Subiect și barem BAC 2026 Filosofie
2026
August–Septembrie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Filosofie — August–Septembrie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Filosofie, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Cuprinde grila (Aristotel, Kant, etica aplicată, teoria adevărului-corespondență, axiologia), analiza surselor adevărului și ale erorii, argumentarea tezei lui Popper despre democrație și despoție, rolul dezbaterilor de idei, imperativul practic al lui Kant, relația libertate–etică și criteriile dreptății distributive. Răspunsurile urmează baremul oficial.

Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. La argumentări, punctajul maxim cere structura formală: premisă(e), conector logic („deoarece”) și concluzie („așadar”, „prin urmare”).

Subiectul I — grilă (30 de puncte)

Răspunsuri: 1 – a; 2 – b; 3 – d; 4 – d; 5 – c; 6 – d; 7 – b; 8 – c; 9 – b; 10 – d.

  1. a) o ființă socială — pentru Aristotel, omul este zoon politikon, care se realizează în cetate. („Trestie cugetătoare” este expresia lui Pascal, „subiect cugetător” vine de la Descartes, iar „creator de cultură” de la Blaga.)
  2. b) I. Kant — morala datoriei și a imperativului categoric. Mill este reprezentant al utilitarismului (etică teleologică).
  3. d) aplicate.
  4. d) — libertatea pozitivă presupune contribuția statului la asigurarea unor drepturi (educație, sănătate). Variantele a–c descriu libertatea negativă.
  5. c) — responsabilitatea înseamnă decizie autonomă, rațională și asumarea consecințelor.
  6. d) pozitiv — dreptul la învățătură cere o prestație din partea statului (școli, profesori).
  7. b) natură la societate — din starea naturală, oamenii trec prin contract la starea civilă (Hobbes, Locke, Rousseau).
  8. c) — o idee este adevărată dacă corespunde realității la care se referă. Varianta b descrie teoria coerenței.
  9. b) — etica aplicată analizează situații-limită, din care decurg dileme morale (eutanasie, avort, clonare).
  10. d) axiologie — teoria valorilor.

Barem: 10 × 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

A. Sursele adevărului și ale erorii — analiză de o pagină (16 puncte)

Schema baremului: a) filosof — 1p; b) teza explicită — 2p; c) explicarea tezei — 6p; d) exemplu concret contemporan — 4p; e) consecința unei susțineri doar emoționale a adevărului — 1p; f) limbaj de specialitate — 1p; g) o pagină (± ¼) — 1p.

Model:

a) Un filosof care a analizat sursele adevărului și ale erorii este Francis Bacon (Noul Organon).

b) Teza: cunoașterea adevărată se obține prin experiență și inducție, după ce mintea este eliberată de idoli — prejudecățile care stau la originea erorilor.

c) Explicare: Bacon consideră că sursa adevărului este observarea atentă a naturii și experimentul, urmate de generalizarea inductivă prudentă, de la cazuri particulare la legi generale. Mintea omenească nu este însă o oglindă curată, ci este deformată de patru tipuri de idoli, care sunt sursele erorii. Idolii tribului sunt erorile comune tuturor oamenilor, din cauza simțurilor înșelătoare și a tendinței de a generaliza grăbit. Idolii peșterii sunt prejudecățile individuale, datorate educației și experienței personale. Idolii forului (pieței) provin din folosirea imprecisă a limbajului. Idolii teatrului vin din acceptarea necritică a autorității unor sisteme filosofice sau teorii tradiționale. Pentru a ajunge la adevăr, omul de știință trebuie să recunoască acești idoli și să se elibereze de ei.

d) Exemplu contemporan: în timpul unei campanii electorale, mulți oameni preiau fără verificare informațiile distribuite pe rețelele de socializare de grupul din care fac parte sau de un influencer pe care îl admiră. Este un caz de idoli ai teatrului (încrederea în autoritate) și de idoli ai forului (lozinci cu termeni vagi). Eroarea poate fi evitată prin verificarea faptelor din surse diferite, adică prin raportare la experiență și la date, așa cum recomandă Bacon.

e) Consecință: dacă adevărul ar fi susținut doar pe baze emoționale, el ar deveni subiectiv și relativ — fiecare ar considera adevărat ceea ce îi place sau îl liniștește —, iar opiniile false ar putea fi impuse prin manipulare.

B. Argumentare: teza lui Popper despre democrație și despoție (8 puncte)

Argument în favoarea tezei (model):

Premisa 1: Într-o democrație există instituții — alegeri libere și periodice, pluralism politic, separația puterilor — prin care cetățenii pot înlocui guvernanții. Premisa 2: Într-o despoție, conducătorul nu poate fi înlăturat prin mijloace legale, astfel încât schimbarea lui se face de obicei prin revoltă sau revoluție violentă (de exemplu, Revoluția română din decembrie 1989). Concluzie: Așadar, deosebirea esențială dintre democrație și despoție este că în democrație guvernul poate fi schimbat fără vărsare de sânge.

Barem: 8p. argumentare convingătoare cu structură formală; 6p. fără structură formală; 3p. superficială.

C. Exemplu: rolul dezbaterilor de idei într-o societate democratică (6 puncte)

Exemplu concret: înaintea alegerilor prezidențiale, candidații participă la dezbateri televizate în care își prezintă programele și răspund criticilor adversarilor și întrebărilor jurnaliștilor. Alegătorii pot compara propunerile privind economia, educația sau sănătatea și pot vota informat. Dezbaterea scoate la iveală punctele slabe ale unor programe și îi obligă pe candidați să își justifice promisiunile.

Barem: 6p. exemplu concret; 2p. doar explicație teoretică.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A. Textul lui Kant (20 de puncte)

1. Teza (4p): Omul trebuie să trateze umanitatea, atât în propria persoană, cât și în persoana oricui altcuiva, întotdeauna și ca scop, niciodată numai ca mijloc.

2. Corelația libertate – etică (≈ ½ pagină; 2p. + 6p. + 1p. + 1p.)

Model: Libertatea, în sens filosofic, este capacitatea omului de a alege și de a se autodetermina, de a acționa în funcție de propria rațiune și voință, nu doar sub constrângerea instinctelor sau a circumstanțelor. Etica este disciplina filosofică ce studiază morala, adică principiile și normele după care distingem binele de rău și ne orientăm acțiunile. Între cei doi termeni există o relație de condiționare: fără libertate nu există etică, pentru că o faptă poate fi judecată moral (lăudată sau blamată) doar dacă autorul ei a putut alege și altfel. Pentru Kant, adevărata libertate este autonomia voinței, adică ascultarea de legea morală pe care rațiunea și-o dă singură. Invers, etica dă sens libertății, arătându-i limitele: libertatea mea nu poate merge până la a-l folosi pe celălalt doar ca mijloc. Așadar, libertatea este condiția eticii, iar etica este forma rațională a libertății.

3. Actualitatea perspectivei (6p)

Model: Consider că perspectiva lui Kant este actuală, deoarece principiul de a trata omul întotdeauna ca scop și niciodată doar ca mijloc stă la baza demnității umane consacrate de constituțiile democratice și de Declarația Universală a Drepturilor Omului. Același principiu fundamentează astăzi și regulile etice din medicină și cercetare: niciun experiment pe oameni nu se face fără consimțământul informat al acestora. Prin urmare, imperativul practic kantian rămâne un criteriu valabil de evaluare a acțiunilor noastre.

B. Dreptatea distributivă (10 puncte)

1. Două criterii ale dreptății distributive (2 × 2p): meritul (fiecăruia după contribuția sau performanța sa) și nevoia (fiecăruia după nevoile sale); se acceptă și egalitatea (părți egale pentru toți).

2. Argument: un criteriu este preferabil altuia într-un context dat (6p)

Context: acordarea burselor sociale într-o școală.

Premisa 1: Bursele sociale au scopul de a le permite elevilor din familii cu venituri reduse să continue școala. Premisa 2: Dacă bursele s-ar acorda după criteriul meritului, ar putea ajunge la elevi care nu au nevoie de sprijin financiar, iar cei aflați în dificultate ar putea abandona școala. Concluzie: Prin urmare, în cazul burselor sociale, criteriul nevoii este preferabil criteriului meritului.

Barem: 6p. cu structură formală (premise, conector, concluzie); 2p. fără structură formală.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Filosofie? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Filosofie rezolvate