Subiect și barem BAC 2026 Matematică (tehnologic)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică: a3a_3, știind a1=10a_1 = 10 și a2=18a_2 = 18

Rația este diferența dintre doi termeni consecutivi: r=a2−a1=18−10=8r = a_2 - a_1 = 18 - 10 = 8.

a3=a2+r=18+8=26.a_3 = a_2 + r = 18 + 8 = 26.

Răspuns: a3=26a_3 = 26. Barem: 3p rația, 2p termenul a3a_3.

2. f(x)=2x−2f(x) = 2x - 2: arătați că f(4)−f(3)−f(2)=0f(4) - f(3) - f(2) = 0

f(4)=8−2=6f(4) = 8 - 2 = 6, f(3)=6−2=4f(3) = 6 - 2 = 4, f(2)=4−2=2f(2) = 4 - 2 = 2.

f(4)−f(3)−f(2)=6−4−2=0.f(4) - f(3) - f(2) = 6 - 4 - 2 = 0.

Barem: 3p cele trei valori, 2p calculul final.

3. Ecuație exponențială: 73−x=74x−27^{3 - x} = 7^{4x - 2}

Funcția exponențială t↦7tt \mapsto 7^t este injectivă (baza 7>07 > 0, 7≠17 \ne 1), deci două puteri ale lui 7 sunt egale doar dacă exponenții sunt egali:

3−x=4x−2  ⟺  5=5x  ⟺  x=1.3 - x = 4x - 2 \iff 5 = 5x \iff x = 1.

Verificare: 72=727^{2} = 7^{2} ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr natural de o cifră să verifice 20−2n<1520 - 2n < 15

Cazuri posibile: numerele naturale de o cifră sunt 0,1,…,90, 1, \dots, 9 — adică 1010 numere (nu uita de 00).

Cazuri favorabile: 20−2n<15  ⟺  5<2n  ⟺  n>52=2,520 - 2n < 15 \iff 5 < 2n \iff n > \dfrac52 = 2{,}5, deci n∈{3,4,5,6,7,8,9}n \in \{3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} — 77 numere.

p=710.p = \frac{7}{10}.

Răspuns: p=710p = \dfrac{7}{10}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(1,1)A(1,1), M(2,4)M(2,4), B(a,b)B(a,b); MM mijlocul lui ABAB

Coordonatele mijlocului sunt mediile aritmetice ale coordonatelor capetelor:

xM=xA+xB2⇒1+a2=2⇒a=3,yM=yA+yB2⇒1+b2=4⇒b=7.x_M = \frac{x_A + x_B}{2} \Rightarrow \frac{1 + a}{2} = 2 \Rightarrow a = 3, \qquad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} \Rightarrow \frac{1 + b}{2} = 4 \Rightarrow b = 7.

Răspuns: a=3a = 3, b=7b = 7. Barem: 3p relațiile pentru mijloc, 2p valorile lui aa și bb.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=15AB = 15, ∠B=30∘\angle B = 30^\circ: arătați că BC=103BC = 10\sqrt3

În triunghiul dreptunghic, BCBC este ipotenuza, iar ABAB este cateta alăturată unghiului BB:

cos⁡B=ABBC⇒32=15BC⇒BC=2⋅153=303=3033=103.\cos B = \frac{AB}{BC} \Rightarrow \frac{\sqrt3}{2} = \frac{15}{BC} \Rightarrow BC = \frac{2\cdot 15}{\sqrt3} = \frac{30}{\sqrt3} = \frac{30\sqrt3}{3} = 10\sqrt3.

(Am raționalizat numitorul înmulțind cu 3\sqrt3.) Barem: 3p scrierea lui cos⁡B\cos B, 2p calculul lui BCBC.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricea A(x)=(x1x−12)A(x) = \begin{pmatrix}x & 1\\ x - 1 & 2\end{pmatrix}

a) det⁡(A(4))=5\det(A(4)) = 5

A(4)=(4132),det⁡(A(4))=4⋅2−1⋅3=8−3=5.A(4) = \begin{pmatrix}4 & 1\\ 3 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(4)) = 4\cdot2 - 1\cdot3 = 8 - 3 = 5.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) 2A(1)+A(4)=3A(2)2A(1) + A(4) = 3A(2)

A(1)=(1102)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}, A(2)=(2112)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix}.

2A(1)+A(4)=(2204)+(4132)=(6336)=3(2112)=3A(2).2A(1) + A(4) = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 0 & 4\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}4 & 1\\ 3 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 3\\ 3 & 6\end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 3A(2).

Barem: 3p calculul sumei, 2p identificarea cu 3A(2)3A(2).

c) xx, yy reali cu A(−x)⋅A(x)=A(y)A(-x)\cdot A(x) = A(y)

A(−x)=(−x1−x−12)A(-x) = \begin{pmatrix}-x & 1\\ -x - 1 & 2\end{pmatrix}. Înmulțim linie cu coloană:

A(−x)⋅A(x)=(−x⋅x+1⋅(x−1)−x⋅1+1⋅2(−x−1)x+2(x−1)(−x−1)+4)=(−x2+x−12−x−x2+x−23−x).A(-x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}-x\cdot x + 1\cdot(x-1) & -x\cdot 1 + 1\cdot 2\\ (-x-1)x + 2(x-1) & (-x-1) + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-x^2 + x - 1 & 2 - x\\ -x^2 + x - 2 & 3 - x\end{pmatrix}.

Egalăm cu A(y)=(y1y−12)A(y) = \begin{pmatrix}y & 1\\ y - 1 & 2\end{pmatrix}, element cu element:

  • poziția (1,2)(1,2): 2−x=1⇒x=12 - x = 1 \Rightarrow x = 1;
  • poziția (2,2)(2,2): 3−x=2⇒x=13 - x = 2 \Rightarrow x = 1 ✔ (compatibil);
  • poziția (1,1)(1,1): y=−1+1−1=−1y = -1 + 1 - 1 = -1;
  • poziția (2,1)(2,1): y−1=−1+1−2=−2⇒y=−1y - 1 = -1 + 1 - 2 = -2 \Rightarrow y = -1 ✔.

Răspuns: x=1x = 1, y=−1y = -1. Barem: 3p produsul A(−x)⋅A(x)A(-x)\cdot A(x), 2p valorile lui xx și yy. Toate cele patru egalități trebuie să fie satisfăcute simultan — verifică-le pe toate.

2. Legea x∗y=(4−x)(4−y)+2x * y = (4 - x)(4 - y) + 2

a) 0∗3=60 * 3 = 6

0∗3=(4−0)(4−3)+2=4⋅1+2=6.0 * 3 = (4 - 0)(4 - 3) + 2 = 4\cdot 1 + 2 = 6.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx real cu 2∗x=22 * x = 2

2∗x=(4−2)(4−x)+2=2(4−x)+2=−2x+10.2 * x = (4 - 2)(4 - x) + 2 = 2(4 - x) + 2 = -2x + 10.

−2x+10=2  ⟺  −2x=−8  ⟺  x=4-2x + 10 = 2 \iff -2x = -8 \iff x = 4. (Observă: (4−2)(4−x)=0(4-2)(4-x) = 0 cere x=4x = 4.)

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p expresia 2∗x2 * x, 2p soluția.

c) Perechile (m,n)(m, n) de numere întregi cu (2m)∗(2n+1)=10(2m) * (2n + 1) = 10

(2m)∗(2n+1)=(4−2m)(4−2n−1)+2=(4−2m)(3−2n)+2=10  ⟺  (4−2m)(3−2n)=8.(2m) * (2n+1) = (4 - 2m)(4 - 2n - 1) + 2 = (4 - 2m)(3 - 2n) + 2 = 10 \iff (4 - 2m)(3 - 2n) = 8.

Pentru m,nm, n întregi ambii factori sunt întregi, iar 3−2n3 - 2n este impar. Singurii divizori impari ai lui 8 sunt 11 și −1-1:

  • 3−2n=1⇒n=13 - 2n = 1 \Rightarrow n = 1 și 4−2m=8⇒m=−24 - 2m = 8 \Rightarrow m = -2;
  • 3−2n=−1⇒n=23 - 2n = -1 \Rightarrow n = 2 și 4−2m=−8⇒m=64 - 2m = -8 \Rightarrow m = 6.

Verificare: (−4)∗3=8⋅1+2=10(-4) * 3 = 8 \cdot 1 + 2 = 10 ✔; 12∗5=(−8)(−1)+2=1012 * 5 = (-8)(-1) + 2 = 10 ✔.

Răspuns: (m,n)∈{(−2,1), (6,2)}(m, n) \in \{(-2, 1),\ (6, 2)\}. Barem: 2p expresia compunerii, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=3x4−4x3−12x2−1f(x) = 3x^4 - 4x^3 - 12x^2 - 1

a) f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x + 1)(x - 2)

Derivăm termen cu termen, cu (xn)′=nxn−1(x^n)' = nx^{n-1}:

f′(x)=12x3−12x2−24x=12x(x2−x−2).f'(x) = 12x^3 - 12x^2 - 24x = 12x(x^2 - x - 2).

Trinomul x2−x−2x^2 - x - 2 are rădăcinile −1-1 și 22 (Δ=9\Delta = 9), deci x2−x−2=(x+1)(x−2)x^2 - x - 2 = (x+1)(x-2) și f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x+1)(x-2).

Barem: 3p derivarea, 2p descompunerea.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=−1f(0) = -1, f′(0)=0f'(0) = 0. Ecuația tangentei: y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0), adică

y+1=0⋅x  ⟺  y=−1.y + 1 = 0 \cdot x \iff y = -1.

Răspuns: y=−1y = -1 (tangentă orizontală, x=0x = 0 este punct critic). Barem: 2p f(0)f(0) și f′(0)f'(0), 3p ecuația.

c) 3x4+5≥4x3+12x23x^4 + 5 \ge 4x^3 + 12x^2, pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0]

Inegalitatea se rescrie: 3x4−4x3−12x2+5≥0  ⟺  f(x)+6≥0  ⟺  f(x)≥−63x^4 - 4x^3 - 12x^2 + 5 \ge 0 \iff f(x) + 6 \ge 0 \iff f(x) \ge -6.

Studiem monotonia lui ff pe (−∞,0](-\infty, 0] folosind a). Pe acest interval f′(x)=0  ⟺  x=−1f'(x) = 0 \iff x = -1 sau x=0x = 0. Semnul lui f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x+1)(x-2):

xx−∞-\infty−1-100
12x12x−-−-−-00
x+1x+1−-00++++
x−2x-2−-−-−-−-
f′(x)f'(x)−-00++00
f(x)f(x)↘−6-6↗−1-1

Deci ff este descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1] și crescătoare pe [−1,0][-1, 0], iar x=−1x = -1 este punct de minim pe (−∞,0](-\infty, 0], cu

f(−1)=3+4−12−1=−6.f(-1) = 3 + 4 - 12 - 1 = -6.

Prin urmare f(x)≥f(−1)=−6f(x) \ge f(-1) = -6 pentru orice x≤0x \le 0, adică 3x4−4x3−12x2−1≥−63x^4 - 4x^3 - 12x^2 - 1 \ge -6, echivalent cu 3x4+5≥4x3+12x23x^4 + 5 \ge 4x^3 + 12x^2. ■\blacksquare

(Verificare algebrică: 3x4−4x3−12x2+5=(x+1)2(3x2−10x+5)3x^4 - 4x^3 - 12x^2 + 5 = (x+1)^2(3x^2 - 10x + 5), iar pentru x≤0x \le 0 al doilea factor este ≥5>0\ge 5 > 0.) Barem: 3p monotonia pe (−∞,0](-\infty, 0], 2p concluzia cu f(−1)=−6f(-1) = -6.

2. f(x)=x+1+xexf(x) = x + 1 + xe^x

a) ∫04(f(x)−xex)dx=12\displaystyle\int_0^4 \left(f(x) - xe^x\right)dx = 12

f(x)−xex=x+1f(x) - xe^x = x + 1, deci

∫04(x+1) dx=(x22+x)∣04=(8+4)−0=12.\int_0^4 (x + 1)\,dx = \left(\frac{x^2}{2} + x\right)\Big|_0^4 = (8 + 4) - 0 = 12.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01(f(x)−x−1)dx=1\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - x - 1\right)dx = 1

f(x)−x−1=xexf(x) - x - 1 = xe^x. Integrăm prin părți, cu u=xu = x, v′=exv' = e^x (u′=1u' = 1, v=exv = e^x):

∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(e−0)−ex∣01=e−(e−1)=1.\int_0^1 xe^x\,dx = xe^x\Big|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = (e - 0) - e^x\Big|_0^1 = e - (e - 1) = 1.

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul final.

c) g(x)=f′(x)f(x)g(x) = \dfrac{\sqrt{f'(x)}}{f(x)} pe [0,1][0,1]: volumul corpului de rotație este π(e+1)e+2\dfrac{\pi(e+1)}{e+2}

Întâi verificăm că gg are sens: f′(x)=1+ex+xex=1+(x+1)ex>0f'(x) = 1 + e^x + xe^x = 1 + (x+1)e^x > 0 și f(x)=x+1+xex>0f(x) = x + 1 + xe^x > 0 pe [0,1][0, 1].

Volumul corpului obținut prin rotația graficului lui gg în jurul axei OxOx:

V=π∫01g2(x) dx=π∫01f′(x)f2(x) dx.V = \pi\int_0^1 g^2(x)\,dx = \pi\int_0^1 \frac{f'(x)}{f^2(x)}\,dx.

Recunoaștem derivata: (−1f(x))′=f′(x)f2(x)\left(-\dfrac{1}{f(x)}\right)' = \dfrac{f'(x)}{f^2(x)}. Deci

V=π(−1f(x))∣01=π(−1f(1)+1f(0)).V = \pi\left(-\frac{1}{f(x)}\right)\Big|_0^1 = \pi\left(-\frac{1}{f(1)} + \frac{1}{f(0)}\right).

Cu f(0)=1f(0) = 1 și f(1)=1+1+e=e+2f(1) = 1 + 1 + e = e + 2:

V=π(1−1e+2)=π⋅e+2−1e+2=π(e+1)e+2.V = \pi\left(1 - \frac{1}{e+2}\right) = \pi\cdot\frac{e + 2 - 1}{e + 2} = \frac{\pi(e+1)}{e+2}.

Barem: 3p formula volumului și primitiva −1f-\frac{1}{f}, 2p calculul final.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=26a_3 = 26
I.3x=1x = 1
I.4p=710p = \tfrac{7}{10}
I.5a=3a = 3, b=7b = 7
I.6BC=103BC = 10\sqrt3
II.1.cx=1x = 1, y=−1y = -1
II.2.bx=4x = 4
II.2.c(−2,1)(-2, 1) și (6,2)(6, 2)
III.1.by=−1y = -1
III.2.cV=π(e+1)e+2V = \dfrac{\pi(e+1)}{e+2}

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ecuații exponențiale cu aceeași bază: egalezi exponenții.
  • Ecuații în numere întregi de forma produs == constantă: folosește paritatea factorilor ca să reduci rapid cazurile.
  • Inegalități pe un interval: scrie-le ca f(x)≥f(x0)f(x) \ge f(x_0) și arată că x0x_0 este punct de minim pe acel interval.
  • Volume de rotație cu f′f2\dfrac{f'}{f^2}: primitiva este −1f-\dfrac{1}{f}.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate