Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — Model oficial, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a modelului oficial pentru Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic (filiera tehnologică: profilurile servicii, resurse și tehnic). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (3+32)⋅2−32+4=10(3 + 3\sqrt2)\cdot\sqrt2 - 3\sqrt2 + 4 = 10

Desfacem paranteza, folosind 2⋅2=2\sqrt2\cdot\sqrt2 = 2:

(3+32)2=32+3⋅2=32+6.(3 + 3\sqrt2)\sqrt2 = 3\sqrt2 + 3\cdot 2 = 3\sqrt2 + 6.

Atunci expresia devine 32+6−32+4=6+4=103\sqrt2 + 6 - 3\sqrt2 + 4 = 6 + 4 = 10 (termenii cu radical se reduc).

Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=3x+6f(x) = 3x + 6; arătați că f(0)+f(2)=f(4)f(0) + f(2) = f(4)

f(0)=6f(0) = 6, f(2)=6+6=12f(2) = 6 + 6 = 12, f(4)=12+6=18f(4) = 12 + 6 = 18. Deci f(0)+f(2)=6+12=18=f(4)f(0) + f(2) = 6 + 12 = 18 = f(4).

Barem: 2p f(0)f(0) și f(2)f(2), 3p f(4)f(4) și concluzia.

3. Ecuația 2x−1−3=0\sqrt{2x - 1} - 3 = 0

Condiție de existență: 2x−1≥02x - 1 \ge 0, adică x≥12x \ge \dfrac12.

Izolăm radicalul: 2x−1=3\sqrt{2x - 1} = 3. Ridicăm la pătrat: 2x−1=9  ⟺  x=52x - 1 = 9 \iff x = 5. Cum 5≥125 \ge \dfrac12, soluția convine.

Verificare: 9−3=0\sqrt{9} - 3 = 0 ✔.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p ecuația 2x−1=92x - 1 = 9, 2p soluția care convine.

4. Prețul de 400 de lei după o ieftinire cu 25%25\%

Valoarea ieftinirii: 25100⋅400=100\dfrac{25}{100}\cdot 400 = 100 de lei. Noul preț: 400−100=300400 - 100 = 300 de lei.

(Echivalent: după ieftinire rămâne 75%75\% din preț, 0,75⋅400=3000{,}75\cdot 400 = 300.)

Răspuns: 300 de lei. Barem: 2p valoarea ieftinirii, 3p prețul final.

5. A(2,3)A(2,3), B(5,6)B(5,6), C(6,2)C(6,2): triunghiul ABCABC este isoscel

Calculăm lungimile laturilor cu formula distanței:

AB=32+32=32,AC=(6−2)2+(2−3)2=16+1=17,BC=(6−5)2+(2−6)2=1+16=17.AB = \sqrt{3^2 + 3^2} = 3\sqrt2, \qquad AC = \sqrt{(6-2)^2 + (2-3)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17}, \qquad BC = \sqrt{(6-5)^2 + (2-6)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17}.

Cum AC=BCAC = BC, triunghiul ABCABC este isoscel (cu baza ABAB). ■\blacksquare

Barem: 2p ACAC, 3p BCBC și concluzia. (Este suficient să găsești două laturi egale; ABAB nu e obligatoriu.)

6. Triunghi dreptunghic în AA, AC=4AC = 4, C=60∘C = 60^\circ: arătați că BC=8BC = 8

În triunghiul dreptunghic, ACAC este cateta alăturată unghiului CC, iar BCBC este ipotenuza:

cos⁡C=ACBC⇒12=4BC⇒BC=8.\cos C = \frac{AC}{BC} \Rightarrow \frac12 = \frac{4}{BC} \Rightarrow BC = 8.

(Variantă: unghiul BB are 30∘30^\circ, iar cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză.) Barem: 3p cos⁡C=ACBC\cos C = \frac{AC}{BC}, 2p BC=8BC = 8.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A(x)=(112x)A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(3))=1\det(A(3)) = 1

det⁡(A(3))=∣1123∣=1⋅3−1⋅2=3−2=1.\det(A(3)) = \begin{vmatrix}1 & 1\\ 2 & 3\end{vmatrix} = 1\cdot 3 - 1\cdot 2 = 3 - 2 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) A(2)+A(6)=2A(4)A(2) + A(6) = 2A(4)

A(2)+A(6)=(1122)+(1126)=(2248)=2(1124)=2A(4).A(2) + A(6) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 4 & 8\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2A(4).

Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(4)2A(4).

c) xx cu A(x)⋅A(x)=3I2A(x)\cdot A(x) = 3I_2

A(x)⋅A(x)=(112x)(112x)=(1+21+x2+2x2+x2)=(31+x2+2x2+x2).A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 + 2 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix}.

Egalăm cu 3I2=(3003)3I_2 = \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix}, element cu element:

  • 1+x=0⇒x=−11 + x = 0 \Rightarrow x = -1;
  • 2+2x=0⇒x=−12 + 2x = 0 \Rightarrow x = -1;
  • 2+x2=3⇒x2=1⇒x=±12 + x^2 = 3 \Rightarrow x^2 = 1 \Rightarrow x = \pm 1.

Toate condițiile trebuie îndeplinite simultan, deci x=−1x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p calculul lui A(x)⋅A(x)A(x)\cdot A(x), 2p x=−1x = -1. Atenție: x=1x = 1 verifică doar ultima ecuație, nu și pe celelalte.

2. Legea x∘y=x+y+6x \circ y = x + y + 6

a) 1∘(−3)=41 \circ (-3) = 4

1∘(−3)=1+(−3)+6=4.1 \circ (-3) = 1 + (-3) + 6 = 4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

b) xx cu x∘2=3xx \circ 2 = 3x

x∘2=x+2+6=x+8x \circ 2 = x + 2 + 6 = x + 8. Ecuația: x+8=3x  ⟺  2x=8  ⟺  x=4x + 8 = 3x \iff 2x = 8 \iff x = 4.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p x∘2=x+8x \circ 2 = x + 8, 2p x=4x = 4.

c) (x2+2)∘(1−6x)≥0(x^2 + 2) \circ (1 - 6x) \ge 0, pentru orice xx real

(x2+2)∘(1−6x)=x2+2+1−6x+6=x2−6x+9=(x−3)2.(x^2 + 2) \circ (1 - 6x) = x^2 + 2 + 1 - 6x + 6 = x^2 - 6x + 9 = (x - 3)^2.

Un pătrat al unui număr real este întotdeauna nenegativ, deci (x−3)2≥0(x - 3)^2 \ge 0 pentru orice xx real. ■\blacksquare

Barem: 2p calculul compunerii, 3p scrierea ca pătrat perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=5x−2x−1f(x) = \dfrac{5x - 2}{x - 1}

a) f′(x)=−3(x−1)2f'(x) = -\dfrac{3}{(x-1)^2}

Regula câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac uv\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=5(x−1)−(5x−2)⋅1(x−1)2=5x−5−5x+2(x−1)2=−3(x−1)2.f'(x) = \frac{5(x - 1) - (5x - 2)\cdot 1}{(x-1)^2} = \frac{5x - 5 - 5x + 2}{(x-1)^2} = \frac{-3}{(x-1)^2}.

Barem: 3p aplicarea regulii câtului, 2p forma finală.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=10−21=8f(2) = \dfrac{10 - 2}{1} = 8 și f′(2)=−31=−3f'(2) = -\dfrac{3}{1} = -3. Ecuația tangentei y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2):

y−8=−3(x−2)  ⟺  y=−3x+14.y - 8 = -3(x - 2) \iff y = -3x + 14.

Răspuns: y=−3x+14y = -3x + 14. Barem: 2p f(2)f(2) și f′(2)f'(2), 3p ecuația tangentei.

c) ff este convexă

Derivăm încă o dată f′(x)=−3(x−1)−2f'(x) = -3(x-1)^{-2}:

f′′(x)=−3⋅(−2)(x−1)−3=6(x−1)3.f''(x) = -3\cdot(-2)(x-1)^{-3} = \frac{6}{(x-1)^3}.

Pentru x>1x > 1 avem x−1>0x - 1 > 0, deci (x−1)3>0(x-1)^3 > 0 și f′′(x)>0f''(x) > 0. O funcție cu derivata a doua pozitivă pe un interval este convexă pe acel interval, deci ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty). ■\blacksquare

Barem: 3p calculul lui f′′f'', 2p semnul și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3

a) ∫01(f(x)−3)dx=1\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - 3\right)dx = 1

f(x)−3=2xf(x) - 3 = 2x, deci

∫012x dx=x2∣01=1−0=1.\int_0^1 2x\,dx = x^2\Big|_0^1 = 1 - 0 = 1.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01exf(x) dx=3e−1\displaystyle\int_0^1 e^x f(x)\,dx = 3e - 1

Integrăm prin părți, cu u=2x+3u = 2x + 3, v′=exv' = e^x (u′=2u' = 2, v=exv = e^x):

∫01ex(2x+3) dx=ex(2x+3)∣01−∫012ex dx=(5e−3)−2ex∣01=5e−3−(2e−2)=3e−1.\int_0^1 e^x(2x + 3)\,dx = e^x(2x + 3)\Big|_0^1 - \int_0^1 2e^x\,dx = (5e - 3) - 2e^x\Big|_0^1 = 5e - 3 - (2e - 2) = 3e - 1.

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

c) a>0a > 0 cu ∫12f(x)x(x+3) dx=ln⁡a2\displaystyle\int_1^2 \frac{f(x)}{x(x+3)}\,dx = \ln\frac a2

Numitorul este x(x+3)=x2+3xx(x+3) = x^2 + 3x, cu derivata 2x+3=f(x)2x + 3 = f(x). Deci integrandul are forma u′u\dfrac{u'}{u}, cu primitiva ln⁡∣u∣\ln|u| (pe [1,2][1,2], x2+3x>0x^2 + 3x > 0):

∫12(x2+3x)′x2+3x dx=ln⁡(x2+3x)∣12=ln⁡10−ln⁡4=ln⁡104=ln⁡52.\int_1^2 \frac{(x^2 + 3x)'}{x^2 + 3x}\,dx = \ln(x^2 + 3x)\Big|_1^2 = \ln 10 - \ln 4 = \ln\frac{10}{4} = \ln\frac52.

Din ln⁡52=ln⁡a2\ln\dfrac52 = \ln\dfrac a2 și injectivitatea logaritmului: a2=52⇒a=5\dfrac a2 = \dfrac52 \Rightarrow a = 5, care aparține lui (0,+∞)(0, +\infty).

Răspuns: a=5a = 5. Barem: 3p calculul integralei, 2p a=5a = 5.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.11010
I.2f(0)+f(2)=18=f(4)f(0) + f(2) = 18 = f(4)
I.3x=5x = 5
I.4300 de lei
I.5AC=BC=17AC = BC = \sqrt{17}
I.6BC=8BC = 8
II.1.cx=−1x = -1
II.2.bx=4x = 4
II.2.c(x−3)2≥0(x-3)^2 \ge 0
III.1.by=−3x+14y = -3x + 14
III.2.ca=5a = 5

Ce merită reținut din modelul 2025

  • Ieftiniri și scumpiri: calculează întâi valoarea procentului din prețul inițial, apoi scazi sau aduni.
  • Triunghi isoscel în reper cartezian: calculează lungimile laturilor și găsește două egale.
  • Egalități de matrice: egalezi element cu element și păstrezi doar valorile care verifică toate ecuațiile.
  • Convexitate: semnul lui f′′f'' pe domeniu decide — f′′>0f'' > 0 înseamnă convexă.
  • Integrale de forma ∫u′u\int\frac{u'}{u}: recunoaște derivata numitorului la numărător; primitiva este ln⁡∣u∣\ln|u|.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate