Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Termenul a3a_3 al progresiei aritmetice cu a1=3a_1 = 3 și a2=9a_2 = 9

Într-o progresie aritmetică diferența dintre doi termeni consecutivi este constantă (rația rr):

r=a2−a1=9−3=6.r = a_2 - a_1 = 9 - 3 = 6.

Atunci a3=a2+r=9+6=15a_3 = a_2 + r = 9 + 6 = 15.

Răspuns: a3=15a_3 = 15. Barem: 3p rația, 2p termenul a3a_3.

2. f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5: arătați că f(3)+f(2)+f(0)=0f(3) + f(2) + f(0) = 0

Calculăm fiecare valoare:

f(3)=9−5=4,f(2)=6−5=1,f(0)=0−5=−5.f(3) = 9 - 5 = 4, \qquad f(2) = 6 - 5 = 1, \qquad f(0) = 0 - 5 = -5.

Suma: 4+1+(−5)=04 + 1 + (-5) = 0.

Barem: 3p cele trei valori, 2p suma.

3. Ecuația 9x−5=2\sqrt{9x - 5} = 2

Condiție de existență: 9x−5≥09x - 5 \ge 0, adică x≥59x \ge \dfrac59.

Membrul drept este pozitiv, deci putem ridica la pătrat fără să introducem soluții false:

9x−5=4  ⟺  9x=9  ⟺  x=1.9x - 5 = 4 \iff 9x = 9 \iff x = 1.

Verificare: x=1≥59x = 1 \ge \dfrac59 și 9−5=4=2\sqrt{9 - 5} = \sqrt4 = 2 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p ridicarea la pătrat (9x−5=49x - 5 = 4), 2p soluția și faptul că ea convine.

4. După o ieftinire cu 30%30\% obiectul costă 56 de lei. Prețul inițial?

Notăm cu xx prețul inițial. Ieftinirea înseamnă scăderea a 30%30\% din xx:

x−30100 x=56  ⟺  70100 x=56  ⟺  x=56⋅10070=80.x - \frac{30}{100}\,x = 56 \iff \frac{70}{100}\,x = 56 \iff x = \frac{56 \cdot 100}{70} = 80.

Verificare: 30%30\% din 80 este 24, iar 80−24=5680 - 24 = 56 ✔.

Răspuns: 80 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul. Greșeala frecventă: să aduni 30%30\% din 56 (ar da 72,8 lei) — procentul se aplică prețului inițial, nu celui final.

5. A(0,1)A(0,1), B(5,6)B(5,6), C(7,2)C(7,2): arătați că AB=ACAB = AC

Folosim formula distanței AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}:

AB=(5−0)2+(6−1)2=25+25=52,AB = \sqrt{(5-0)^2 + (6-1)^2} = \sqrt{25 + 25} = 5\sqrt2,

AC=(7−0)2+(2−1)2=49+1=50=52.AC = \sqrt{(7-0)^2 + (2-1)^2} = \sqrt{49 + 1} = \sqrt{50} = 5\sqrt2.

Deci AB=ACAB = AC (triunghiul ABCABC este isoscel cu vârful în AA). Barem: 2p ABAB, 3p ACAC și concluzia.

6. Arătați că (sin⁡30∘+3cos⁡60∘)⋅(sin⁡45∘)2=1(\sin 30^\circ + 3\cos 60^\circ)\cdot(\sin 45^\circ)^2 = 1

Valori de reținut: sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12, sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}.

(12+32)⋅(22)2=2⋅24=2⋅12=1.\left(\frac12 + \frac32\right)\cdot\left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 = 2 \cdot \frac{2}{4} = 2 \cdot \frac12 = 1.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele I2I_2, A=(12−21)A = \begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} și B(x)=(2x−12x)B(x) = \begin{pmatrix}2 & x\\ -1 & 2x\end{pmatrix}

a) det⁡A=5\det A = 5

Pentru o matrice 2×22 \times 2: det⁡(abcd)=ad−bc\det\begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix} = ad - bc.

det⁡A=1⋅1−2⋅(−2)=1+4=5.\det A = 1 \cdot 1 - 2 \cdot (-2) = 1 + 4 = 5.

Barem: 3p scrierea și aplicarea formulei, 2p rezultatul.

b) A+3I2=2B(1)A + 3I_2 = 2B(1)

A+3I2=(12−21)+(3003)=(42−24).A + 3I_2 = \begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 2\\ -2 & 4\end{pmatrix}.

Pe de altă parte B(1)=(21−12)B(1) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -1 & 2\end{pmatrix}, deci 2B(1)=(42−24)2B(1) = \begin{pmatrix}4 & 2\\ -2 & 4\end{pmatrix}. Matricele coincid.

Barem: 3p calculul lui A+3I2A + 3I_2, 2p identificarea cu 2B(1)2B(1).

c) Numerele reale xx pentru care det⁡(B(2x)−B(x)⋅A)=x2\det\big(B(2x) - B(x)\cdot A\big) = x^2

Pas 1. B(2x)=(22x−14x)B(2x) = \begin{pmatrix}2 & 2x\\ -1 & 4x\end{pmatrix}.

Pas 2. Produsul (linie × coloană):

B(x)⋅A=(2x−12x)(12−21)=(2−2x4+x−1−4x−2+2x).B(x)\cdot A = \begin{pmatrix}2 & x\\ -1 & 2x\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 - 2x & 4 + x\\ -1 - 4x & -2 + 2x\end{pmatrix}.

Pas 3. Diferența:

B(2x)−B(x)⋅A=(2−(2−2x)2x−(4+x)−1−(−1−4x)4x−(−2+2x))=(2xx−44x2x+2).B(2x) - B(x)\cdot A = \begin{pmatrix}2 - (2 - 2x) & 2x - (4 + x)\\ -1 - (-1 - 4x) & 4x - (-2 + 2x)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2x & x - 4\\ 4x & 2x + 2\end{pmatrix}.

Pas 4. Determinantul:

2x(2x+2)−4x(x−4)=4x2+4x−4x2+16x=20x.2x(2x + 2) - 4x(x - 4) = 4x^2 + 4x - 4x^2 + 16x = 20x.

Pas 5. Ecuația 20x=x2  ⟺  x(x−20)=0  ⟺  x∈{0,20}20x = x^2 \iff x(x - 20) = 0 \iff x \in \{0, 20\}.

Răspuns: x=0x = 0 sau x=20x = 20. Barem: 3p calculul matricei și al determinantului 20x20x, 2p soluțiile. Atenție: nu împărți la xx — ai pierde soluția x=0x = 0.

2. Legea x∗y=xy−8x−8y+8x * y = xy - 8x - 8y + 8

a) 0∗1=00 * 1 = 0

0∗1=0⋅1−8⋅0−8⋅1+8=0−0−8+8=0.0 * 1 = 0 \cdot 1 - 8 \cdot 0 - 8 \cdot 1 + 8 = 0 - 0 - 8 + 8 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) x∗2=2xx * 2 = 2x

x∗2=2x−8x−16+8=−6x−8.x * 2 = 2x - 8x - 16 + 8 = -6x - 8.

Ecuația: −6x−8=2x  ⟺  −8x=8  ⟺  x=−1-6x - 8 = 2x \iff -8x = 8 \iff x = -1.

Verificare: (−1)∗2=−2+8−16+8=−2=2⋅(−1)(-1) * 2 = -2 + 8 - 16 + 8 = -2 = 2 \cdot (-1) ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p expresia x∗2x * 2, 2p soluția.

c) Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu (8+m)∗(8+n)=2(8 + m) * (8 + n) = 2

Legea se poate scrie mai comod: xy−8x−8y+64=(x−8)(y−8)xy - 8x - 8y + 64 = (x - 8)(y - 8), deci

x∗y=(x−8)(y−8)−56.x * y = (x - 8)(y - 8) - 56.

Atunci (8+m)∗(8+n)=mn−56(8 + m) * (8 + n) = mn - 56. (Poți verifica și direct prin desfacerea parantezelor.)

Ecuația: mn−56=2  ⟺  mn=58mn - 56 = 2 \iff mn = 58.

Descompunem 58=2⋅2958 = 2 \cdot 29; divizorii naturali sunt 1,2,29,581, 2, 29, 58. Cu m<nm < n:

  • m=1m = 1, n=58n = 58;
  • m=2m = 2, n=29n = 29.

Răspuns: (m,n)∈{(1,58), (2,29)}(m, n) \in \{(1, 58),\ (2, 29)\}. Barem: 2p expresia mn−56mn - 56, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(−4,+∞)→Rf:(-4, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=4x+7x+4f(x) = \dfrac{4x + 7}{x + 4}

a) f′(x)=9(x+4)2f'(x) = \dfrac{9}{(x + 4)^2}

Regula câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac uv\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}, cu u=4x+7u = 4x + 7, v=x+4v = x + 4, u′=4u' = 4, v′=1v' = 1:

f′(x)=4(x+4)−(4x+7)⋅1(x+4)2=4x+16−4x−7(x+4)2=9(x+4)2.f'(x) = \frac{4(x + 4) - (4x + 7)\cdot 1}{(x + 4)^2} = \frac{4x + 16 - 4x - 7}{(x + 4)^2} = \frac{9}{(x + 4)^2}.

Barem: 3p aplicarea regulii câtului, 2p simplificarea.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

Dăm factor comun xx la numărător și la numitor:

lim⁡x→+∞4x+7x+4=lim⁡x→+∞x(4+7x)x(1+4x)=4+01+0=4.\lim_{x\to+\infty}\frac{4x + 7}{x + 4} = \lim_{x\to+\infty}\frac{x\left(4 + \frac7x\right)}{x\left(1 + \frac4x\right)} = \frac{4 + 0}{1 + 0} = 4.

Limita este finită, deci dreapta y=4y = 4 este asimptota orizontală spre +∞+\infty.

