Subiect și barem BAC 2025 Fizică (teoretic/vocațional)
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Fizică (teoretic/vocațional) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Fizică, filiera teoretică (profil real) și vocațională (profil militar), sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – c, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Legea lui Hooke, F=kΔℓF = k\Delta\ell: alungirea este direct proporțională cu forța, deci se dublează → b.

2. Accelerația medie este variația vitezei raportată la intervalul de timp: a⃗m=Δv⃗Δt\vec a_m = \dfrac{\Delta\vec v}{\Delta t} → a.

3. În v=αx+βv = \alpha x + \beta, termenul β\beta are unitatea vitezei (m/s), iar αx\alpha x la fel, deci [α]=s−1[\alpha] = \text{s}^{-1}. Atunci [βα]=m/ss−1=m\left[\dfrac{\beta}{\alpha}\right] = \dfrac{\text{m/s}}{\text{s}^{-1}} = \text{m} → c.

4. P=Fv⇒v=25 0001000=25 m/s=90 km/hP = Fv \Rightarrow v = \dfrac{25\,000}{1000} = 25\ \text{m/s} = 90\ \text{km/h} → c.

5. Graficul x(t)x(t) este o dreaptă, deci mișcarea este uniformă: v=ΔxΔt=6−24=1 m/sv = \dfrac{\Delta x}{\Delta t} = \dfrac{6 - 2}{4} = 1\ \text{m/s} → a.

Subiectul al II-lea — două corpuri legate peste un scripete, cu frecare (15 puncte)

Date: m1=2 kgm_1 = 2\ \text{kg}, m2=1 kgm_2 = 1\ \text{kg}, F=8 NF = 8\ \text{N}, μ1=0,1\mu_1 = 0{,}1; corpurile se mișcă cu viteză constantă.

a. Asupra lui m1m_1 acționează: greutatea m1g⃗m_1\vec g (în jos), reacțiunea normală N⃗1\vec N_1 (în sus), forța F⃗\vec F (orizontal, spre stânga, în sensul mișcării), tensiunea din fir T⃗\vec T (orizontal, spre scripete) și forța de frecare F⃗f1\vec F_{f1} (opusă mișcării). Barem: 4p.

b. Viteza este constantă, deci rezultanta este nulă. Pe orizontală:

F−T−Ff1=0,Ff1=μ1N1=μ1m1g=2 N⇒T=8−2=6 N.F - T - F_{f1} = 0, \qquad F_{f1} = \mu_1N_1 = \mu_1m_1g = 2\ \text{N} \Rightarrow T = 8 - 2 = 6\ \text{N}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Corpul m2m_2 este tras de fir tot cu viteză constantă:

T−Ff2=0,Ff2=μ2m2g⇒μ2=Tm2g=610=0,6.T - F_{f2} = 0, \qquad F_{f2} = \mu_2m_2g \Rightarrow \mu_2 = \frac{T}{m_2g} = \frac{6}{10} = 0{,}6.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. Cele două ramuri ale firului sunt orizontale și trag în același sens, deci reacțiunea din axul scripetelui este Fs=2T=12 NF_s = 2T = 12\ \text{N}. Barem: 2p, 1p.

Subiectul al III-lea — pendul al cărui fir se rupe (15 puncte)

Date: m=0,05 kgm = 0{,}05\ \text{kg}, ℓ=1 m\ell = 1\ \text{m}, H=3,8 mH = 3{,}8\ \text{m}, cos⁡α=0,6\cos\alpha = 0{,}6, cos⁡β=0,8\cos\beta = 0{,}8; Ep=0E_p = 0 la nivelul solului.

a. În A corpul este în repaus, deci EA=EpA=mghAE_A = E_{pA} = mgh_A, cu hA=H−ℓcos⁡α=3,8−0,6=3,2 mh_A = H - \ell\cos\alpha = 3{,}8 - 0{,}6 = 3{,}2\ \text{m}:

EA=0,05⋅10⋅3,2=1,6 J.E_A = 0{,}05\cdot 10\cdot 3{,}2 = 1{,}6\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

b. hB=H−ℓcos⁡β=3,8−0,8=3,0 mh_B = H - \ell\cos\beta = 3{,}8 - 0{,}8 = 3{,}0\ \text{m}, deci

