Subiect și barem BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii)
2016
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a simulării pentru clasa a XII-a, Bacalaureat 2016, la Matematică M_șt-nat. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rația progresiei aritmetice cu 2a10=a5+a6+362a_{10} = a_5 + a_6 + 36

2(a1+9r)=(a1+4r)+(a1+5r)+36  ⟺  18r=9r+36  ⟺  r=4.2(a_1 + 9r) = (a_1 + 4r) + (a_1 + 5r) + 36 \iff 18r = 9r + 36 \iff r = 4.

Răspuns: r=4r = 4. Barem: 3p, 2p.

2. Abscisele punctelor de intersecție ale graficului lui f(x)=x2+3x−1f(x) = x^2 + 3x - 1 cu dreapta y=x−1y = x - 1

x2+3x−1=x−1  ⟺  x2+2x=0  ⟺  x(x+2)=0.x^2 + 3x - 1 = x - 1 \iff x^2 + 2x = 0 \iff x(x + 2) = 0.

Răspuns: x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația log⁡2x−1x+1+log⁡2(x2−1)=4\log_2\dfrac{x - 1}{x + 1} + \log_2(x^2 - 1) = 4

Condiții: x−1x+1>0\frac{x-1}{x+1} > 0 și x2−1>0x^2 - 1 > 0, adică ∣x∣>1|x| > 1.

log⁡2(x−1x+1⋅(x−1)(x+1))=4  ⟺  (x−1)2=16  ⟺  x−1=±4.\log_2\left(\frac{x-1}{x+1}\cdot(x-1)(x+1)\right) = 4 \iff (x - 1)^2 = 16 \iff x - 1 = \pm 4.

x=5x = 5 și x=−3x = -3 verifică ∣x∣>1|x| > 1.

Răspuns: x∈{−3,5}x \in \{-3, 5\}. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca produsul cifrelor unui număr de două cifre să fie divizibil cu 10

Cazuri posibile: 90. Produsul cifrelor este divizibil cu 10 dacă:

  • cifra unităților este 00 (produs 00): 10,20,…,9010, 20, \dots, 90 — 9 numere;
  • cifra zecilor 55 și unităților pară nenulă: 52,54,56,5852, 54, 56, 58 — 4;
  • cifra unităților 55 și zecilor pară: 25,45,65,8525, 45, 65, 85 — 4.

Total 17 cazuri favorabile: p=1790p = \dfrac{17}{90}.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. Centrul cercului circumscris triunghiului cu A(1,1)A(1,1), B(1,4)B(1,4), C(5,1)C(5,1)

AB∥OyAB \parallel Oy (x=1x = 1) și AC∥OxAC \parallel Ox (y=1y = 1), deci triunghiul este dreptunghic în AA. Centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei BCBC:

O(1+52,4+12)=O(3,52).O\left(\frac{1 + 5}{2}, \frac{4 + 1}{2}\right) = O\left(3, \frac52\right).

Răspuns: (3,52)\left(3, \dfrac52\right). Barem: 2p, 3p.

6. 1+cos⁡2x1−cos⁡2x=ctg⁡2x\dfrac{1 + \cos 2x}{1 - \cos 2x} = \operatorname{ctg}^2 x pentru x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

1+cos⁡2x=2cos⁡2x1 + \cos 2x = 2\cos^2 x și 1−cos⁡2x=2sin⁡2x≠01 - \cos 2x = 2\sin^2 x \ne 0, deci

2cos⁡2x2sin⁡2x=ctg⁡2x.\frac{2\cos^2 x}{2\sin^2 x} = \operatorname{ctg}^2 x.

Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. M(x)=(111231x2x−11)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ 2 & 3 & 1\\ x & 2x - 1 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(M(0))\det(M(0))

det⁡(1112310−11)=3+0−2−0+1−2=0.\det\begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ 2 & 3 & 1\\ 0 & -1 & 1\end{pmatrix} = 3 + 0 - 2 - 0 + 1 - 2 = 0.

Răspuns: 00. Barem: 3p, 2p.

b) 2M(x)−M(−x)=M(3x)2M(x) - M(-x) = M(3x)

Primele două linii: 2(1,1,1)−(1,1,1)=(1,1,1)2(1,1,1) - (1,1,1) = (1,1,1), 2(2,3,1)−(2,3,1)=(2,3,1)2(2,3,1) - (2,3,1) = (2,3,1). Linia a treia:

2(x,2x−1,1)−(−x,−2x−1,1)=(3x,6x−1,1)=(3x,2⋅3x−1,1).2(x, 2x - 1, 1) - (-x, -2x - 1, 1) = (3x, 6x - 1, 1) = (3x, 2\cdot 3x - 1, 1).

Deci 2M(x)−M(−x)=M(3x)2M(x) - M(-x) = M(3x). Barem: 3p, 2p.

c) Aria triunghiului OABOAB, A(n,2n−1)A(n, 2n - 1), B(n2,2n2−1)B(n^2, 2n^2 - 1), este număr natural

Δ=∣001n2n−11n22n2−11∣=n(2n2−1)−n2(2n−1)=n2−n=n(n−1).\Delta = \begin{vmatrix} 0 & 0 & 1\\ n & 2n - 1 & 1\\ n^2 & 2n^2 - 1 & 1\end{vmatrix} = n(2n^2 - 1) - n^2(2n - 1) = n^2 - n = n(n - 1).

AOAB=12∣Δ∣=n(n−1)2\mathcal A_{OAB} = \frac12|\Delta| = \frac{n(n-1)}{2}. Produsul a două numere consecutive este par, deci aria este număr natural. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

2. x∘y=6xy−2x−2y+1x \circ y = 6xy - 2x - 2y + 1 (asociativă)

Observăm că x∘y=6(x−13)(y−13)+13x \circ y = 6\left(x - \frac13\right)\left(y - \frac13\right) + \frac13.

a) 1∘131\circ\frac13

1∘13=2−2−23+1=13.1\circ\frac13 = 2 - 2 - \frac23 + 1 = \frac13.

Răspuns: 13\dfrac13. Barem: 2p, 3p.

b) Elementul neutru

x∘e=x  ⟺  6xe−2x−2e+1=x  ⟺  (3x−1)(2e−1)=0x \circ e = x \iff 6xe - 2x - 2e + 1 = x \iff (3x - 1)(2e - 1) = 0 pentru orice xx, deci e=12e = \frac12 (iar legea e comutativă).

Răspuns: e=12e = \dfrac12. Barem: 2p, 3p.

c) 11008∘21008∘⋯∘20161008\dfrac{1}{1008}\circ\dfrac{2}{1008}\circ\dots\circ\dfrac{2016}{1008}

x∘13=13∘y=13x \circ \frac13 = \frac13 \circ y = \frac13 (element absorbant). Printre factori se află 3361008=13\frac{336}{1008} = \frac13, deci prin asociativitate rezultatul este 13\frac13.

Răspuns: 13\dfrac13. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=xx4+3f(x) = \dfrac{x}{x^4 + 3}

a) f′(x)=−3(x−1)(x+1)(x2+1)(x4+3)2f'(x) = -\dfrac{3(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{(x^4 + 3)^2}

f′(x)=x4+3−4x4(x4+3)2=3(1−x4)(x4+3)2=−3(x−1)(x+1)(x2+1)(x4+3)2.f'(x) = \frac{x^4 + 3 - 4x^4}{(x^4+3)^2} = \frac{3(1 - x^4)}{(x^4+3)^2} = -\frac{3(x-1)(x+1)(x^2+1)}{(x^4+3)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=0f(0) = 0, f′(0)=39=13f'(0) = \frac39 = \frac13: y=13xy = \dfrac13x.

Răspuns: y=13xy = \dfrac13x. Barem: 2p, 3p.

c) −14≤f(x)≤14-\frac14 \le f(x) \le \frac14

f′=0f' = 0 în ±1\pm 1; ff descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1], crescătoare pe [−1,1][-1, 1], descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty). Cu lim⁡x→±∞f(x)=0\lim\limits_{x\to\pm\infty} f(x) = 0, f(−1)=−14f(-1) = -\frac14, f(1)=14f(1) = \frac14:

  • pe (−∞,−1](-\infty, -1], ff coboară de la 00 la −14-\frac14;
  • pe [−1,1][-1, 1], urcă de la −14-\frac14 la 14\frac14;
  • pe [1,+∞)[1, +\infty), coboară de la 14\frac14 spre 00.

Deci −14≤f(x)≤14-\frac14 \le f(x) \le \frac14. ■\blacksquare Barem: 1p, 1p, 3p.

2. f(x)=xex−2f(x) = xe^x - 2

a) Primitiva FF cu F(1)=0F(1) = 0

∫xex dx=(x−1)ex\int xe^x\,dx = (x - 1)e^x, deci F(x)=(x−1)ex−2x+cF(x) = (x - 1)e^x - 2x + c; F(1)=−2+c=0⇒c=2F(1) = -2 + c = 0 \Rightarrow c = 2.

Răspuns: F(x)=(x−1)ex−2x+2F(x) = (x - 1)e^x - 2x + 2. Barem: 3p, 2p.

b) ∫01xf(x) dx\displaystyle\int_0^1 xf(x)\,dx

∫01(x2ex−2x) dx=∫01x2ex dx−1.\int_0^1(x^2e^x - 2x)\,dx = \int_0^1 x^2e^x\,dx - 1.

Prin părți: ∫01x2ex dx=x2ex∣01−2∫01xex dx=e−2⋅1=e−2\int_0^1 x^2e^x\,dx = x^2e^x\Big|_0^1 - 2\int_0^1 xe^x\,dx = e - 2\cdot 1 = e - 2 (căci ∫01xex dx=(x−1)ex∣01=1\int_0^1 xe^x\,dx = (x-1)e^x\big|_0^1 = 1).

Răspuns: e−3e - 3. Barem: 3p, 2p.

c) xx cu ∫1xf(t) dt=0\displaystyle\int_1^x f(t)\,dt = 0

∫1xf(t) dt=F(x)−F(1)=(x−1)ex−2x+2=(x−1)(ex−2).\int_1^x f(t)\,dt = F(x) - F(1) = (x - 1)e^x - 2x + 2 = (x - 1)(e^x - 2).

(x−1)(ex−2)=0  ⟺  x=1(x - 1)(e^x - 2) = 0 \iff x = 1 sau x=ln⁡2x = \ln 2.

Răspuns: x∈{ln⁡2,1}x \in \{\ln 2, 1\}. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1r=4r = 4
I.2x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}
I.3x∈{−3,5}x \in \{-3, 5\}
I.4p=1790p = \tfrac{17}{90}
I.5(3,52)(3, \tfrac52)
II.1.a00
II.2.a13\tfrac13
II.2.be=12e = \tfrac12
II.2.c13\tfrac13
III.1.by=13xy = \tfrac13x
III.2.aF(x)=(x−1)ex−2x+2F(x) = (x-1)e^x - 2x + 2
III.2.be−3e - 3
III.2.cx∈{ln⁡2,1}x \in \{\ln 2, 1\}

Ce merită reținut din simulare

  • Cercul circumscris unui triunghi dreptunghic are centrul în mijlocul ipotenuzei.
  • Aria cu determinant: A=12∣Δ∣\mathcal A = \frac12|\Delta|.
  • Formulele unghiului dublu: 1+cos⁡2x=2cos⁡2x1 + \cos 2x = 2\cos^2 x, 1−cos⁡2x=2sin⁡2x1 - \cos 2x = 2\sin^2 x.
  • Element absorbant al legii k(x−a)(y−a)+ak(x-a)(y-a) + a: aa — caută-l printre factori.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2016?

Ai lucrat subiectul de Matematică M2 (științe ale naturii)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate