Subiect și barem BAC 2026 Psihologie
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Psihologie — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Psihologie, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Cuprinde grila, textul despre gândire (înțelegere) și memorie (sistemele asociative), rolul uitării și studiul de caz despre Thomas Jefferson — tipul temperamental după Jung (introvertit), trăsăturile cardinale și principale după Allport. Răspunsurile urmează baremul oficial.

Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. La cerințele „ilustrați printr-un exemplu” se cere un exemplu concret; o explicație doar teoretică primește jumătate din punctaj.

Subiectul I — grilă (30 de puncte)

Răspunsuri: 1 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – d; 5 – d; 6 – a; 7 – c; 8 – b; 9 – a; 10 – d.

  1. c) — senzațiile devin conștiente abia după ce s-au dezvoltat gândirea, memoria și limbajul, care permit denumirea și integrarea lor.
  2. b) durata acțiunii stimulului — percepția durează cât timp obiectul acționează asupra analizatorilor.
  3. d) memorie — reprezentarea operează cu imagini ale obiectelor în absența lor, păstrate și reactualizate de memorie.
  4. d) trebuințele — sunt structurile motivaționale bazale, de la cele biologice la cele de autorealizare (piramida lui Maslow).
  5. d) creativitatea — capacitatea de a produce ceva nou, original și valoros.
  6. a) voluntară — atenția voluntară este intenționată și cere efort.
  7. c) voință — autoreglare conștientă, cu deliberare și decizie.
  8. b) factorii aptitudinali — aptitudinile speciale (muzicale, tehnice, artistice) permit realizarea unor performanțe supramedii.
  9. a) intrinseci — sursa motivației este interesul pentru activitatea însăși.
  10. d) — trăirile afective de proveniență organică (de exemplu senzația de bine sau de rău fizic) provin din funcționarea organelor interne.

Barem: 10 × 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

a) Două procese psihice și înțelesul lor (6 puncte)

  • Gândirea — procesul cognitiv superior de reflectare mijlocită, generalizată și abstractă a însușirilor esențiale ale obiectelor și ale relațiilor dintre ele, prin operații (analiză, sinteză, comparație, abstractizare, generalizare). Textul se referă la înțelegere, un mecanism al gândirii.
  • Memoria — procesul psihic de întipărire (fixare), păstrare și reactualizare (recunoaștere și reproducere) a experienței anterioare („cunoștințele, experiențele stocate în memorie”).

Barem: 2 × 1p. menționare + 2 × 2p. înțeles.

b) Trei caracteristici ale memoriei (6 puncte)

  1. Este selectivă — nu reținem orice, ci mai ales ce are importanță și sens pentru noi.
  2. Este activă și constructivă — informația este prelucrată, reorganizată și integrată în experiența anterioară.
  3. Este mijlocită — folosește procedee (scheme, asocieri, repetiții) și se sprijină pe limbaj și pe gândire.

(Se acceptă și caracteristici ale gândirii: caracter mijlocit, abstract, generalizat, procesual și operațional, orientat spre rezolvarea de probleme.)

c) Interacțiunea gândire – memorie (≈ o pagină, 8 puncte)

Model: Gândirea și memoria sunt procese cognitive strâns legate, care se condiționează reciproc. Pe de o parte, gândirea se sprijină pe memorie: ea nu poate opera în gol, ci are nevoie de noțiunile, regulile și experiențele stocate anterior. Mecanismul înțelegerii, descris în text, funcționează tocmai prin sistemele asociative: o situație nouă declanșează reactualizarea unor situații asemănătoare, deja înțelese, iar gândirea compară informațiile, stabilește relații și găsește o explicație. Fără memorie, fiecare problemă ar trebui rezolvată ca și cum ar fi prima dată.

Pe de altă parte, memoria depinde de gândire: reținem mult mai ușor și mai durabil ceea ce am înțeles (memorarea logică este superioară memorării mecanice). Gândirea organizează materialul — îl structurează, îl ierarhizează, desprinde ideile principale — și îl integrează în sistemul de cunoștințe deja existent, astfel încât informația fixată astfel este mai ușor de reactualizat. De asemenea, reactualizarea nu este o simplă copiere a trecutului, ci o reconstrucție dirijată de gândire, în funcție de sarcina prezentă.

Prin urmare, între gândire și memorie există o relație de interdependență: memoria furnizează materialul gândirii, iar gândirea transformă memoria dintr-un depozit pasiv într-un mecanism activ, constructiv, de organizare a experienței.

Barem: 8p. explicare adecvată și o pagină (± ¼); 6p. fără încadrarea în spațiu; 3p. superficial.

d) Memoria ca mecanism structurant, constructiv, creativ — exemplu (4 puncte)

Exemplu: pentru examen, Ana citește un capitol de biologie și, în loc să-l memoreze cuvânt cu cuvânt, își face o schemă logică a sistemului circulator, legând noțiunile noi de cele învățate anterior. La examen, ea nu reproduce textul din manual, ci reconstruiește răspunsul cu propriile cuvinte, combinând informațiile reținute într-o formă nouă, adaptată cerinței. Memoria a reorganizat informația și a produs un conținut nou.

e) Importanța uitării — punct de vedere argumentat (6 puncte)

Model: Consider că uitarea este un fenomen util, care contribuie la echilibrul sistemului cognitiv, deoarece capacitatea noastră de prelucrare a informației este limitată, iar reținerea tuturor detaliilor neimportante ar supraîncărca memoria și ar îngreuna reactualizarea a ceea ce contează cu adevărat. Uitarea selectivă elimină informațiile depășite sau irelevante (de exemplu, vechiul număr de telefon) și atenuează amintirile dureroase, protejând echilibrul emoțional. Prin urmare, uitarea nu este doar o slăbiciune a memoriei, ci un mecanism de filtrare și de adaptare.

Barem: 6p. argumentare convingătoare; 2p. superficială.

Subiectul al III-lea — Thomas Jefferson (30 de puncte)

1. Tipul temperamental după Jung (6 puncte)

a) Thomas Jefferson este introvertit. 2p.

b) Afirmații din text (2 × 2p.):

  • „avea o aversiune puternică pentru dezbateri şi rareori vorbea în public, având grijă să nu-şi dezvăluie niciodată gândurile, decât în jurnalele lui și câtorva parteneri de încredere”;
  • „refugiindu-se la moşia lui Poplar Forest în căutarea singurătății după care tânjea” (se acceptă și: „Retras”).

2. A dat dovadă de cumpătare ca președinte? (4 puncte)

Da (1p.). Motiv (3p.): textul arată că, ca al treilea președinte al SUA (din 1801), „Jefferson a dat dovadă de cumpătare și finețe în prevenirea schismei ideologice care amenința să distrugă tânăra națiune”, declarând la inaugurare: „Suntem cu toții republicani – suntem cu toții federaliști”.

3. Două motive pentru energia și creativitatea fenomenale (6 puncte)

  • Cunoștințele vaste: cunoștea franceza, italiana, spaniola, latina, greaca și engleza veche, la 71 de ani îl citea pe Platon în original și compara dialecte ale indigenilor americani.
  • Invențiile și arhitectura: a inventat un scaun rotitor și o variantă primitivă a ușii automate și a proiectat Universitatea Virginia și moșia Monticello, azi în patrimoniul mondial.

Barem: 2 × 3p.

4. Caracterul lui Jefferson după Allport (≈ ½ pagină, 8 puncte)

Model: Potrivit lui G. W. Allport, trăsătura cardinală este cea care domină întreaga personalitate și se regăsește în aproape toate acțiunile omului. La Thomas Jefferson, trăsătura cardinală este atașamentul față de libertate: „hotărârea lui de a apăra libertatea” se vede „în fiecare cuvânt” al Declarației de Independență, pe care a scris-o și care a devenit „documentul fondator al libertății”. Trăsăturile principale sunt cele care caracterizează constant comportamentul unei persoane. Printre acestea se numără ambiția („puternic şi plin de ambiție”, „vizionar politic”) și generozitatea („imensa lui generozitate față de semenii săi”); se pot adăuga cumpătarea în exercitarea puterii și discreția (nu își dezvăluia gândurile).

Barem: 2p. trăsătura cardinală + 2 × 2p. trăsături principale + 1p. coerență + 1p. ½ pagină (± 1 rând).

5. Temperamentele nu sunt bune sau rele (6 puncte)

Model: Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile, deoarece temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalității, fiind determinat în principal de particularitățile înnăscute ale sistemului nervos (după Pavlov: forța, mobilitatea și echilibrul proceselor nervoase). El arată cum se manifestă o persoană (ritm, intensitate, expresivitate), nu ce valoare morală au faptele ei. Fiecare temperament are atât avantaje, cât și dezavantaje: colericul este energic, dar impulsiv; flegmaticul este calm și perseverent, dar lent; sangvinicul este sociabil, dar superficial; melancolicul este sensibil și profund, dar vulnerabil. Valoarea morală a comportamentului este dată de caracter, care se formează prin educație. Prin urmare, temperamentele nu pot fi evaluate ca bune sau rele.

Barem: 6p. argumentare convingătoare, cu premisă, conectori și concluzie; 2p. superficială.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Psihologie? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Psihologie rezolvate