Subiect și barem BAC 2026 Fizică (teoretic/vocațional)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Fizică (teoretic/vocațional) — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Fizică, filiera teoretică (profil real) și vocațională (profil militar), sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Lucrează întâi singur din PDF, apoi compară fiecare pas. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – d, 2 – d, 3 – b, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).

1. Dacă asupra corpului acționează numai greutatea (forță conservativă), energia mecanică se conservă: E=Ec+Ep=const.E = E_c + E_p = \text{const.} → d.

2. Pentru un fir elastic, legea lui Hooke dă F=ESℓ0ΔℓF = \dfrac{ES}{\ell_0}\Delta\ell, deci k=ESℓ0=S⋅E⋅ℓ0−1k = \dfrac{ES}{\ell_0} = S\cdot E\cdot \ell_0^{-1} → d.

3. [m⋅g⋅v]=kg⋅ms2⋅ms=N⋅ms=Js=W[m\cdot g\cdot v] = \text{kg}\cdot\dfrac{\text{m}}{\text{s}^2}\cdot\dfrac{\text{m}}{\text{s}} = \text{N}\cdot\dfrac{\text{m}}{\text{s}} = \dfrac{\text{J}}{\text{s}} = \text{W} (este puterea greutății) → b.

4. La echilibru kΔℓ=mgk\Delta\ell = mg: Δℓ=0,27⋅1030=0,09 m=9,0 cm\Delta\ell = \dfrac{0{,}27\cdot 10}{30} = 0{,}09\ \text{m} = 9{,}0\ \text{cm} → a.

5. Distanța este aria de sub graficul v(t)v(t) între 0 s și 5 s: triunghiul de la 0 la 3 s, 12⋅3⋅6=9 m\frac12\cdot 3\cdot 6 = 9\ \text{m}, plus dreptunghiul de la 3 la 5 s, 2⋅6=12 m2\cdot 6 = 12\ \text{m}. Total d=21 md = 21\ \text{m} → b.

Subiectul al II-lea — corp și găleată legate peste un scripete (15 puncte)

Date: m1=6 kgm_1 = 6\ \text{kg}, m2=1 kgm_2 = 1\ \text{kg} (găleata), a=2 m/s2a = 2\ \text{m/s}^2, g=10 m/s2g = 10\ \text{m/s}^2.

a. Asupra corpului m1m_1 acționează greutatea m1g⃗m_1\vec g, vertical în jos, și tensiunea din fir T⃗1\vec T_1, vertical în sus. Corpul coboară accelerat, deci m1g>T1m_1 g > T_1. Barem: 4p.

b. Principiul fundamental pentru m1m_1, pe sensul mișcării (în jos):

m1g−T1=m1a⇒T1=m1(g−a)=6⋅8=48 N.m_1 g - T_1 = m_1 a \Rightarrow T_1 = m_1(g - a) = 6\cdot 8 = 48\ \text{N}.

Barem: 2p ecuația, 1p rezultatul.

c. Acum m1m_1 urcă, iar găleata cu nisip (masa m2+mm_2 + m) coboară, ambele cu a=2 m/s2a = 2\ \text{m/s}^2. Adunând ecuațiile celor două corpuri (tensiunea se reduce):

(m2+m−m1) g=(m2+m+m1) a(m_2 + m - m_1)\,g = (m_2 + m + m_1)\,a

(m−5)⋅10=(m+7)⋅2⇒8m=64⇒m=8 kg.(m - 5)\cdot 10 = (m + 7)\cdot 2 \Rightarrow 8m = 64 \Rightarrow m = 8\ \text{kg}.

Barem: 3p, 1p.

d. Tensiunea în cazul c: T2−m1g=m1a⇒T2=m1(g+a)=6⋅12=72 NT_2 - m_1 g = m_1 a \Rightarrow T_2 = m_1(g + a) = 6\cdot 12 = 72\ \text{N}.