Răspuns: y=4y = 4. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) a∈(−4,+∞)a \in (-4, +\infty) pentru care panta tangentei în A(a,f(a))A(a, f(a)) este 1

Panta tangentei în punctul de abscisă aa este f′(a)f'(a). Condiția:

9(a+4)2=1  ⟺  (a+4)2=9  ⟺  a+4=3 sau a+4=−3.\frac{9}{(a + 4)^2} = 1 \iff (a + 4)^2 = 9 \iff a + 4 = 3 \ \text{sau}\ a + 4 = -3.

Obținem a=−1a = -1 sau a=−7a = -7. Dar aa trebuie să fie în domeniul (−4,+∞)(-4, +\infty), deci a=−7a = -7 nu convine (altfel spus: a+4>0a + 4 > 0, deci a+4=3a + 4 = 3).

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 2p condiția f′(a)=1f'(a) = 1, 3p rezolvarea și alegerea soluției din domeniu.

2. f:(−3,+∞)→Rf:(-3, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x+x+3f(x) = 2x + \sqrt{x + 3}

a) ∫12(f(x)−x+3)dx=3\displaystyle\int_1^2\left(f(x) - \sqrt{x + 3}\right)dx = 3

Radicalul se reduce: f(x)−x+3=2xf(x) - \sqrt{x + 3} = 2x.

∫122x dx=x2∣12=4−1=3.\int_1^2 2x\,dx = x^2\Big|_1^2 = 4 - 1 = 3.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫161f(x)−2x dx=2\displaystyle\int_1^6\frac{1}{f(x) - 2x}\,dx = 2

Acum f(x)−2x=x+3f(x) - 2x = \sqrt{x + 3}, deci integrăm 1x+3\dfrac{1}{\sqrt{x + 3}}. Știm că (u)′=u′2u\left(\sqrt{u}\right)' = \dfrac{u'}{2\sqrt u}, așa că (2x+3)′=1x+3\left(2\sqrt{x + 3}\right)' = \dfrac{1}{\sqrt{x + 3}}:

∫16dxx+3=2x+3 ∣16=29−24=6−4=2.\int_1^6\frac{dx}{\sqrt{x + 3}} = 2\sqrt{x + 3}\,\Big|_1^6 = 2\sqrt9 - 2\sqrt4 = 6 - 4 = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) Volumul corpului de rotație generat de g(x)=xf(x)−2xg(x) = \dfrac{x}{f(x) - 2x}, x∈[0,6]x \in [0, 6], este 9πln⁡39\pi\ln 3

g(x)=xx+3g(x) = \dfrac{x}{\sqrt{x + 3}}, deci g2(x)=x2x+3g^2(x) = \dfrac{x^2}{x + 3}. Formula volumului:

V=π∫06g2(x) dx=π∫06x2x+3 dx.V = \pi\int_0^6 g^2(x)\,dx = \pi\int_0^6\frac{x^2}{x + 3}\,dx.

Împărțim polinoamele: x2=(x+3)(x−3)+9x^2 = (x + 3)(x - 3) + 9, deci

x2x+3=x−3+9x+3.\frac{x^2}{x + 3} = x - 3 + \frac{9}{x + 3}.

V=π(x22−3x+9ln⁡(x+3))∣06=π[(18−18+9ln⁡9)−9ln⁡3]=π(18ln⁡3−9ln⁡3)=9πln⁡3.V = \pi\left(\frac{x^2}{2} - 3x + 9\ln(x + 3)\right)\Big|_0^6 = \pi\big[(18 - 18 + 9\ln 9) - 9\ln 3\big] = \pi(18\ln3 - 9\ln3) = 9\pi\ln 3.

(Am folosit ln⁡9=2ln⁡3\ln 9 = 2\ln 3.) Barem: 2p scrierea volumului, 3p calculul integralei.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=15a_3 = 15
I.3x=1x = 1
I.480 de lei
I.5AB=AC=52AB = AC = 5\sqrt2
II.1.cx∈{0,20}x \in \{0, 20\}
II.2.bx=−1x = -1
II.2.c(1,58)(1, 58) și (2,29)(2, 29)
III.1.by=4y = 4
III.1.ca=−1a = -1
III.2.cV=9πln⁡3V = 9\pi\ln 3

Ce merită reținut din varianta 3

  • Legi de forma xy−kx−ky+cxy - kx - ky + c: scrie-le ca (x−k)(y−k)+(c−k2)(x - k)(y - k) + (c - k^2); cerințele cu (k+m)∗(k+n)(k + m) * (k + n) devin imediat mn+constmn + \text{const}.
  • Ecuații cu pătrate: când rezolvi (a+4)2=9(a + 4)^2 = 9, păstrează doar soluțiile din domeniul funcției.
  • Volume de rotație: V=π∫g2V = \pi\int g^2; o fracție de tipul x2x+3\frac{x^2}{x + 3} se integrează după împărțirea polinoamelor.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate