Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Sociologie, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Cuprinde grila, textul despre șomaj, familie și conflict social, ipoteza de cercetare, rolul școlii în socializarea secundară, sondajul de opinie, categoria socială, grupul închis, statusul prescris și coeziunea grupului. Răspunsurile urmează baremul oficial.
Cum se dă proba: toate subiectele sunt obligatorii, timpul de lucru este de 3 ore, iar 10 puncte se acordă din oficiu. Ideea principală se formulează într-un singur enunț; argumentările cer premisă, conector logic („deoarece”) și concluzie („prin urmare”).
Subiectul I — grilă (30 de puncte)
Răspunsuri: 1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – d; 5 – a; 6 – c; 7 – d; 8 – a; 9 – b; 10 – d.
- c) locație — normele de locație (rezidență) stabilesc unde locuiește noua familie (patrilocală, matrilocală, neolocală).
- a) procesul de laicizare (secularizare) — scăderea influenței religiei asupra instituțiilor și a vieții sociale.
- b) medierea între stat și societatea civilă — partidele agregă și transmit interesele cetățenilor către putere.
- d) discriminare pe criterii de gen.
- a) — escaladarea înseamnă creșterea tensiunilor până la punctul culminant al conflictului.
- c) sărăciei.
- d) non-formală — activități organizate, dar în afara programului școlar obligatoriu.
- a) statul — instituția centrală a sistemului politic, care deține monopolul exercitării legitime a puterii.
- b) participării voluntare — ONG-urile se bazează pe voluntariat și nu distribuie profit membrilor.
- d) delincvența juvenilă.
Barem: 10 × 3p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
a) Ideea principală (2p): Șomajul are multiple efecte negative asupra individului, familiei și societății, motiv pentru care guvernele caută soluții pentru ocuparea forței de muncă.
b) Două concepte sociologice (2 × 1p): șomaj și familie (se acceptă și: sărăcie, conflict social, coeziune, populație activă).
c) Înțelesul conceptelor (2 × 3p):
- Șomajul — situația persoanelor apte de muncă, care doresc să lucreze și caută un loc de muncă, dar nu reușesc să obțină unul, rămânând fără venituri salariale.
- Familia — grup social primar, întemeiat pe căsătorie, consangvinitate sau adopție, ai cărui membri sunt legați prin relații de rudenie, au o gospodărie comună și îndeplinesc funcții economice, de reproducere, de socializare și afective.
d) Interacțiunea șomaj – familie (≈ o pagină, 8p)
Model: Șomajul și familia se influențează reciproc. Pe de o parte, șomajul afectează puternic familia. Pierderea locului de muncă al unuia dintre părinți reduce veniturile gospodăriei și pune în pericol funcția economică a familiei: plata locuinței, hrana, educația copiilor. Dacă șomajul este de lungă durată, familia poate ajunge în sărăcie. Dificultățile materiale generează stres, frustrare și sentimentul de eșec, mai ales la persoana care și-a pierdut rolul de „susținător” al familiei, iar acestea se transformă adesea în tensiuni și conflicte între soți, scăderea coeziunii, chiar violență domestică sau divorț. Copiii resimt la rândul lor efectele: abandon școlar, nevoia de a munci de timpuriu sau emigrarea unuia dintre părinți.
Pe de altă parte, familia poate atenua efectele șomajului. Ea funcționează ca o rețea de sprijin: ceilalți membri pot asigura un venit, oferă suport emoțional și pot ajuta la găsirea unui nou loc de muncă prin relațiile lor sociale. O familie unită, cu o bună comunicare, depășește mai ușor perioada de criză.
Prin urmare, șomajul tinde să slăbească funcțiile familiei, dar o familie coezivă poate deveni un factor de protecție împotriva consecințelor lui.
Barem: 8p. explicație adecvată, în limita de o pagină (± ¼); 6p. fără încadrare; 3p. superficială.
e) Ipoteză de cercetare (6p): Cu cât durata șomajului unuia dintre părinți este mai mare, cu atât crește frecvența conflictelor din familia respectivă.
O ipoteză științifică este formulată ca o relație între două variabile măsurabile (durata șomajului — frecvența conflictelor), care poate fi verificată empiric (de exemplu, prin anchetă pe bază de chestionar).
f) Rolul școlii în socializarea secundară (6p)
Model: Consider că școala are un rol esențial în socializarea secundară, deoarece este prima instituție formală în care copilul învață să respecte reguli impersonale, aplicate tuturor, și să își asume roluri noi — elev, coleg, membru al unei echipe. Prin interacțiunea cu profesorii și colegii, el își însușește valori precum disciplina, cooperarea, competiția corectă și responsabilitatea, care îl pregătesc pentru viața profesională și civică. Prin urmare, școala completează socializarea primară din familie și contribuie decisiv la integrarea individului în societate.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Sondajul de opinie (3p) — metodă de cercetare sociologică prin care se culeg informații despre opiniile, atitudinile și preferințele unei populații, prin chestionarea unui eșantion reprezentativ pe baza unui chestionar standardizat. Rezultatele se generalizează apoi la întreaga populație.
2. Două caracteristici ale categoriei sociale (2 × 3p):
- reunește persoane care au o caracteristică comună (vârstă, sex, profesie, venit — de exemplu „pensionarii”, „tinerii”);
- membrii ei nu interacționează în mod necesar între ei și nu au conștiința apartenenței la un grup, spre deosebire de grupul social.
3. Corelația „grup închis” – „relații interpersonale” (½ pagină; 2p. + 4p. + 1p. + 2p.)
Model: Grupul închis este grupul social în care accesul unor membri noi este restricționat sau foarte dificil, pe baza unor criterii stricte (de exemplu o familie, un club exclusivist sau o echipă de elită). Relațiile interpersonale sunt legăturile psihologice directe dintre membrii unui grup — de simpatie, antipatie, cooperare sau conflict. Între cei doi termeni există o corelație: într-un grup închis, membrii sunt puțini și stabili, interacționează frecvent și pe o perioadă lungă, așa că relațiile interpersonale devin mai intense și mai personale, iar încrederea reciprocă crește. În același timp, relațiile din interior devin mai puternice decât cele cu exteriorul, ceea ce poate duce la izolarea grupului și la neîncredere față de cei din afară.
4. Status prescris în raport cu meritul — exemplu concret (6p)
Exemplu: Prințul moștenitor al unei monarhii constituționale (de exemplu cea britanică) devine rege prin naștere, indiferent de calitățile și realizările sale personale. Statusul de monarh îi este prescris prin descendență, nu dobândit prin merit, așa cum se întâmplă în cazul unui președinte ales prin vot pe baza programului și a competențelor sale.
Barem: 6p. exemplu concret; 2p. doar explicație teoretică.
5. Coeziunea depinde de mărimea grupului (6p)
Model: Coeziunea unui grup este determinată de mărimea acestuia, deoarece într-un grup mic membrii pot interacționa direct și frecvent unii cu alții, se cunosc bine, comunică ușor și își pot coordona eficient scopurile, ceea ce întărește atașamentul față de grup. Pe măsură ce numărul membrilor crește, relațiile devin mai formale și mai indirecte, apar subgrupuri cu interese diferite și scade sentimentul de responsabilitate individuală. Prin urmare, grupurile mici tind să fie mai coezive decât cele mari, așa că mărimea grupului influențează coeziunea lui.
Barem: 6p. argumentare convingătoare, cu premisă, conectori și concluzie; 2p. superficială.