LG=mg(hA−hB)=0,5⋅0,2=0,1 J.L_G = mg(h_A - h_B) = 0{,}5\cdot 0{,}2 = 0{,}1\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

c. Tensiunea este perpendiculară pe traiectorie și nu efectuează lucru mecanic, deci EcB−EcA=LGE_{cB} - E_{cA} = L_G:

mvB22=0,1 J⇒vB=2⋅0,10,05=2 m/s.\frac{mv_B^2}{2} = 0{,}1\ \text{J} \Rightarrow v_B = \sqrt{\frac{2\cdot 0{,}1}{0{,}05}} = 2\ \text{m/s}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. După ruperea firului, energia mecanică se conservă până la sol (punctul C):

mvC22=mghB+mvB22⇒vC2=2⋅10⋅3+4=64⇒vC=8 m/s.\frac{mv_C^2}{2} = mgh_B + \frac{mv_B^2}{2} \Rightarrow v_C^2 = 2\cdot 10\cdot 3 + 4 = 64 \Rightarrow v_C = 8\ \text{m/s}.

pC=mvC=0,05⋅8=0,4 kg⋅m/s.p_C = mv_C = 0{,}05\cdot 8 = 0{,}4\ \text{kg}\cdot\text{m/s}.

Barem: 1p, 2p, 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – c, 2 – d, 3 – c, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).

1. C=QΔTC = \dfrac{Q}{\Delta T} este capacitatea calorică a corpului → c.

2. Randamentul ciclului Carnot: η=1−TreceTcald\eta = 1 - \dfrac{T_{rece}}{T_{cald}} → d.

3. c=QmΔTc = \dfrac{Q}{m\Delta T}, deci J⋅kg−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} → c.

4. V=νRTpV = \dfrac{\nu RT}{p} este minim acolo unde raportul T/pT/p este minim. Pe grafic, starea 1 are presiunea cea mai mare și temperatura cea mai mică → a.

5. Bilanț caloric (aceeași substanță): m1(t1−θ)=m2(θ−t2)m_1(t_1 - \theta) = m_2(\theta - t_2), deci

θ=m1t1+m2t2m1+m2=160+305=38 °C\theta = \frac{m_1t_1 + m_2t_2}{m_1 + m_2} = \frac{160 + 30}{5} = 38\ °\text{C}

→ b.

Subiectul al II-lea — amestec de oxigen și heliu la presiune constantă (15 puncte)

Date: ν1=2 mol\nu_1 = 2\ \text{mol} O₂ (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\ \text{g/mol}, CV1=2,5RC_{V1} = 2{,}5R), He (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\ \text{g/mol}, CV2=1,5RC_{V2} = 1{,}5R), T=300 KT = 300\ \text{K}, p=1,5⋅105 Pap = 1{,}5\cdot 10^5\ \text{Pa}.

a. m1=ν1μ1=2⋅32=64 gm_1 = \nu_1\mu_1 = 2\cdot 32 = 64\ \text{g}. Barem: 3p, 1p.

b. ρ1=m1V\rho_1 = \dfrac{m_1}{V}, cu pV=m1μ1RTpV = \dfrac{m_1}{\mu_1}RT:

ρ1=pμ1RT=1,5⋅105⋅0,0328,31⋅300≅1,9 kg/m3.\rho_1 = \frac{p\mu_1}{RT} = \frac{1{,}5\cdot 10^5\cdot 0{,}032}{8{,}31\cdot 300} \cong 1{,}9\ \text{kg/m}^3.

Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Înainte: pV=ν1RTpV = \nu_1RT. După introducerea heliului, la aceeași presiune și temperatură: p⋅2V=(ν1+ν2)RTp\cdot 2V = (\nu_1 + \nu_2)RT. Împărțind cele două relații: ν1+ν2=2ν1\nu_1 + \nu_2 = 2\nu_1, deci ν2=2 mol\nu_2 = 2\ \text{mol}. Barem: 1p + 1p + 1p.

d. Energia internă a amestecului este suma energiilor componentelor:

U=ν1CV1T+ν2CV2T=(2⋅2,5+2⋅1,5)⋅8,31⋅300≅2⋅104 J.U = \nu_1C_{V1}T + \nu_2C_{V2}T = (2\cdot 2{,}5 + 2\cdot 1{,}5)\cdot 8{,}31\cdot 300 \cong 2\cdot 10^4\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — ciclu cu o transformare p∼Vp \sim V (15 puncte)

Date: νR≅2 J/K\nu R \cong 2\ \text{J/K}, gaz monoatomic CV=1,5RC_V = 1{,}5R, T1=300 KT_1 = 300\ \text{K}. Ciclul: 1→21 \to 2 izocor (V1V_1), 2→32 \to 3 izobar (V1→2V1V_1 \to 2V_1), 3→13 \to 1 pe o dreaptă care trece prin origine (p∼Vp \sim V).

a. Stările 3 și 1 sunt pe aceeași dreaptă prin origine: p22V1=p1V1\dfrac{p_2}{2V_1} = \dfrac{p_1}{V_1}, deci p2=2p1p_2 = 2p_1. Atunci T3=p2⋅2V1νR=4T1=1200 KT_3 = \dfrac{p_2\cdot 2V_1}{\nu R} = 4T_1 = 1200\ \text{K}.

ΔU31=νCV(T1−T3)=1,5⋅2⋅(300−1200)=−2,7⋅103 J.\Delta U_{31} = \nu C_V(T_1 - T_3) = 1{,}5\cdot 2\cdot(300 - 1200) = -2{,}7\cdot 10^3\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

b. Lucrul mecanic pe ciclu este aria triunghiului 1-2-3:

L=(p2−p1)(2V1−V1)2=p1V12=νRT12=3⋅102 J.L = \frac{(p_2 - p_1)(2V_1 - V_1)}{2} = \frac{p_1V_1}{2} = \frac{\nu RT_1}{2} = 3\cdot 10^2\ \text{J}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Pe 1→21 \to 2 și 2→32 \to 3 temperatura crește, deci gazul primește căldură. Cedează doar pe 3→13 \to 1. Lucrul mecanic pe 3→13 \to 1 este minus aria trapezului de sub dreaptă:

L31=−(p1+2p1)V12=−1,5 p1V1=−900 J.L_{31} = -\frac{(p_1 + 2p_1)V_1}{2} = -1{,}5\,p_1V_1 = -900\ \text{J}.

Qc=Q31=ΔU31+L31=−2700−900=−3,6⋅103 J.Q_c = Q_{31} = \Delta U_{31} + L_{31} = -2700 - 900 = -3{,}6\cdot 10^3\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. Qp=L+∣Qc∣=300+3600=3900 JQ_p = L + |Q_c| = 300 + 3600 = 3900\ \text{J}:

η=LQp=3003900=113≅7,7%.\eta = \frac{L}{Q_p} = \frac{300}{3900} = \frac{1}{13} \cong 7{,}7\%.

Barem: 1p + 1p + 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – d, 2 – a, 3 – b, 4 – d, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Puterea pe circuitul exterior este maximă când R=rR = r: Pmax=E24rP_{max} = \dfrac{E^2}{4r} → d.

2. ρ=ρ0(1+αt)\rho = \rho_0(1 + \alpha t) → a.

3. U⋅I=PU\cdot I = P, puterea, măsurată în watt → b.

4. La I=0I = 0, U=E=12 VU = E = 12\ \text{V}; la scurtcircuit, Isc=3 AI_{sc} = 3\ \text{A}, deci r=EIsc=4 Ωr = \dfrac{E}{I_{sc}} = 4\ \Omega → d.

5. η=RR+r=1215=80%\eta = \dfrac{R}{R + r} = \dfrac{12}{15} = 80\% → c.

Subiectul al II-lea — rezistoare mixte, voltmetru și ampermetru (15 puncte)

Date: E=12 VE = 12\ \text{V}, r=4 Ωr = 4\ \Omega, R1=12 ΩR_1 = 12\ \Omega, R2=R3=16 ΩR_2 = R_3 = 16\ \Omega. R2R_2 și R3R_3 sunt în paralel, iar gruparea lor este în serie cu R1R_1. Voltmetrul este legat la bornele lui R1R_1.

a. 1R23=116+116\dfrac{1}{R_{23}} = \dfrac{1}{16} + \dfrac{1}{16}, deci R23=8 ΩR_{23} = 8\ \Omega și Re=R1+R23=20 ΩR_e = R_1 + R_{23} = 20\ \Omega. Barem: 2p, 1p, 1p.

b. I=ERe+r=1224=0,5 AI = \dfrac{E}{R_e + r} = \dfrac{12}{24} = 0{,}5\ \text{A}, deci Ub=E−Ir=12−2=10 VU_b = E - Ir = 12 - 2 = 10\ \text{V}. Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Voltmetrul ideal măsoară tensiunea pe R1R_1: UV=IR1=0,5⋅12=6 VU_V = IR_1 = 0{,}5\cdot 12 = 6\ \text{V}. Barem: 2p, 1p.

d. Ampermetrul ideal scurtcircuitează R1R_1, deci tot curentul trece prin el:

IA=ER23+r=1212=1 A.I_A = \frac{E}{R_{23} + r} = \frac{12}{12} = 1\ \text{A}.

Barem: 3p, 1p.

Subiectul al III-lea — bec, rezistoare și întrerupător (15 puncte)

Date: E=12 VE = 12\ \text{V}, r=4 Ωr = 4\ \Omega, Ub=9 VU_b = 9\ \text{V}, Pb=4,5 WP_b = 4{,}5\ \text{W}. Cu K deschis, becul este în serie cu R1R_1.

a. Pb=Ub2Rb⇒Rb=814,5=18 ΩP_b = \dfrac{U_b^2}{R_b} \Rightarrow R_b = \dfrac{81}{4{,}5} = 18\ \Omega. Barem: 2p, 1p.

b. Curentul nominal: In=PbUb=0,5 AI_n = \dfrac{P_b}{U_b} = 0{,}5\ \text{A}.

Wtotal=EInΔt=12⋅0,5⋅600=3600 J=3,6 kJ.W_{total} = EI_n\Delta t = 12\cdot 0{,}5\cdot 600 = 3600\ \text{J} = 3{,}6\ \text{kJ}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Teorema a II-a a lui Kirchhoff: E=Inr+InR1+Ub⇒12=2+0,5R1+9⇒R1=2 ΩE = I_nr + I_nR_1 + U_b \Rightarrow 12 = 2 + 0{,}5R_1 + 9 \Rightarrow R_1 = 2\ \Omega. Barem: 3p, 1p.

d. Cu K închis, R2R_2 este în paralel cu ramura bec + R1R_1 (Rb+R1=20 ΩR_b + R_1 = 20\ \Omega), prin care trebuie să treacă tot In=0,5 AI_n = 0{,}5\ \text{A}:

E′=I′r+In(Rb+R1)⇒17=4I′+10⇒I′=1,75 A.E' = I'r + I_n(R_b + R_1) \Rightarrow 17 = 4I' + 10 \Rightarrow I' = 1{,}75\ \text{A}.

I2=I′−In=1,25 A,In(Rb+R1)=I2R2⇒R2=101,25=8 Ω.I_2 = I' - I_n = 1{,}25\ \text{A}, \qquad I_n(R_b + R_1) = I_2R_2 \Rightarrow R_2 = \frac{10}{1{,}25} = 8\ \Omega.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – c, 2 – a, 3 – d, 4 – b, 5 – c (câte 3 puncte).

1. Unghiul de reflexie este egal cu cel de incidență. Dacă raza reflectată este perpendiculară pe cea incidentă, i+r=90°i + r = 90°, deci i=45°i = 45° → c.

2. ε=hν⇒εν=h\varepsilon = h\nu \Rightarrow \dfrac{\varepsilon}{\nu} = h, constanta lui Planck → a.

3. Frecvența se măsoară în s−1\text{s}^{-1}, iar convergența în m−1\text{m}^{-1}, deci au unități diferite. Celelalte perechi au aceeași unitate (m, J, rad) → d.

4. ε=hcλ=6,6⋅10−34⋅3⋅108600⋅10−9=3,3⋅10−19 J≅2 eV\varepsilon = \dfrac{hc}{\lambda} = \dfrac{6{,}6\cdot 10^{-34}\cdot 3\cdot 10^8}{600\cdot 10^{-9}} = 3{,}3\cdot 10^{-19}\ \text{J} \cong 2\ \text{eV} → b.

5. Ec=ε−LE_c = \varepsilon - L: dreapta are panta 1 și intersectează axa energiei fotonilor la ε=L=2,5 eV\varepsilon = L = 2{,}5\ \text{eV}. Pentru ε=15 eV\varepsilon = 15\ \text{eV}: Ec=15−2,5=12,5 eVE_c = 15 - 2{,}5 = 12{,}5\ \text{eV} → c.

Subiectul al II-lea — obiect la dublul distanței focale (15 puncte)

Date: y1=10 mmy_1 = 10\ \text{mm}, lentilă biconvexă simetrică, f=20 cmf = 20\ \text{cm}; obiectul și imaginea sunt la distanțe egale de lentilă, de o parte și de alta.

a. x2=−x1x_2 = -x_1 în formula lentilelor:

1x2−1x1=1f⇒−2x1=120⇒−x1=40 cm=2f.\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f} \Rightarrow -\frac{2}{x_1} = \frac{1}{20} \Rightarrow -x_1 = 40\ \text{cm} = 2f.

Barem: 1p, 2p, 1p.

b. β=x2x1=−1=y2y1\beta = \dfrac{x_2}{x_1} = -1 = \dfrac{y_2}{y_1}, deci y2=−10 mmy_2 = -10\ \text{mm}: imaginea are 10 mm și este răsturnată. Barem: 1p, 2p, 1p.

c. Construcția: din vârful obiectului, aflat în 2F2F, se duce o rază paralelă cu axa optică, care după lentilă trece prin F′F', și o rază prin centrul optic, nedeviată. Ele se intersectează în 2F′2F': imaginea este reală, răsturnată, egală cu obiectul. Barem: 4p.

d. Lentila întreagă are C=1f=5 m−1C = \dfrac{1}{f} = 5\ \text{m}^{-1}. Cele două jumătăți plan-convexe identice, alipite, refac lentila: C=2C′C = 2C', deci C′=2,5 m−1C' = 2{,}5\ \text{m}^{-1}. Barem: 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — dispozitivul Young, în aer și în lichid (15 puncte)

Date: 2ℓ=0,9 mm2\ell = 0{,}9\ \text{mm}, D=2,25 mD = 2{,}25\ \text{m}, ν=5⋅1014 Hz\nu = 5\cdot 10^{14}\ \text{Hz}, ΔD=0,75 m\Delta D = 0{,}75\ \text{m}.

a. λ=cν=3⋅1085⋅1014=6⋅10−7 m=600 nm\lambda = \dfrac{c}{\nu} = \dfrac{3\cdot 10^8}{5\cdot 10^{14}} = 6\cdot 10^{-7}\ \text{m} = 600\ \text{nm}. Barem: 3p, 1p.

b. i=λD2ℓ=600⋅10−9⋅2,250,9⋅10−3=1,5 mmi = \dfrac{\lambda D}{2\ell} = \dfrac{600\cdot 10^{-9}\cdot 2{,}25}{0{,}9\cdot 10^{-3}} = 1{,}5\ \text{mm}. Barem: 2p, 1p.

c. Noua interfranjă este i′=λ(D+ΔD)2ℓ=600⋅10−9⋅30,9⋅10−3=2 mmi' = \dfrac{\lambda(D + \Delta D)}{2\ell} = \dfrac{600\cdot 10^{-9}\cdot 3}{0{,}9\cdot 10^{-3}} = 2\ \text{mm}. Maximul de ordinul 3 se deplasează cu

Δx=k(i′−i)=3⋅(2−1,5)=1,5 mm.\Delta x = k(i' - i) = 3\cdot(2 - 1{,}5) = 1{,}5\ \text{mm}.

Barem: 1p, 2p, 1p.

d. În lichid lungimea de undă devine λ/n\lambda/n, deci i′′=λ(D+ΔD)2ℓni'' = \dfrac{\lambda(D + \Delta D)}{2\ell n}. Maximul revine în vechea poziție dacă i′′=ii'' = i:

n=D+ΔDD=32,25=43≅1,33.n = \frac{D + \Delta D}{D} = \frac{3}{2{,}25} = \frac43 \cong 1{,}33.

Barem: 1p, 2p, 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Fizică (teoretic/vocațional)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (teoretic/vocațional) rezolvate