Pe scripete trag în jos ambele ramuri ale firului: Fax=2T2=144 NF_{ax} = 2T_2 = 144\ \text{N}. Barem: 2p, 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — energie mecanică și frecare pe porțiunea BC (15 puncte)

Date: m=2 kgm = 2\ \text{kg}, H=1,8 mH = 1{,}8\ \text{m}, d=BC=2,5 md = BC = 2{,}5\ \text{m}, μ=0,4\mu = 0{,}4. Pe AB și CD nu există frecare.

a. Pe AB energia mecanică se conservă: EA=EBE_A = E_B, cu EA=mgHE_A = mgH (corpul pleacă din repaus) și EB=EcBE_B = E_{cB} (nivelul de referință este BC):

EcB=mgH=2⋅10⋅1,8=36 J.E_{cB} = mgH = 2\cdot 10\cdot 1{,}8 = 36\ \text{J}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

b. Pe BC acționează frecarea: Lf,BC=−μmg d=−0,4⋅2⋅10⋅2,5=−20 JL_{f,BC} = -\mu mg\,d = -0{,}4\cdot 2\cdot 10\cdot 2{,}5 = -20\ \text{J}. Teorema variației energiei cinetice:

EcC=mgH+Lf,BC=36−20=16 J,vC=2EcCm=16=4 m/s.E_{cC} = mgH + L_{f,BC} = 36 - 20 = 16\ \text{J}, \qquad v_C = \sqrt{\frac{2E_{cC}}{m}} = \sqrt{16} = 4\ \text{m/s}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Pe CD nu există frecare, așa că prima oprire are loc la înălțimea hh dată de mvC22=mgh\dfrac{mv_C^2}{2} = mgh, adică h=1620=0,8 mh = \dfrac{16}{20} = 0{,}8\ \text{m}. Greutatea efectuează lucru mecanic doar pe diferența de nivel:

LG=mg(H−h)=20⋅(1,8−0,8)=20 J.L_G = mg(H - h) = 20\cdot(1{,}8 - 0{,}8) = 20\ \text{J}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Corpul coboară înapoi pe CD fără frecare și trece a doua oară prin C cu aceeași viteză, vC=4 m/sv_C = 4\ \text{m/s}. Pe BC frecarea îl frânează până la oprire. Cu teorema variației impulsului:

mvC=μmg Δt⇒Δt=vCμg=44=1 s.m v_C = \mu m g\,\Delta t \Rightarrow \Delta t = \frac{v_C}{\mu g} = \frac{4}{4} = 1\ \text{s}.

Verificare: distanța de frânare este vC22μg=2 m<2,5 m\dfrac{v_C^2}{2\mu g} = 2\ \text{m} < 2{,}5\ \text{m}, deci corpul se oprește într-adevăr pe BC. Barem: 2p, 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – a, 2 – d, 3 – c, 4 – b, 5 – b (câte 3 puncte).

1. Principiul întâi: ΔU=Q−L\Delta U = Q - L → a.

2. În destinderea adiabatică Q=0Q = 0, gazul efectuează lucru mecanic (L>0L > 0) pe seama energiei interne: ΔU=−L<0\Delta U = -L < 0 → d.

3. c=QmΔTc = \dfrac{Q}{m\Delta T}, deci [c]SI=J⋅kg−1⋅K−1[c]_{SI} = \text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1} → c.

4. Energia internă a unei cantități date de gaz ideal este proporțională cu TT, deci cu produsul pVpV. Din grafic, p1V<p3V<p3V3p_1V < p_3V < p_3V_3, deci U1<U2<U3U_1 < U_2 < U_3 → b.

5. μ=ν1μ1+ν2μ2ν1+ν2=3⋅28+1⋅324=1164=29 g/mol\mu = \dfrac{\nu_1\mu_1 + \nu_2\mu_2}{\nu_1 + \nu_2} = \dfrac{3\cdot 28 + 1\cdot 32}{4} = \dfrac{116}{4} = 29\ \text{g/mol} → b.

Subiectul al II-lea — oxigen într-un cilindru cu piston (15 puncte)

Date: ν=0,2 mol\nu = 0{,}2\ \text{mol}, μ=32 g/mol\mu = 32\ \text{g/mol}, ℓ=20 cm\ell = 20\ \text{cm}, T=300 KT = 300\ \text{K}, p0=105 Pap_0 = 10^5\ \text{Pa}, d=5 cmd = 5\ \text{cm}.

a. Din pV=mμRTpV = \dfrac{m}{\mu}RT:

ρ=p0μRT=105⋅0,0328,31⋅300≅1,28 kg/m3.\rho = \frac{p_0\mu}{RT} = \frac{10^5\cdot 0{,}032}{8{,}31\cdot 300} \cong 1{,}28\ \text{kg/m}^3.

Barem: 3p, 1p.

b. Transformare izotermă, p0V0=p1V1p_0V_0 = p_1V_1, cu V0=ℓSV_0 = \ell S și V1=(ℓ+d)SV_1 = (\ell + d)S:

p1=p0ℓℓ+d=105⋅2025=0,8⋅105 Pa.p_1 = p_0\frac{\ell}{\ell + d} = 10^5\cdot\frac{20}{25} = 0{,}8\cdot 10^5\ \text{Pa}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Încălzirea are loc la volum constant (pistonul e blocat). Eliberat, pistonul rămâne în repaus, deci presiunea interioară a devenit egală cu cea atmosferică: p2=p0p_2 = p_0. Legea transformării izocore:

p1T=p2T2⇒T2=Tp0p1=3000,8=375 K.\frac{p_1}{T} = \frac{p_2}{T_2} \Rightarrow T_2 = T\frac{p_0}{p_1} = \frac{300}{0{,}8} = 375\ \text{K}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Ca pistonul să revină în poziția inițială, gazul trebuie să ocupe din nou V0V_0 la presiunea p0p_0 și temperatura T2T_2:

p0V0=(ν−Δν)RT2,p0V0=νRT⇒ν−Δν=νTT2=0,2⋅300375=0,16 mol.p_0V_0 = (\nu - \Delta\nu)RT_2, \qquad p_0V_0 = \nu RT \Rightarrow \nu - \Delta\nu = \nu\frac{T}{T_2} = 0{,}2\cdot\frac{300}{375} = 0{,}16\ \text{mol}.

Δν=0,04 mol.\Delta\nu = 0{,}04\ \text{mol}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — ciclu izobar–izocor–izoterm (15 puncte)

Date: νR=0,24⋅8,31≅2 J/K\nu R = 0{,}24\cdot 8{,}31 \cong 2\ \text{J/K}, CV=2,5RC_V = 2{,}5R, T1=400 KT_1 = 400\ \text{K}, ln⁡2=0,7\ln 2 = 0{,}7. Ciclul: 1→21 \to 2 izobar (V1→2V1V_1 \to 2V_1), 2→32 \to 3 izocor, 3→13 \to 1 izoterm (T3=T1T_3 = T_1).

a. L12=p1(2V1−V1)=p1V1=νRT1=2⋅400=800 JL_{12} = p_1(2V_1 - V_1) = p_1V_1 = \nu RT_1 = 2\cdot 400 = 800\ \text{J}. Barem: 2p, 1p, 1p.

b. La presiune constantă, dublarea volumului dublează temperatura: T2=2T1=800 KT_2 = 2T_1 = 800\ \text{K}.

ΔU12=νCV(T2−T1)=2,5⋅2⋅400=2000 J=2 kJ.\Delta U_{12} = \nu C_V(T_2 - T_1) = 2{,}5\cdot 2\cdot 400 = 2000\ \text{J} = 2\ \text{kJ}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Gazul cedează căldură în 2→32 \to 3 (răcire izocoră) și în 3→13 \to 1 (comprimare izotermă):

Q23=νCV(T1−T2)=−2000 J,Q31=νRT1ln⁡V12V1=−800⋅0,7=−560 J.Q_{23} = \nu C_V(T_1 - T_2) = -2000\ \text{J}, \qquad Q_{31} = \nu RT_1\ln\frac{V_1}{2V_1} = -800\cdot 0{,}7 = -560\ \text{J}.

Qc=Q23+Q31=−2560 J=−2,56 kJ.Q_c = Q_{23} + Q_{31} = -2560\ \text{J} = -2{,}56\ \text{kJ}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

d. Căldura primită este doar cea din 1→21 \to 2: Qp=L12+ΔU12=2800 JQ_p = L_{12} + \Delta U_{12} = 2800\ \text{J}.

η=1−∣Qc∣Qp=1−25602800=335≅8,6%.\eta = 1 - \frac{|Q_c|}{Q_p} = 1 - \frac{2560}{2800} = \frac{3}{35} \cong 8{,}6\%.

Barem: 1p + 1p + 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – b, 5 – d (câte 3 puncte).

1. Sensul convențional al curentului este de la borna pozitivă la cea negativă prin circuitul exterior sursei → b.

2. R=ρℓSR = \dfrac{\rho\ell}{S} → a.

3. P⋅t=WP\cdot t = W, energia, măsurată în joule → c.

4. Din grafic: la I=0I = 0 tensiunea la borne este E=12 VE = 12\ \text{V}, iar la scurtcircuit (U=0U = 0) Isc=3 AI_{sc} = 3\ \text{A}, deci r=E/Isc=4 Ωr = E/I_{sc} = 4\ \Omega. La I=1 AI = 1\ \text{A}: u=Ir=4 Vu = Ir = 4\ \text{V} (în grafic U=8 VU = 8\ \text{V}, iar 12−8=412 - 8 = 4) → b.

5. R=R0(1+αt)⇒α=R−R0R0t=30120⋅50=5⋅10−3 K−1R = R_0(1 + \alpha t) \Rightarrow \alpha = \dfrac{R - R_0}{R_0 t} = \dfrac{30}{120\cdot 50} = 5\cdot 10^{-3}\ \text{K}^{-1} → d.

Subiectul al II-lea — două surse, ampermetru, apoi voltmetru (15 puncte)

Date: E1=E=15 VE_1 = E = 15\ \text{V}, r1=r=5 Ωr_1 = r = 5\ \Omega, R1=10 ΩR_1 = 10\ \Omega, R2=6 ΩR_2 = 6\ \Omega, I1=0,2 AI_1 = 0{,}2\ \text{A}. Cele trei ramuri (sursa E1E_1 cu ampermetrul și R1R_1, sursa EE, rezistoarele R3R_3 și R2R_2) sunt legate între aceleași două noduri.

a. Ub1=E1−I1r1=15−0,2⋅5=14 VU_{b1} = E_1 - I_1r_1 = 15 - 0{,}2\cdot 5 = 14\ \text{V}. Barem: 2p, 1p.

b. Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul format de cele două surse:

E1−E=I1r1+I1R1−Ir⇒0=1+2−5I⇒I=0,6 A.E_1 - E = I_1r_1 + I_1R_1 - Ir \Rightarrow 0 = 1 + 2 - 5I \Rightarrow I = 0{,}6\ \text{A}.

Barem: 3p, 1p.

c. Prin nod: I2=I+I1=0,8 AI_2 = I + I_1 = 0{,}8\ \text{A}, deci U2=I2R2=0,8⋅6=4,8 VU_2 = I_2R_2 = 0{,}8\cdot 6 = 4{,}8\ \text{V}. Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Mai întâi aflăm R3R_3 din ochiul sursei E1E_1 cu ramura R2R3R_2R_3:

E1=I1(r1+R1)+I2(R2+R3)⇒15=3+0,8(6+R3)⇒R3=9 Ω.E_1 = I_1(r_1 + R_1) + I_2(R_2 + R_3) \Rightarrow 15 = 3 + 0{,}8(6 + R_3) \Rightarrow R_3 = 9\ \Omega.

Cu voltmetrul ideal, prin ramura lui E1E_1 nu mai trece curent. Circuitul rămas este sursa EE cu R2+R3R_2 + R_3:

I0=ER2+R3+r=1520=0,75 A.I_0 = \frac{E}{R_2 + R_3 + r} = \frac{15}{20} = 0{,}75\ \text{A}.

Pe ochiul care conține voltmetrul: E1=UV+I0(R2+R3)⇒UV=15−0,75⋅15=3,75 VE_1 = U_V + I_0(R_2 + R_3) \Rightarrow U_V = 15 - 0{,}75\cdot 15 = 3{,}75\ \text{V}. Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — bec și rezistor în paralel (15 puncte)

Date: E=16 VE = 16\ \text{V}, R1=24 ΩR_1 = 24\ \Omega, Ub=12 VU_b = 12\ \text{V}, Ib=0,5 AI_b = 0{,}5\ \text{A} (becul funcționează normal). Becul și R1R_1 sunt în paralel, deci au aceeași tensiune UbU_b.

a. Pb=UbIb=6 WP_b = U_bI_b = 6\ \text{W}, P1=Ub2R1=14424=6 WP_1 = \dfrac{U_b^2}{R_1} = \dfrac{144}{24} = 6\ \text{W}, deci Pext=Pb+P1=12 WP_{ext} = P_b + P_1 = 12\ \text{W}. Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

b. I1=UbR1=0,5 AI_1 = \dfrac{U_b}{R_1} = 0{,}5\ \text{A}, iar I=Ib+I1=1 AI = I_b + I_1 = 1\ \text{A}.

Wtotal=EIΔt=16⋅1⋅300=4800 J=4,8 kJ.W_{total} = EI\Delta t = 16\cdot 1\cdot 300 = 4800\ \text{J} = 4{,}8\ \text{kJ}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Ptotal=EI=16 WP_{total} = EI = 16\ \text{W}, deci η=PextPtotal=1216=75%\eta = \dfrac{P_{ext}}{P_{total}} = \dfrac{12}{16} = 75\%. Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Rezistența interioară: Ub=E−Ir⇒r=16−121=4 ΩU_b = E - Ir \Rightarrow r = \dfrac{16 - 12}{1} = 4\ \Omega. Puterea pe reostat este maximă când R=r=4 ΩR = r = 4\ \Omega, valoare cuprinsă în intervalul [0; 100 Ω][0;\,100\ \Omega]:

Pmax=E24r=25616=16 W.P_{max} = \frac{E^2}{4r} = \frac{256}{16} = 16\ \text{W}.

Barem: 1p + 1p + 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – c, 3 – d, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).

1. Obiectul aflat între lentila convergentă și focar dă o imagine virtuală, dreaptă și mărită (principiul lupei) → b.

2. νλ=c\nu\lambda = c, iar c/n=vc/n = v este viteza luminii în mediu, cu unitatea m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1} → c.

3. Un sistem afocal are f1+f2=Df_1 + f_2 = D: 1C2=D−1C1=DC1−1C1\dfrac{1}{C_2} = D - \dfrac{1}{C_1} = \dfrac{DC_1 - 1}{C_1}, deci C2=C1DC1−1C_2 = \dfrac{C_1}{DC_1 - 1} → d.

4. ε=hcλ=6,6⋅10−34⋅3⋅108440⋅10−9=4,5⋅10−19 J\varepsilon = \dfrac{hc}{\lambda} = \dfrac{6{,}6\cdot 10^{-34}\cdot 3\cdot 10^8}{440\cdot 10^{-9}} = 4{,}5\cdot 10^{-19}\ \text{J}; Ec=ε−L=0,8⋅10−19 JE_c = \varepsilon - L = 0{,}8\cdot 10^{-19}\ \text{J} → a.

5. Pentru un obiect real aflat la distanța d=−x1d = -x_1: 1β=x1x2=1+x1f=1−df\dfrac{1}{\beta} = \dfrac{x_1}{x_2} = 1 + \dfrac{x_1}{f} = 1 - \dfrac{d}{f}. Din grafic, la d=0,2 md = 0{,}2\ \text{m}, 1β=0,6\dfrac{1}{\beta} = 0{,}6: 1−0,2f=0,6⇒f=0,5 m1 - \dfrac{0{,}2}{f} = 0{,}6 \Rightarrow f = 0{,}5\ \text{m} → b.

Subiectul al II-lea — imagine pe ecran și sistem de lentile alipite (15 puncte)

Date: h1=10 mmh_1 = 10\ \text{mm}, h2=5 mmh_2 = 5\ \text{mm}, distanța obiect–ecran d=45 cmd = 45\ \text{cm}.

a. Imaginea de pe ecran este reală, deci răsturnată: β=y2y1=−h2h1=−0,5\beta = \dfrac{y_2}{y_1} = \dfrac{-h_2}{h_1} = -0{,}5. Barem: 1p + 1p + 1p.

b. −x1+x2=d-x_1 + x_2 = d și x2=βx1=−0,5x1x_2 = \beta x_1 = -0{,}5x_1, deci −1,5x1=45 cm-1{,}5x_1 = 45\ \text{cm}, adică −x1=30 cm-x_1 = 30\ \text{cm} (iar x2=15 cmx_2 = 15\ \text{cm}). Barem: 2p, 1p, 1p.

c. Formula lentilelor:

1f=1x2−1x1=115+130=110 cm⇒C=1f=10,1 m=10 m−1.\frac{1}{f} = \frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{15} + \frac{1}{30} = \frac{1}{10\ \text{cm}} \Rightarrow C = \frac{1}{f} = \frac{1}{0{,}1\ \text{m}} = 10\ \text{m}^{-1}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

d. Sistemul se află la mijloc: −x1′=x2′=d2=22,5 cm-x_1' = x_2' = \dfrac{d}{2} = 22{,}5\ \text{cm}.

1fsistem=122,5+122,5⇒fsistem=11,25 cm.\frac{1}{f_{sistem}} = \frac{1}{22{,}5} + \frac{1}{22{,}5} \Rightarrow f_{sistem} = 11{,}25\ \text{cm}.

Lentilele alipite: 1fsistem=1f+1f′\dfrac{1}{f_{sistem}} = \dfrac{1}{f} + \dfrac{1}{f'}:

1f′=111,25−110=−190⇒f′=−90 cm\frac{1}{f'} = \frac{1}{11{,}25} - \frac{1}{10} = -\frac{1}{90} \Rightarrow f' = -90\ \text{cm}

(a doua lentilă este divergentă). Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea — dispozitivul Young (15 puncte)

Date: 2ℓ=0,9 mm2\ell = 0{,}9\ \text{mm}, λ=540 nm\lambda = 540\ \text{nm}, D=2,5 mD = 2{,}5\ \text{m}.

a. i=λD2ℓ=540⋅10−9⋅2,50,9⋅10−3=1,5⋅10−3 m=1,5 mmi = \dfrac{\lambda D}{2\ell} = \dfrac{540\cdot 10^{-9}\cdot 2{,}5}{0{,}9\cdot 10^{-3}} = 1{,}5\cdot 10^{-3}\ \text{m} = 1{,}5\ \text{mm}. Barem: 2p, 1p.

b. Franja întunecoasă de ordinul kk se află la xk,min⁡=(2k−1)i2x_{k,\min} = (2k - 1)\dfrac{i}{2}: a doua la 1,5 i1{,}5\,i, a treia la 2,5 i2{,}5\,i. Fiind de o parte și de alta a franjei centrale:

d23=1,5 i+2,5 i=4i=6 mm.d_{23} = 1{,}5\,i + 2{,}5\,i = 4i = 6\ \text{mm}.

Barem: 1p + 1p + 1p + 1p.

c. Δr=x⋅2ℓD=7,5⋅10−3⋅0,9⋅10−32,5=2,7⋅10−6 m=2,7 μm\Delta r = \dfrac{x\cdot 2\ell}{D} = \dfrac{7{,}5\cdot 10^{-3}\cdot 0{,}9\cdot 10^{-3}}{2{,}5} = 2{,}7\cdot 10^{-6}\ \text{m} = 2{,}7\ \mu\text{m} (exact 5λ5\lambda, deci acolo este un maxim). Barem: 3p, 1p.

d. Deplasarea sursei cu hh deplasează sistemul de franje în sens opus cu Δx=hDd\Delta x = \dfrac{hD}{d}, unde dd este distanța sursă–fante. Franja centrală a ajuns pe locul maximului de ordinul 2, deci Δx=2i=3 mm\Delta x = 2i = 3\ \text{mm}:

d=hDΔx=0,3⋅10−3⋅2,53⋅10−3=0,25 m=25 cm.d = \frac{hD}{\Delta x} = \frac{0{,}3\cdot 10^{-3}\cdot 2{,}5}{3\cdot 10^{-3}} = 0{,}25\ \text{m} = 25\ \text{cm}.

Barem: 2p, 1p, 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Fizică (teoretic/vocațional)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (teoretic/vocațional) rezolvate