp=L+∣Qc∣=300+3600=3900J:
η=QpL=3900300=131≅7,7%.
Barem: 1p + 1p + 1p.
C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)
Subiectul I — grilă (15 puncte)
Răspunsuri: 1 – d, 2 – a, 3 – b, 4 – d, 5 – c (câte 3 puncte).
1. Puterea pe circuitul exterior este maximă când R=r: Pmax=4rE2 → d.
2.ρ=ρ0(1+αt) → a.
3.U⋅I=P, puterea, măsurată în watt → b.
4. La I=0, U=E=12V; la scurtcircuit, Isc=3A, deci r=IscE=4Ω → d.
5.η=R+rR=1512=80% → c.
Subiectul al II-lea — rezistoare mixte, voltmetru și ampermetru (15 puncte)
Date: E=12V, r=4Ω, R1=12Ω, R2=R3=16Ω. R2 și R3 sunt în paralel, iar gruparea lor este în serie cu R1. Voltmetrul este legat la bornele lui R1.
a.R231=161+161, deci R23=8Ω și Re=R1+R23=20Ω. Barem: 2p, 1p, 1p.
b.I=Re+rE=2412=0,5A, deci Ub=E−Ir=12−2=10V. Barem: 2p, 1p, 1p.
c. Voltmetrul ideal măsoară tensiunea pe R1: UV=IR1=0,5⋅12=6V. Barem: 2p, 1p.
d. Ampermetrul ideal scurtcircuitează R1, deci tot curentul trece prin el:
IA=R23+rE=1212=1A.
Barem: 3p, 1p.
Subiectul al III-lea — bec, rezistoare și întrerupător (15 puncte)
Date: E=12V, r=4Ω, Ub=9V, Pb=4,5W. Cu K deschis, becul este în serie cu R1.
a.Pb=RbUb2⇒Rb=4,581=18Ω. Barem: 2p, 1p.
b. Curentul nominal: In=UbPb=0,5A.
Wtotal=EInΔt=12⋅0,5⋅600=3600J=3,6kJ.
Barem: 2p, 1p, 1p.
c. Teorema a II-a a lui Kirchhoff: E=Inr+InR1+Ub⇒12=2+0,5R1+9⇒R1=2Ω. Barem: 3p, 1p.
d. Cu K închis, R2 este în paralel cu ramura bec + R1 (Rb+R1=20Ω), prin care trebuie să treacă tot In=0,5A:
Răspunsuri: 1 – c, 2 – a, 3 – d, 4 – b, 5 – c (câte 3 puncte).
1. Unghiul de reflexie este egal cu cel de incidență. Dacă raza reflectată este perpendiculară pe cea incidentă, i+r=90°, deci i=45° → c.
2.ε=hν⇒νε=h, constanta lui Planck → a.
3. Frecvența se măsoară în s−1, iar convergența în m−1, deci au unități diferite. Celelalte perechi au aceeași unitate (m, J, rad) → d.
4.ε=λhc=600⋅10−96,6⋅10−34⋅3⋅108=3,3⋅10−19J≅2eV → b.
5.Ec=ε−L: dreapta are panta 1 și intersectează axa energiei fotonilor la ε=L=2,5eV. Pentru ε=15eV: Ec=15−2,5=12,5eV → c.
Subiectul al II-lea — obiect la dublul distanței focale (15 puncte)
Date: y1=10mm, lentilă biconvexă simetrică, f=20cm; obiectul și imaginea sunt la distanțe egale de lentilă, de o parte și de alta.
a.x2=−x1 în formula lentilelor:
x21−x11=f1⇒−x12=201⇒−x1=40cm=2f.
Barem: 1p, 2p, 1p.
b.β=x1x2=−1=y1y2, deci y2=−10mm: imaginea are 10 mm și este răsturnată. Barem: 1p, 2p, 1p.
c. Construcția: din vârful obiectului, aflat în 2F, se duce o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin F′, și o rază prin centrul optic, nedeviată. Ele se intersectează în 2F′: imaginea este reală, răsturnată, egală cu obiectul. Barem: 4p.
d. Lentila întreagă are C=f1=5m−1. Cele două jumătăți plan-convexe identice, alipite, refac lentila: C=2C′, deci C′=2,5m−1. Barem: 1p + 1p + 1p.
Subiectul al III-lea — dispozitivul Young, în aer și în lichid (15 puncte)
c. Noua interfranjă este i′=2ℓλ(D+ΔD)=0,9⋅10−3600⋅10−9⋅3=2mm. Maximul de ordinul 3 se deplasează cu
Δx=k(i′−i)=3⋅(2−1,5)=1,5mm.
Barem: 1p, 2p, 1p.
d. În lichid lungimea de undă devine λ/n, deci i′′=2ℓnλ(D+ΔD). Maximul revine în vechea poziție dacă i′′=i:
n=DD+ΔD=2,253=34≅1,33.
Barem: 1p, 2p, 1p.
Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?
Ai lucrat subiectul de Fizică (teoretic/vocațional)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.