Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Psihologie, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Cuprinde grila, textul despre imaginație și gândire, schematizarea ca procedeu al imaginației, strategia euristică și studiul de caz despre filosoful Baruch Spinoza — tipul temperamental după Jung (introvertit), demnitatea, trăsăturile de caracter după Allport și definiția aptitudinii. Răspunsurile urmează baremul oficial.
Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. La cerințele „ilustrați printr-un exemplu” se cere un exemplu concret.
Subiectul I — grilă (30 de puncte)
Răspunsuri: 1 – b; 2 – a; 3 – c; 4 – d; 5 – b; 6 – a; 7 – c; 8 – d; 9 – b; 10 – c.
- b) proprioceptiv-chinestezice — informează despre poziția și mișcările corpului.
- a) percepția — imagine sintetică, unitară, în prezența obiectului.
- c) panoramizare — reprezentarea poate reda simultan laturi ale obiectului percepute succesiv.
- d) motivația — totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.
- b) afectivitatea — latura stimulator-energizantă a comportamentului.
- a) volumul atenției — numărul de elemente cuprinse simultan.
- c) calități ale voinței — perseverența, independența, fermitatea, tenacitatea.
- d) creativitatea emergentă — nivelul cel mai înalt, al geniilor care revoluționează un domeniu (după I. Taylor: expresivă, productivă, inventivă, inovativă, emergentă).
- b) subiective — exprimă relația personală a individului cu obiectul.
- c) afecte — trăiri intense, violente, de scurtă durată.
Barem: 10 × 3p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
a) Două procese psihice și înțelesul lor (6 puncte)
- Imaginația — procesul cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte noi, prin combinarea și transformarea experienței anterioare.
- Gândirea — procesul cognitiv superior de reflectare mijlocită, generalizată și abstractă a însușirilor esențiale ale obiectelor și ale relațiilor dintre ele, prin operații precum analiza, sinteza, abstractizarea și generalizarea.
Barem: 2 × 1p. + 2 × 2p.
b) Trei caracteristici ale imaginației (6 puncte)
- Produce noul — rezultatele ei sunt imagini sau proiecte inexistente anterior în experiența persoanei.
- Operează cu experiența anterioară (reprezentări, cunoștințe), pe care o descompune și o recombină.
- Este orientată spre viitor — anticipează și proiectează rezultatele activității; poate fi reproductivă sau creatoare, voluntară sau involuntară (visul, reveria).
(Se acceptă și caracteristici ale gândirii.)
c) Interacțiunea imaginație – gândire (≈ o pagină, 8 puncte)
Model: Imaginația și gândirea colaborează strâns în activitatea creatoare. Așa cum arată textul, imaginația se folosește de operațiile gândirii. Prin analiză, descompunem obiectele cunoscute în elementele lor; prin sinteză, recombinăm aceste elemente în structuri noi; prin abstractizare și generalizare, reținem esențialul și formăm modele valabile pentru o clasă de situații. Fără aceste operații, imaginația ar produce doar combinații haotice, fără sens.
Imaginația devine creatoare mai ales atunci când gândirea folosește strategii euristice: în loc să aplice pași ficși (algoritmi), ea caută, prin încercări dirijate, analogii și reformulări, căi noi spre soluție. La rândul ei, imaginația sprijină gândirea: anticipează soluții posibile, formulează ipoteze și construiește modele mentale ale situației-problemă, pe care gândirea le verifică apoi logic. În rezolvarea problemelor, imaginația propune, iar gândirea evaluează și selectează.
Prin urmare, cele două procese se condiționează reciproc: gândirea oferă imaginației rigoare și orientare, iar imaginația oferă gândirii flexibilitate și originalitate, ceea ce face posibilă creativitatea.
Barem: 8p. explicație adecvată, o pagină (± ¼); 6p. fără încadrare; 3p. superficială.
d) Schematizarea — exemplu concret (4 puncte)
Exemplu: pictogramele de pe ușile toaletelor publice reprezintă un bărbat și o femeie doar prin câteva linii — un cerc pentru cap, un trapez sau un dreptunghi pentru corp. Designerul a eliminat toate detaliile individuale (trăsăturile feței, îmbrăcămintea) și a păstrat doar elementele esențiale, ușor de recunoscut. Este schematizarea: simplificarea unei imagini prin reținerea trăsăturilor esențiale. (La fel: caricaturile, emoticoanele, indicatoarele rutiere.)
e) Importanța strategiei euristice (6 puncte)
Model: Consider că strategia euristică este foarte importantă în rezolvarea problemelor, deoarece multe probleme reale sunt noi sau incomplet definite și nu au un algoritm cunoscut. Euristica, prin încercări dirijate, analogii, descompunerea problemei în subprobleme și reformularea ei, reduce numărul încercărilor și duce la soluții originale. De exemplu, un inginer care proiectează un pod într-o zonă cu teren instabil nu găsește o formulă gata făcută, ci compară cazuri asemănătoare și testează variante. Prin urmare, strategia euristică face posibilă rezolvarea problemelor noi și stimulează creativitatea.
Subiectul al III-lea — Baruch Spinoza (30 de puncte)
1. Tipul temperamental după Jung (6 puncte)
a) Baruch Spinoza este introvertit. 2p.
b) Afirmații din text (2 × 2p.):
- „viața sobră și retrasă a omului înțelept, devotată gândirii liniștite”;
- „caracterului rezervat al lui Spinoza și vieții lui retrase și solitare”.
2. Era Spinoza o persoană demnă? (4 puncte)
Da (1p.). Motiv (3p.): textul arată că Spinoza „a refuzat măgulirile și banii celor puternici pentru a-și menține, prin sărăcie, propria libertate și independență”, întreținându-se din propria meserie de șlefuitor de lentile.
3. Două motive pentru care este citit și în epoca tehnologiilor (6 puncte)
- Ideile lui sunt „nu doar de un interes intelectual enorm, dar și capabile să ajute persoane concrete să își trăiască existența reală”.
- „Studiul lui asupra psihologiei umane este de o modernitate și de o clarviziune surprinzătoare.”
Barem: 2 × 3p.
4. Caracterul lui Spinoza după Allport (≈ ½ pagină, 8 puncte)
Model: După G. W. Allport, trăsătura cardinală este cea care domină întreaga personalitate și se regăsește în aproape toate comportamentele. La Baruch Spinoza, trăsătura cardinală este devotamentul față de cunoaștere (filosofie): „a trăit pe deplin pentru filosofie” și a renunțat la onoare și bogăție pentru a se „dedica cu seriozitate” cunoașterii. Trăsăturile principale — constante, dar mai puțin generalizate — sunt integritatea (cinstea), fiind „un om integru, cinstit și pașnic”, și spiritul de independență, care l-a făcut să refuze banii celor puternici pentru a-și păstra libertatea. Se pot adăuga toleranța și modestia.
Barem: 2p. trăsătura cardinală + 2 × 2p. trăsături principale + 1p. coerență + 1p. ½ pagină.
5. Aptitudinea — însușire care determină rezultate peste medie (6 puncte)
Model: Aptitudinea este o însușire sau un complex de însușiri psihice și fizice care determină rezultate peste medie, deoarece ea reprezintă latura instrumental-operațională a personalității și permite efectuarea rapidă, ușoară și eficientă a unei activități. Aptitudinile se formează pe baza unor predispoziții native (de exemplu acuitatea auzului sau dexteritatea manuală) dezvoltate prin exercițiu. Două persoane care depun același efort obțin rezultate diferite, iar cea care are aptitudini pentru acea activitate (de exemplu aptitudini muzicale) obține performanțe superioare, uneori excepționale, ca în cazul talentului. Mai mult, rezultatele peste medie apar doar dacă mai multe însușiri acționează împreună — la un pianist: auz muzical, simț ritmic, dexteritate a degetelor. Prin urmare, aptitudinea poate fi definită drept o însușire sau un complex de însușiri care asigură rezultate peste medie.
Barem: 6p. argumentare convingătoare, cu premisă, conectori și concluzie; 2p. superficială.