Toate subiectele Evaluare Națională
2026
Sesiunea iunie 2026, varianta 3
Rezolvare explicată

Subiecte Evaluare Națională 2026 română — subiect, barem și rezolvare pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare). Rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Răspunsuri rapide: Partea A — 1: toamnă, țestoasă; 2: b; 3: c; 4: d; 5: A, F, F / A, F, F. Partea B — 1: c; 2: d; 3: d; 4: a; 5: „ia” verb predicativ, „mele” adjectiv pronominal posesiv, „un” numeral cardinal; 8: plăcea, Mariei, doar, aceea, călători, fiica.

Aceasta este varianta 3, dată pe 22 iunie 2026. Textul 1 este un fragment din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu (Vladimir, corectorul care salvează o broască-țestoasă adusă în redacție), iar textul 2 este un fragment din jurnalul de călătorie al Carmenei Strungaru în Papua Noua Guinee („Agutoki”). Textele integrale sunt în PDF-ul oficial. Mai jos explicăm răspunsurile și cum se ia punctajul maxim.

Subiectul I — A. Înțelegerea textelor

1. Completarea spațiilor (2 puncte)

Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor aduce în redacție o țestoasă (se acceptă și „broască” sau „broască-țestoasă”).

2. Meseria lui Vladimir — b

Vladimir este corector la un ziar. Capcanele sunt „biolog”, „medic veterinar” sau „paznic”, care vin din faptul că are grijă de animal.

3. Din ce e făcută podeaua caselor — c

Din trunchiuri de bambus. Atenție: casele sunt înălțate pe stâlpi, dar întrebarea e despre podea.

4. Gustul pe care autoarea îl consideră neplăcut — d

Gustul laptelui de cocos, pe care îl descrie ca „nici dulce, nici acru”, ci sălciu-sărat, și se întreabă cum va rezista o lună.

5. Adevărat / fals (6 puncte)

EnunțRăspuns
Vladimir locuiește în apropierea unei păduriAdevărat
Vladimir aduce în redacție un stârc electrocutatFals (stârcul e adus de altcineva, prins în apa înghețată; electrocutat era uliul)
Fotografia cu broasca apare în ziarul de duminicăFals (în ziarul de duminică apare fotografia stârcului)
Casele din sat sunt înălțate pe stâlpi de lemnAdevărat
Tânărul culege doar patru nuci-de-cocosFals (prima nucă, apoi încă patru)
Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe de cacaoFals (îi strigă să nu rupă, că îi vor da ei)

6. O trăsătură a tiparului narativ (6 puncte)

Model: O trăsătură a tiparului textual narativ din textul 1 este prezența personajelor care participă la o succesiune de întâmplări. De exemplu, după ce reporterii și șeful tipografiei pleacă, Vladimir rămâne singur și ridică țestoasa ca s-o ia acasă.

Punctajul: 2p trăsătura, 2p secvența, 1p ortografia, 1p minimum două enunțuri.

7. Un element de conținut comun (6 puncte, minimum 30 de cuvinte)

Elementul comun e natura sau pădurea. În textul 1, Vladimir eliberează țestoasa primăvara în pădure, lângă iaz. În textul 2, autoarea ascultă zgomotele pădurii tropicale și descoperă cocotierii și arborii-de-cacao, cu fructele crescute direct din trunchi.

8. Trebuie prețuite darurile simple? (6 puncte, 50–100 de cuvinte)

Spui clar răspunsul (1p), îl justifici (1p) și valorifici textul 2 (2p): localnicii nu o lasă pe autoare să rupă singură un fruct de cacao, ci îi dăruiesc ei două fructe. Gestul arată că un dar simplu contează prin intenția celui care îl oferă, iar autoarea înțelege că „nu-i același lucru”. Nu ai nevoie de „da/nu” și nici de conectori de tipul „în concluzie”.

9. Asocierea cu un alt text literar (6 puncte, 50–100 de cuvinte)

Valori potrivite: grija față de animale, empatia, bunătatea. Texte din programă: „Puiul” (I. Al. Brătescu-Voinești), „Dumbrava minunată” (M. Sadoveanu) sau „Cuore” (E. De Amicis). Prezinți valoarea cu câte o secvență din fiecare text.

Subiectul I — B. Limbă și comunicare

1. Diftong în ambele cuvinte — c

„pă-să-ro-iul” are diftongul iu și „iar-nă” are diftongul ia.

2. Formarea cuvintelor — d

„ceva” s-a format prin compunere (ce + va), iar „(în) sinea” prin conversiune (pronumele „sine” folosit ca substantiv).

3. „din câteva mișcări, este sus” — d

Tânărul ajunge în vârf foarte repede: câteva mișcări îi sunt de ajuns.

4. Antonime — a

„coboară” și „urcă” au sensuri opuse. Celelalte perechi sunt omonime (broască, colț) sau doar cuvinte asemănătoare ca formă (delicatese / delicatețe), adică paronime.

5. Valori morfologice (6 puncte)

  • „Ia o nucă” → verb predicativ.
  • „în mâinile mele” → adjectiv pronominal posesiv.
  • „peste un litru” → numeral cardinal (contează cantitatea, nu e articol).

6. Propoziții de construit (6 puncte)

  • (1) Negativă, cu „a spune” la mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a singular: Nu spuseseși nimic despre excursie.
  • (2) Afirmativă, cu „broască” în genitiv: Am auzit oracăitul broaștei lângă lac.

7. Trei propoziții subordonate (6 puncte)

  • „Când a venit primăvara” → circumstanțială de timp;
  • „unde putea” → atributivă (determină „malul iazului”);
  • „să trăiască o sută de ani” → completivă directă;
  • „fără să o mai deranjeze vreodată vreun om” → circumstanțială de mod.

Alegi oricare trei, transcrise corect.

8. Forme corecte (6 puncte)

„Mi-ar plăcea să-i spun Mariei că am doar o mare dorință, aceea de a călători împreună cu fiica mea.”

  • plăcea (nu „place”, la condițional);
  • Mariei (dativ);
  • doar („decât” cere o negație);
  • aceea (pronume demonstrativ, nu „aceia”);
  • călători (infinitiv);
  • fiica.

Subiectul al II-lea — rezumatul (20 de puncte)

Se cere rezumatul textului 1 în 100–150 de cuvinte. Ce cere baremul:

  • ideile importante și toate personajele (6p): Vladimir, șeful tipografilor, reporterii, țestoasa, apoi uliul și stârcul;
  • ordinea logică a întâmplărilor (2p);
  • regulile rezumatului (4p): persoana a III-a, cuvinte proprii, fără citate, verbe la timpuri potrivite, ton neutru;
  • redactarea (8p).

Structura pe care o poți folosi:

  1. Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor aduce în redacție o țestoasă găsită.
  2. Reporterii se plictisesc repede, dar Vladimir, corectorul ziarului, o ia acasă, își dă seama că e o țestoasă de apă și o hrănește cu carne. Iarna, țestoasa hibernează în sufragerie.
  3. Primăvara, Vladimir o eliberează în pădure, pe malul iazului. Naratorul arată că Vladimir, care locuiește lângă pădure, o cunoaște ca pe propriul cartier.
  4. Din redacție mai ajung la el un uliu cu aripile arse și un stârc cenușiu, pe care îi îngrijește și îi eliberează. Fotografia stârcului apare pe prima pagină a ziarului de duminică.

Fără titlu, fără citate și fără păreri personale („mi-a plăcut că…”), altfel pierzi punctele pentru regulile rezumatului.

Vrei să iei peste 9 la Evaluarea Națională 2027?

Reia subiectul cu un profesor, exact pe itemii unde ai pierdut puncte. Cererea e gratuită: profesorii verificați îți trimit propuneri cu dată, oră și tarif.

Alte subiecte Evaluare Națională rezolvate