Subiect și barem BAC 2026 Fizică (teoretic/vocațional)
2026
August–Septembrie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Fizică (teoretic/vocațional) — August–Septembrie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Fizică, filiera teoretică (profil real) și filiera vocațională (profil militar), sesiunea august–septembrie, varianta 1. Sunt rezolvate toate cele patru arii tematice — A. Mecanică, B. Elemente de termodinamică, C. Producerea și utilizarea curentului continuu, D. Optică — cu răspunsurile la grilă, rezolvarea pas cu pas a problemelor, rezultatul final și punctajul din baremul oficial.

Cum se dă proba: alegi două arii tematice din cele patru și le rezolvi complet (2 × 45 de puncte); se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de 3 ore. Baremul punctează orice rezolvare corectă, nu doar drumul de mai jos.

A. Mecanică (45 de puncte)

Se consideră g=10 m/s2g = 10\ \text{m/s}^2.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – a, 2 – c, 3 – d, 4 – a, 5 – b (câte 3 puncte).

1. Viteza scade, deci energia cinetică scade și Lrez=ΔEc<0L_\text{rez} = \Delta E_c < 0; forța rezultantă este constantă și nenulă → a.

2. Pm=L⋅(Δt)−1P_m = L \cdot (\Delta t)^{-1} → c.

3. p2m=2Ec\dfrac{p^2}{m} = 2E_c, deci se măsoară în J → d.

4. σ=mgS=300,5⋅10−4=6⋅105 N/m2\sigma = \dfrac{mg}{S} = \dfrac{30}{0{,}5 \cdot 10^{-4}} = 6 \cdot 10^5\ \text{N/m}^2; legea lui Hooke: σ=Eε⇒E=6⋅1050,02=3⋅107 N/m2\sigma = E\varepsilon \Rightarrow E = \dfrac{6 \cdot 10^5}{0{,}02} = 3 \cdot 10^7\ \text{N/m}^2 → a.

5. ∣a∣=12−55=1,4 m/s2|a| = \dfrac{12 - 5}{5} = 1{,}4\ \text{m/s}^2, deci F=ma=0,5⋅1,4=0,7 NF = ma = 0{,}5 \cdot 1{,}4 = 0{,}7\ \text{N} → b.

Subiectul al II-lea — două corpuri pe plan înclinat, cu frecare și forță orizontală (15 puncte)

Date: m=2 kgm = 2\ \text{kg}, M=3 kgM = 3\ \text{kg}, sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0{,}6, cos⁡α=0,8\cos\alpha = 0{,}8, F=125 NF = 125\ \text{N} (orizontală, pe MM), a=1 m/s2a = 1\ \text{m/s}^2, μ1=0,5\mu_1 = 0{,}5; corpul mm este mai jos.

a. N1=mgcos⁡α=16 NN_1 = mg\cos\alpha = 16\ \text{N}, deci Ff1=μ1N1=0,5⋅16=8 NF_{f1} = \mu_1 N_1 = 0{,}5 \cdot 16 = \mathbf{8\ N}. Barem: 1p + 1p, 1p.

b. Pentru corpul mm, de-a lungul planului: T−mgsin⁡α−Ff1=maT - mg\sin\alpha - F_{f1} = ma:

T=2⋅1+12+8=22 NT = 2 \cdot 1 + 12 + 8 = \mathbf{22\ N}

Barem: 1p + 1p, 1p.

c. Forța orizontală are o componentă perpendiculară pe plan, Fsin⁡αF\sin\alpha, care apasă corpul pe plan:

N2=Mgcos⁡α+Fsin⁡α=24+75=99 NN_2 = Mg\cos\alpha + F\sin\alpha = 24 + 75 = \mathbf{99\ N}

Barem: 2p, 1p.

d. Pentru corpul MM, de-a lungul planului: Fcos⁡α−T−Mgsin⁡α−μ2N2=MaF\cos\alpha - T - Mg\sin\alpha - \mu_2 N_2 = Ma:

100−22−18−99μ2=3⇒μ2=5799≈0,58100 - 22 - 18 - 99\mu_2 = 3 \Rightarrow \mu_2 = \frac{57}{99} \approx \mathbf{0{,}58}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — plan înclinat urmat de o porțiune orizontală cu frecare (15 puncte)

Date: m=2 kgm = 2\ \text{kg}, v0=4 m/sv_0 = 4\ \text{m/s}, h=1 mh = 1\ \text{m}, v1=5 m/sv_1 = 5\ \text{m/s} în B, d=BC=2,5 md = BC = 2{,}5\ \text{m}; Ep=0E_p = 0 la nivelul BC.

a. EA=mgh+mv022=20+16=36 JE_A = mgh + \dfrac{mv_0^2}{2} = 20 + 16 = \mathbf{36\ J}. Barem: 2p, 1p.

b. În B: EB=mv122=25 JE_B = \dfrac{mv_1^2}{2} = 25\ \text{J}. Variația energiei mecanice este egală cu lucrul forței de frecare:

LFf,AB=EB−EA=25−36=−11 JL_{F_f,AB} = E_B - E_A = 25 - 36 = \mathbf{-11\ J}

Barem: 1p + 1p + 1p, 1p.

c. Pe BC: 0−mv122=−μmgd0 - \dfrac{mv_1^2}{2} = -\mu mgd:

μ=v122gd=252⋅10⋅2,5=0,5\mu = \frac{v_1^2}{2gd} = \frac{25}{2 \cdot 10 \cdot 2{,}5} = \mathbf{0{,}5}

Barem: 2p + 1p, 1p.

d. Decelerația este a=μg=5 m/s2a = \mu g = 5\ \text{m/s}^2, iar v1=μg Δtv_1 = \mu g\,\Delta t:

Δt=v1μg=55=1 s\Delta t = \frac{v_1}{\mu g} = \frac{5}{5} = \mathbf{1\ s}

Barem: 2p, 1p.

B. Elemente de termodinamică (45 de puncte)

Se consideră R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8{,}31\ \text{J/(mol·K)}, NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6{,}02 \cdot 10^{23}\ \text{mol}^{-1}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – d, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Destindere adiabatică: gazul efectuează lucru mecanic pe seama energiei interne, temperatura scade și presiunea scade → b.

2. Izobar: L=pΔV=νRΔT=ν(Cp−CV)ΔTL = p\Delta V = \nu R\Delta T = \nu(C_p - C_V)\Delta T → a.

3. Q⋅m−1⋅c−1=ΔtQ \cdot m^{-1} \cdot c^{-1} = \Delta t, măsurat în K → c.

4. T1=290 KT_1 = 290\ \text{K}, T2=280 KT_2 = 280\ \text{K}; Cp=CV+R=2,5RC_p = C_V + R = 2{,}5R: Q=νCpΔT=4⋅2,5⋅8,31⋅(−10)=−831 JQ = \nu C_p\Delta T = 4 \cdot 2{,}5 \cdot 8{,}31 \cdot (-10) = -831\ \text{J} → d.

5. În graficul VV–TT: 1 → 2 este izocoră cu răcire, deci p2<p1p_2 < p_1; 2 → 3 este pe o dreaptă prin origine, deci izobară: p2=p3p_2 = p_3. Așadar p1>p2=p3p_1 > p_2 = p_3 → a.

Subiectul al II-lea — azot și argon separate de un piston mobil (15 puncte)

Date: azot ν1=3 mol\nu_1 = 3\ \text{mol}, V1=21 LV_1 = 21\ \text{L}, T1=400 KT_1 = 400\ \text{K}, μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\ \text{g/mol}; argon V2=7 LV_2 = 7\ \text{L}, T2=320 KT_2 = 320\ \text{K}, μ2=40 g/mol\mu_2 = 40\ \text{g/mol}.

a. m1=3⋅28=84 gm_1 = 3 \cdot 28 = 84\ \text{g}; ρ1=84 g21 L=4 kg/m3\rho_1 = \dfrac{84\ \text{g}}{21\ \text{L}} = \mathbf{4\ kg/m^3}. Barem: 2p + 1p, 1p.

b. n=ν1NAV1=3⋅6,02⋅102321⋅10−3≈8,6⋅1025 m−3n = \dfrac{\nu_1 N_A}{V_1} = \dfrac{3 \cdot 6{,}02 \cdot 10^{23}}{21 \cdot 10^{-3}} \approx \mathbf{8{,}6 \cdot 10^{25}\ m^{-3}}. Barem: 2p, 1p.

c. Pistonul este în echilibru, deci p1=p2p_1 = p_2: ν1T1V1=ν2T2V2⇒ν2=3⋅400⋅7320⋅21=1,25 mol\dfrac{\nu_1 T_1}{V_1} = \dfrac{\nu_2 T_2}{V_2} \Rightarrow \nu_2 = 3 \cdot \dfrac{400 \cdot 7}{320 \cdot 21} = 1{,}25\ \text{mol}; m2=1,25⋅40=50 gm_2 = 1{,}25 \cdot 40 = \mathbf{50\ g}. Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Rămâne ν1′=1 mol\nu_1' = 1\ \text{mol} de azot. La echilibru p1′=p2′p_1' = p_2' și V1′+V2′=28 LV_1' + V_2' = 28\ \text{L}:

ν1′T1V1′=ν2T2V2′⇒1⋅400V1′=1,25⋅320V2′=400V2′⇒V1′=V2′=14 L\frac{\nu_1' T_1}{V_1'} = \frac{\nu_2 T_2}{V_2'} \Rightarrow \frac{1 \cdot 400}{V_1'} = \frac{1{,}25 \cdot 320}{V_2'} = \frac{400}{V_2'} \Rightarrow V_1' = V_2' = \mathbf{14\ L}

Barem: 1p + 1p, 1p.

Subiectul al III-lea — ciclu izocor–izoterm–rectiliniu (15 puncte)

Date: CV=3RC_V = 3R, p1=105 Pap_1 = 10^5\ \text{Pa}, V1=2 LV_1 = 2\ \text{L} (p1V1=200 Jp_1V_1 = 200\ \text{J}), p2=3p1p_2 = 3p_1, V3=2V1V_3 = 2V_1, ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0{,}7. 1 → 2 izocoră, 2 → 3 izotermă, 3 → 1 dreaptă în pp–VV.

a. Q12=νCV(T2−T1)=3(p2V1−p1V1)=3(600−200)=1200 J=1,2 kJQ_{12} = \nu C_V(T_2 - T_1) = 3(p_2V_1 - p_1V_1) = 3(600 - 200) = 1200\ \text{J} = \mathbf{1{,}2\ kJ}. Barem: 2p, 1p.

b. L12=0L_{12} = 0; L23=p2V2ln⁡V3V2=600⋅0,7=420 JL_{23} = p_2V_2\ln\dfrac{V_3}{V_2} = 600 \cdot 0{,}7 = 420\ \text{J}, deci L123=420 JL_{123} = \mathbf{420\ J}. Barem: 2p, 1p.

c. p3=p2V2V3=1,5p1p_3 = \dfrac{p_2V_2}{V_3} = 1{,}5p_1. Lucrul pe 3 → 1 este aria trapezului de sub dreaptă, cu semn minus (compresie):

L31=−p1+p32(V3−V1)=−1+1,52⋅105⋅2⋅10−3=−250 JL_{31} = -\frac{p_1 + p_3}{2}(V_3 - V_1) = -\frac{1 + 1{,}5}{2} \cdot 10^5 \cdot 2 \cdot 10^{-3} = \mathbf{-250\ J}

Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Lucrul pe ciclu: L=420−250=170 JL = 420 - 250 = 170\ \text{J}. Căldura primită: Qp=Q12+Q23=1200+420=1620 JQ_p = Q_{12} + Q_{23} = 1200 + 420 = 1620\ \text{J} (pe izotermă Q23=L23Q_{23} = L_{23}):

η=LQp=1701620=17162≈10,5%\eta = \frac{L}{Q_p} = \frac{170}{1620} = \frac{17}{162} \approx \mathbf{10{,}5\%}

Barem: 1p + 1p, 1p.

C. Producerea și utilizarea curentului continuu (45 de puncte)

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – c, 2 – b, 3 – c, 4 – d, 5 – a (câte 3 puncte).

1. Adăugând un rezistor în paralel, rezistența echivalentă scade, deci curentul prin baterie crește → c.

2. R=R0(1+αt)=R0αt+R0R = R_0(1 + \alpha t) = R_0\alpha t + R_0 → b.

3. WRΔt=PR=U\sqrt{\dfrac{W R}{\Delta t}} = \sqrt{PR} = U, deci V → c.

4. Puterea maximă se obține pentru R=r=1,5 ΩR = r = 1{,}5\ \Omega și este Pmax=E24rP_\text{max} = \dfrac{E^2}{4r}: 24=E26⇒E=12 V24 = \dfrac{E^2}{6} \Rightarrow E = 12\ \text{V} → d.

5. R=ρLS=1,2⋅10−7⋅50,2⋅10−6=3 ΩR = \rho\dfrac{L}{S} = \dfrac{1{,}2 \cdot 10^{-7} \cdot 5}{0{,}2 \cdot 10^{-6}} = 3\ \Omega; η=RR+r=34=75%\eta = \dfrac{R}{R + r} = \dfrac{3}{4} = 75\% → a.

Subiectul al II-lea — circuit cu două generatoare (15 puncte)

Date: E1=18 VE_1 = 18\ \text{V}, r1=3 Ωr_1 = 3\ \Omega, E2=6 VE_2 = 6\ \text{V}, R1=22 ΩR_1 = 22\ \Omega, R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega, R3=20 ΩR_3 = 20\ \Omega, RA=2 ΩR_A = 2\ \Omega, IA=0,1 AI_A = 0{,}1\ \text{A}. Ramura (A + R1R_1) este în paralel cu R2R_2; gruparea este în serie cu R3R_3 și cu cele două generatoare, legate în opoziție.

a. q=IAΔt=0,1⋅1800=180 Cq = I_A\Delta t = 0{,}1 \cdot 1800 = \mathbf{180\ C}. Barem: 2p, 1p.

b. Tensiunea pe ramurile paralele: Up=(RA+R1)IA=24⋅0,1=2,4 VU_p = (R_A + R_1)I_A = 24 \cdot 0{,}1 = 2{,}4\ \text{V}; I2=2,48=0,3 AI_2 = \dfrac{2{,}4}{8} = 0{,}3\ \text{A}, deci I3=IA+I2=0,4 AI_3 = I_A + I_2 = 0{,}4\ \text{A}:

U3=R3I3=20⋅0,4=8 VU_3 = R_3 I_3 = 20 \cdot 0{,}4 = \mathbf{8\ V}

Barem: 1p + 1p, 1p.

c. Rp=24⋅824+8=6 ΩR_p = \dfrac{24 \cdot 8}{24 + 8} = 6\ \Omega; Re=R3+Rp=26 ΩR_e = R_3 + R_p = \mathbf{26\ \Omega}. Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Legea a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul circuitului (generatoarele în opoziție):

E1−E2=(R1+RA)IA+(R3+r1+r2)I3⇒12=2,4+(23+r2)⋅0,4E_1 - E_2 = (R_1 + R_A)I_A + (R_3 + r_1 + r_2)I_3 \Rightarrow 12 = 2{,}4 + (23 + r_2) \cdot 0{,}4

23+r2=24⇒r2=1 Ω23 + r_2 = 24 \Rightarrow r_2 = \mathbf{1\ \Omega}

Barem: 3p, 1p.

Subiectul al III-lea — două becuri și un voltmetru (15 puncte)

Date: E=30 VE = 30\ \text{V}, B1B_1: P1=5 WP_1 = 5\ \text{W}, U1=10 VU_1 = 10\ \text{V}; voltmetrul ideal, montat pe gruparea serie B2B_2 + RR, indică UV=19 VU_V = 19\ \text{V}; R=8 ΩR = 8\ \Omega. Toate elementele sunt în serie.

a. RB1=U12P1=1005=20 ΩR_{B1} = \dfrac{U_1^2}{P_1} = \dfrac{100}{5} = \mathbf{20\ \Omega}. Barem: 2p, 1p.

b. I=P1U1=0,5 AI = \dfrac{P_1}{U_1} = 0{,}5\ \text{A}; UV=(R2+R)I⇒R2+8=38⇒R2=30 ΩU_V = (R_2 + R)I \Rightarrow R_2 + 8 = 38 \Rightarrow R_2 = \mathbf{30\ \Omega}. Barem: 1p + 1p, 1p.

c. P2=R2I2=30⋅0,25=7,5 WP_2 = R_2 I^2 = 30 \cdot 0{,}25 = 7{,}5\ \text{W}; W12=(P1+P2)Δt=12,5⋅3600=45 000 J=45 kJW_{12} = (P_1 + P_2)\Delta t = 12{,}5 \cdot 3600 = 45\,000\ \text{J} = \mathbf{45\ kJ}. Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Tensiunea pe rezistența interioară: u=E−U1−UV=30−10−19=1 Vu = E - U_1 - U_V = 30 - 10 - 19 = 1\ \text{V}:

Pint=uI=1⋅0,5=0,5 WP_\text{int} = uI = 1 \cdot 0{,}5 = \mathbf{0{,}5\ W}

Barem: 1p + 1p, 1p.

D. Optică (45 de puncte)

Se consideră c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\ \text{m/s}, h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6{,}6 \cdot 10^{-34}\ \text{J·s}.

Subiectul I — grilă (15 puncte)

Răspunsuri: 1 – b, 2 – d, 3 – c, 4 – b, 5 – d (câte 3 puncte).

1. Un fascicul paralel iese paralel dacă sistemul alipit are convergența nulă: C1+C2=0C_1 + C_2 = 0 → b.

2. λ=cν=c⋅ν−1\lambda = \dfrac{c}{\nu} = c \cdot \nu^{-1} → d.

3. hλ\dfrac{h}{\lambda} (impulsul fotonului) se măsoară în J⋅sm=J⋅m−1⋅s\dfrac{\text{J·s}}{\text{m}} = \text{J·m}^{-1}\text{·s} → c.

4. n1sin⁡i=n2sin⁡r⇒sin⁡r=1,4⋅0,51,75=0,40n_1\sin i = n_2\sin r \Rightarrow \sin r = \dfrac{1{,}4 \cdot 0{,}5}{1{,}75} = 0{,}40 → b.

5. Ec max=h(ν1−ν0)E_{c\,max} = h(\nu_1 - \nu_0): ν1−ν0=3,63⋅10−196,6⋅10−34=0,55⋅1015 Hz\nu_1 - \nu_0 = \dfrac{3{,}63 \cdot 10^{-19}}{6{,}6 \cdot 10^{-34}} = 0{,}55 \cdot 10^{15}\ \text{Hz}, deci ν1=0,65⋅1015+0,55⋅1015=1,2⋅1015=12,0⋅1014 Hz\nu_1 = 0{,}65 \cdot 10^{15} + 0{,}55 \cdot 10^{15} = 1{,}2 \cdot 10^{15} = 12{,}0 \cdot 10^{14}\ \text{Hz} → d.

Subiectul al II-lea — sistem de două lentile alipite (15 puncte)

Date: y1=4 cmy_1 = 4\ \text{cm}, x1=−24 cmx_1 = -24\ \text{cm}, x2=12 cmx_2 = 12\ \text{cm}, C1=2,5 m−1C_1 = 2{,}5\ \text{m}^{-1}.

a. 1fs=1x2−1x1=112+124=18 cm−1\dfrac{1}{f_s} = \dfrac{1}{x_2} - \dfrac{1}{x_1} = \dfrac{1}{12} + \dfrac{1}{24} = \dfrac{1}{8}\ \text{cm}^{-1}, deci fs=8 cmf_s = 8\ \text{cm} și Cs=12,5 m−1C_s = \mathbf{12{,}5\ m^{-1}}. Barem: 1p + 1p, 1p.

b. y2=y1x2x1=4⋅12−24=−2 cmy_2 = y_1\dfrac{x_2}{x_1} = 4 \cdot \dfrac{12}{-24} = \mathbf{-2\ cm} (imagine reală, răsturnată). Barem: 1p + 2p, 1p.

c. C2=Cs−C1=12,5−2,5=10 m−1C_2 = C_s - C_1 = 12{,}5 - 2{,}5 = 10\ \text{m}^{-1}, deci f2=10 cmf_2 = \mathbf{10\ cm}. Barem: 1p + 1p, 1p.

d. Construcția imaginii: sistemul se desenează ca o singură lentilă convergentă cu f=8f = 8 cm. Obiectul se află la 24 cm (dincolo de 2f2f). Raza paralelă cu axa trece după sistem prin focarul imagine, iar raza prin centrul optic nu se deviază. Intersecția lor, la 12 cm în spatele sistemului, dă imaginea reală, răsturnată și de două ori mai mică. Barem: 4p.

Subiectul al III-lea — dispozitivul Young (15 puncte)

Date: 2ℓ=0,6 mm2\ell = 0{,}6\ \text{mm}, λ=480 nm\lambda = 480\ \text{nm}; distanța de la maximul central la a treia franjă întunecoasă este d=4 mmd = 4\ \text{mm}.

a. Franjele întunecoase sunt la x=(2k+1)i2x = (2k + 1)\dfrac{i}{2}; a treia (k=2k = 2) se află la 2,5 i2{,}5\,i:

i=d2,5=42,5=1,6 mmi = \frac{d}{2{,}5} = \frac{4}{2{,}5} = \mathbf{1{,}6\ mm}

Barem: 2p, 1p.

b. i=λD2ℓ⇒D=i⋅2ℓλ=1,6⋅10−3⋅0,6⋅10−3480⋅10−9=2 mi = \dfrac{\lambda D}{2\ell} \Rightarrow D = \dfrac{i \cdot 2\ell}{\lambda} = \dfrac{1{,}6 \cdot 10^{-3} \cdot 0{,}6 \cdot 10^{-3}}{480 \cdot 10^{-9}} = \mathbf{2\ m}. Barem: 3p, 1p.

c. Δr=2ℓ xD⇒x=Δr⋅D2ℓ=1,5⋅10−6⋅20,6⋅10−3=5⋅10−3 m=5 mm\Delta r = \dfrac{2\ell\,x}{D} \Rightarrow x = \dfrac{\Delta r \cdot D}{2\ell} = \dfrac{1{,}5 \cdot 10^{-6} \cdot 2}{0{,}6 \cdot 10^{-3}} = 5 \cdot 10^{-3}\ \text{m} = \mathbf{5\ mm}. Barem: 3p, 1p.

d. O lamă introduce o diferență suplimentară de drum (n−1)e(n - 1)e. Figura rămâne nemodificată dacă cele două lame introduc aceeași diferență:

(n1−1)e1=(n2−1)e2⇒e2=(2−1)⋅301,6−1=50 μm(n_1 - 1)e_1 = (n_2 - 1)e_2 \Rightarrow e_2 = \frac{(2 - 1) \cdot 30}{1{,}6 - 1} = \mathbf{50\ \mu m}

Barem: 1p + 1p, 1p.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Fizică (teoretic/vocațional)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Fizică (teoretic/vocațional) rezolvate