Răspunsuri rapide: Partea I — 1: ploaie, geamuri; 2: B; 3: B; 4: B; 5: F, F, A / F, F, A. Partea a II-a — 1: C; 2: B; 3: D; 4: B; 5: „e” verb predicativ, „era” verb copulativ, „fi” verb auxiliar; 8: zice, bunico, cei, cărora, ciocolatei, făcute.
Modelul pentru 2027 păstrează structura cunoscută: Subiectul I (70 de puncte), cu înțelegerea a două texte (unul literar, unul nonliterar) și gramatică, plus Subiectul al II-lea (20 de puncte), o compunere de minimum 150 de cuvinte. Se dau 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de două ore. Textele integrale sunt în PDF-ul oficial de mai sus. Aici explicăm cum se ajunge la fiecare răspuns și unde se pierd de obicei puncte.
Subiectul I — Partea I: înțelegerea textelor
1. Completarea spațiilor (2 puncte)
Bigică are la el lanterna și haina de ploaie, iar pachetul cu mâncare a rămas acasă, între geamuri. Răspunsul se găsește chiar în primul paragraf al textului 1, deci primul pas e să recitești începutul.
2. Rolul repetiției „el, personal, Bigică” (2 puncte) — răspuns B
Băiatul se laudă și își dă importanță tocmai în momentul în care a făcut o greșeală banală (a uitat mâncarea). Repetiția creează contrastul comic dintre cât de important se crede și ce a făcut de fapt. Variantele A, C și D presupun modestie, admirația naratorului sau responsabilitate, adică exact opusul.
3. Culoarea petei de pe capul papagalului (2 puncte) — răspuns B
Textul 2 descrie papagalul ca verde, cu fruntea albastru-deschis și cu o pată galbenă pe cap. Capcana e albastrul, care apare în aceeași propoziție, dar la frunte.
4. De ce apreciază autorul curajul papagalului (2 puncte) — răspuns B
Autorul explică imediat: papagalii verzi sunt printre cei mai braconați și vânduți pe piața neagră. Varianta A e greșită, fiindcă textul spune că specia e încă comună în Pantanal.
5. Adevărat / fals (6 puncte, câte 1 punct)
| Enunț | Răspuns | De ce |
|---|---|---|
| Bigică spune că mâncarea e periculoasă ca să n-o împartă | Fals | Nu are mâncare. Inventează pericolul ca să-și ascundă greșeala. |
| Băieții iau un mic-dejun copios înainte de plecare | Fals | Bigică regretă tocmai că nu s-a săturat la plecare. |
| Doru luase pachetul cu mâncare | Adevărat | La final Doru spune că avea pachetul la el. |
| Ghidul este un biolog pe nume Mato Grosso | Fals | Ghidul se numește Doug. Mato Grosso este statul (Cuiabá e metropola lui). |
| Chachalaca i s-a așezat pe umăr | Fals | Chachalaca i s-a așezat pe pălărie. Pe umăr a venit papagalul. |
| Mlaștinile sunt aproape de munți | Adevărat | Lumea mlaștinilor e „păzită de munți”. |
Notezi un singur X pe rând: dacă bifezi ambele coloane, primești 0 puncte pentru acel enunț.
6. O trăsătură a tiparului textual dialogat (6 puncte)
Model de răspuns: O trăsătură a tiparului dialogat din textul 1 este succesiunea de replici, marcate prin linie de dialog. De exemplu, în scena finală Doru recunoaște că a mâncat pachetul, iar Bigică îi cere imediat ce a mai rămas, în replici scurte și alerte.
Punctajul: 2p trăsătura, 2p secvența, 1p ortografia, 1p minimum două enunțuri.
7. Comparația atitudinilor față de împărțirea hranei (6 puncte, minimum 30 de cuvinte)
Model de răspuns: Atitudinile sunt diferite. În textul 1, Bigică voia să-și ospăteze musafirul, dar, după ce își ascunde greșeala, îl ceartă pe Doru că a mâncat singur pachetul. În textul 2, autorul împarte bucuros papaya cu papagalul care i se așază pe umăr și se bucură de încrederea animalului.
Ca să iei toate punctele: numești o asemănare sau o deosebire (2p), prezinți atitudinea din fiecare text cu o secvență (2p), apoi scrii corect (1p) și treci de 30 de cuvinte (1p).
8. Pot oamenii câștiga încrederea animalelor? (6 puncte, 50–100 de cuvinte)
Răspunsul (da/nu) valorează 1 punct, dar valorificarea textului 2 valorează 2 puncte. Folosește momentul în care papagalul și chachalaca vin singure lângă autor, într-o rezervație unde animalele sunt protejate, și ideea finală că acolo „animalele încă mai cred în oameni”. Respectă limita: sub 50 sau peste 100 de cuvinte pierzi 1 punct.
9. Asocierea cu un text literar studiat (6 puncte, 50–100 de cuvinte)
Pași: numești valoarea (de exemplu grija pentru animale, încrederea sau respectul pentru natură), dai titlul și autorul unui text literar studiat, apoi prezinți valoarea în ambele texte, cu câte o secvență. Variante sigure din programă: „Dumbrava minunată” (Mihail Sadoveanu), „Puiul” (Ioan Alexandru Brătescu-Voinești), „Cuore” (Edmondo De Amicis) sau o fabulă potrivită.
Subiectul I — Partea a II-a: limbă și comunicare
1. Diftong în ambele cuvinte — C
„bă-ie-ța-șul” are diftongul ie, iar „noas-tră” are diftongul oa. Celelalte serii au câte un cuvânt fără diftong. La A, „ca-i-să” are hiat (a-i). La B, în „li-ghean” litera e doar marchează pronunția lui gh, nu formează diftong. La D, în „cea-pă” litera e marchează pronunția lui c.
2. Formarea cuvintelor — B
„întruna” s-a format prin compunere (într-una), iar „băiețaș” prin derivare cu sufixul diminutival -aș.
3. Sensul expresiei „îi tot turuise gura” — D
Înseamnă a vorbi mult, fără oprire. Contextul ajută: Bigică îi tot arăta lui Doru izvoare, cireși și ciuperci.
4. Omonime — B
„mușchi” (plantă care crește pe pietre) și „mușchi” (organ al corpului) se scriu și se pronunță la fel, dar au sensuri fără legătură.
5. Valori morfologice (6 puncte)
- „Bigică știa unde e cheia” → verb predicativ (înseamnă „se află”).
- „era vinovat” → verb copulativ (leagă subiectul de numele predicativ „vinovat”).
- „Ar fi putut” → verb auxiliar (ajută la formarea condiționalului perfect).
Nu primești puncte dacă scrii doar „verb”: se cere tipul.
6. Enunțuri de construit (6 puncte)
- (1) Propoziție negativă cu pronume personal, persoana a III-a singular, în genitiv: Nu am găsit caietul lui.
- (2) Enunț exclamativ cu adverbul „acolo” ca atribut: Ce liniștită este poiana de acolo!
7. Două propoziții subordonate de feluri diferite (6 puncte)
- „în care animalele încă mai cred în oameni” → atributivă (determină substantivul „lume”).
- „după ce plecasem pentru o vreme din lumea” → circumstanțială de timp.
Merge și „că ajunsesem într-o lume” (completivă directă sau atributivă, după interpretare), dar cele două de mai sus sunt cele din barem.
8. Forme corecte (6 puncte)
„Nu mai zice nimic, bunico, despre cei cărora nu le place gustul ciocolatei albe, făcute de tine!”
- zice (imperativ negativ: nu mai zice);
- bunico (vocativ);
- cei (pronume demonstrativ, nu „ce-i”);
- cărora („le place” cere dativ);
- ciocolatei (genitiv, nu „ciocolății”);
- făcute (se acordă cu „ciocolatei”, la genitiv feminin singular).
Subiectul al II-lea — compunerea (20 de puncte)
Cerința: un text de minimum 150 de cuvinte despre o semnificație sau mesajul textului „Caise cu ceapă”. Conținutul valorează 12 puncte, redactarea 8 puncte. Plan pe patru paragrafe:
- Tema și mesajul (2p). Tema: o drumeție a doi copii și o greșeală ascunsă din orgoliu. Mesajul: minciuna spusă ca să-ți păstrezi imaginea se întoarce împotriva ta, iar sinceritatea ar fi rezolvat totul de la început.
- Două elemente ale textului narativ (4p). Personajele (Bigică, lăudăros și orgolios; Doru, mic și ascultător) și finalul surprinzător: plăcintele erau tot timpul pe masă, iar Doru avusese pachetul la el. Poți folosi și naratorul sau acțiunea.
- Două secvențe interpretate (4p). Momentul în care Bigică inventează că mâncarea e „otravă” pe drum și momentul de acasă, când află că Doru a mâncat totul. Arată cum fiecare construiește mesajul.
- O emoție a unui personaj (2p). De exemplu, rușinea sau frustrarea lui Bigică la final, justificată prin reacția lui.
Nu pune titlu și nici motto. Sub 150 de cuvinte pierzi toate cele 8 puncte de redactare.