Subiect și barem BAC 2026 Sociologie
2026
August–Septembrie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Sociologie — August–Septembrie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Sociologie, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Cuprinde grila, textul despre familie, socializarea primară și cea secundară, ipoteza de cercetare, consecințele corupției, eșantionarea, grupul formal, grupul mic și observația sociologică, statusul social și socializarea anticipativă. Răspunsurile urmează baremul oficial.

Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. Ideea principală se formulează într-un singur enunț; argumentările cer premisă, conector logic („deoarece”) și concluzie („prin urmare”).

Subiectul I — grilă (30 de puncte)

Răspunsuri: 1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – d; 6 – d; 7 – a; 8 – a; 9 – c; 10 – a.

  1. c) diversificarea formelor de conviețuire în cuplu (uniuni consensuale, familii monoparentale, familii reconstituite). Celelalte variante descriu familia tradițională.
  2. a) religia.
  3. b) de opoziție — critică guvernarea și propun politici alternative.
  4. b) discriminare (pe criterii de vârstă).
  5. d) conflicte industriale formale — organizate, prin sindicate, conform legii.
  6. d) corupția.
  7. a) nonformală — activitate organizată de școală, dar în afara procesului didactic propriu-zis.
  8. a) separarea puterilor în stat — legislativă, executivă, judecătorească.
  9. c) ONG (organizație neguvernamentală, non-profit).
  10. a) cerșetoria — este o abatere, dar nu o infracțiune gravă, spre deosebire de spionaj, mită sau atentate.

Barem: 10 × 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

a) Ideea principală (2p): Familia realizează socializarea primară a copilului, care se deosebește de socializarea secundară realizată de alte instituții, precum școala.

b) Două concepte sociologice (2 × 1p): socializarea primară și socializarea secundară (se acceptă și: familie, școală, norme, valori, integrare socială).

c) Înțelesul conceptelor (2 × 3p):

  • Socializarea primară — procesul prin care copilul, în primii ani de viață, își însușește în familie limba, normele, valorile și modelele de comportament de bază, formându-și primele trăsături ale personalității.
  • Socializarea secundară — procesul care continuă socializarea primară pe tot parcursul vieții, prin care individul învață roluri și norme specifice unor grupuri și instituții (școala, grupul de prieteni, locul de muncă, mass-media).

d) Interacțiunea socializare primară – socializare secundară (≈ o pagină, 8p)

Model: Cele două forme de socializare sunt etape succesive și complementare ale aceluiași proces de integrare a individului în societate. Socializarea primară, realizată de familie, pune bazele personalității: copilul învață limba, regulile elementare de comportare și valorile fundamentale, mai ales prin imitație, prin puterea exemplului părinților și printr-o puternică încărcătură afectivă. Ceea ce se învață acum este profund interiorizat și durabil.

Socializarea secundară se construiește pe această fundație. Școala, grupul de egali, organizațiile și mass-media aduc conținuturi noi — cunoștințe științifice, roluri profesionale și civice — și forme diferite de învățare, mai formale și mai puțin afective. Succesul socializării secundare depinde de calitatea celei primare: un copil care a învățat în familie respectul pentru reguli și pentru ceilalți se adaptează mai ușor la cerințele școlii. Invers, atunci când socializarea primară este deficitară (familii dezorganizate, neglijență), școala trebuie să compenseze, iar uneori apar comportamente deviante.

În același timp, socializarea secundară poate corecta sau chiar contrazice unele valori transmise în familie — de exemplu, prejudecăți —, ceea ce arată că procesul de socializare este continuu și dinamic. Prin urmare, cele două forme se condiționează reciproc și asigură împreună integrarea socială a individului.

Barem: 8p. explicație adecvată, o pagină (± ¼); 6p. fără încadrare; 3p. superficială.

e) Ipoteză de cercetare (6p): Cu cât timpul petrecut de părinți în activități comune cu copiii este mai mare, cu atât rezultatele școlare și adaptarea socială a acestora sunt mai bune.

Ipoteza leagă două variabile măsurabile și poate fi verificată empiric (de exemplu prin chestionare aplicate părinților și analiza mediilor școlare).

f) Consecințele corupției (6p)

Model: Consider că corupția are consecințe grave asupra societății contemporane, deoarece deturnează resursele publice în interes privat: banii destinați spitalelor, școlilor sau infrastructurii ajung să finanțeze mită și contracte supraevaluate, ceea ce scade calitatea serviciilor publice. În plus, corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, încurajează nerespectarea legii, descurajează investițiile și accentuează inegalitățile sociale, pentru că favorizează pe cei care plătesc, nu pe cei competenți. Prin urmare, corupția frânează dezvoltarea economică și afectează funcționarea democratică a societății.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Eșantionarea (3p) — operația de selectare, după reguli statistice, a unei părți (eșantion) din populația studiată, astfel încât aceasta să fie reprezentativă și rezultatele cercetării să poată fi generalizate la întreaga populație.

2. Două caracteristici ale grupului formal (2 × 3p):

  • are o structură oficială, stabilită prin reguli scrise (statute, regulamente), cu poziții și roluri precis definite (de exemplu clasa de elevi, o firmă, o armată);
  • este constituit pentru atingerea unor scopuri explicite, iar relațiile dintre membri sunt în principal impersonale și ierarhice.

3. Corelația „grup mic” – „observație sociologică” (½ pagină; 2p. + 4p. + 1p. + 2p.)

Model: Grupul mic este grupul social format dintr-un număr redus de membri (de la 2–3 la câteva zeci), care interacționează direct, „față în față”, se cunosc reciproc și au scopuri și norme comune — de exemplu o echipă sportivă sau o grupă de studenți. Observația sociologică este metoda de cercetare prin care sociologul urmărește direct, sistematic și planificat comportamentele oamenilor în mediul lor natural. Între cei doi termeni există o corelație: observația, mai ales cea participativă, este o metodă foarte potrivită pentru studiul grupurilor mici, deoarece cercetătorul poate urmări direct toate interacțiunile dintre membri — cine conduce, cine este exclus, cum se iau deciziile — ceea ce ar fi imposibil într-un grup mare. Totodată, prezența observatorului într-un grup mic poate modifica comportamentul membrilor, de aceea se recomandă integrarea lui discretă în grup.

4. Status – drepturi și responsabilități — exemplu concret (6p)

Exemplu: Statusul de elev îi conferă lui Andrei drepturi — să primească educație gratuită, să fie evaluat corect, să participe la olimpiade și să aleagă reprezentanți în consiliul elevilor — și îi impune responsabilități: să frecventeze orele, să își pregătească temele, să respecte regulamentul școlar și pe colegi. Dacă nu își îndeplinește obligațiile (de exemplu are multe absențe nemotivate), poate primi sancțiuni, ceea ce arată că statusul presupune legătura dintre drepturi și îndatoriri.

Barem: 6p. exemplu concret; 2p. doar explicație teoretică.

5. Relațiile sociale configurează socializarea anticipativă (6p)

Model: Relațiile sociale determină configurarea socializării anticipative, deoarece această formă de socializare constă în învățarea normelor, valorilor și comportamentelor unui grup din care individul dorește să facă parte în viitor (grupul de referință), iar modelele sunt preluate tocmai din interacțiunea cu membrii acelui grup. De exemplu, un elev care vrea să devină medic preia, prin relațiile cu medicii din familie sau cu cei pe care îi întâlnește la voluntariat, atitudini și comportamente specifice profesiei: responsabilitatea, empatia, limbajul medical. Cu cât aceste relații sunt mai apropiate și mai frecvente, cu atât preluarea modelelor este mai puternică. Prin urmare, natura și intensitatea relațiilor sociale stabilesc ce roluri și valori anticipează individul și cât de bine se pregătește pentru ele.

Barem: 6p. argumentare convingătoare, cu premisă, conectori și concluzie; 2p. superficială.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Sociologie? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Sociologie rezolvate