Subiect și barem BAC 2015 Matematică (tehnologic)
2015
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2015 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 9, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2015 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−12):310=5\left(2 - \frac12\right) : \frac{3}{10} = 5

2−12=32,32⋅103=5.2 - \frac12 = \frac32, \qquad \frac32\cdot\frac{10}{3} = 5.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4; f(−2)+f(2)f(-2) + f(2)

f(−2)=f(2)=0f(-2) = f(2) = 0, suma este 00. Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația 2x−1=3\sqrt{2x - 1} = 3

2x−1=9  ⟺  x=52x - 1 = 9 \iff x = 5, care verifică. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr din {1,…,10}\{1, \dots, 10\} să fie multiplu de 5

Favorabile: 5,105, 10 — 2 din 10.

p=210=15.p = \frac{2}{10} = \frac15.

Barem: 1p + 2p + 2p.

5. Triunghiul MONMON, O(0,0)O(0,0), M(0,4)M(0,4), N(4,0)N(4,0) este isoscel

MO=4MO = 4, ON=4ON = 4, deci MO=ONMO = ON și triunghiul este isoscel. Barem: 2p + 3p.

6. Aria triunghiului dreptunghic în AA, AB=10AB = 10, AC=12AC = 12

A=AB⋅AC2=10⋅122=60.\mathcal A = \frac{AB\cdot AC}{2} = \frac{10\cdot12}{2} = 60.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(3−25−3)A = \begin{pmatrix} 3 & -2\\ 5 & -3\end{pmatrix}

a) det⁡A=1\det A = 1

det⁡A=3⋅(−3)−(−2)⋅5=−9+10=1.\det A = 3\cdot(-3) - (-2)\cdot5 = -9 + 10 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) A⋅A+I2=O2A\cdot A + I_2 = O_2

A⋅A=(9−10−6+615−15−10+9)=(−100−1)=−I2,A\cdot A = \begin{pmatrix} 9 - 10 & -6 + 6\\ 15 - 15 & -10 + 9\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0\\ 0 & -1\end{pmatrix} = -I_2,

deci A⋅A+I2=O2A\cdot A + I_2 = O_2. Barem: 3p + 2p.

c) det⁡(A−aI2)≥1\det(A - aI_2) \ge 1

det⁡(3−a−25−3−a)=(3−a)(−3−a)+10=a2−9+10=a2+1≥1. ■\det\begin{pmatrix} 3 - a & -2\\ 5 & -3 - a\end{pmatrix} = (3 - a)(-3 - a) + 10 = a^2 - 9 + 10 = a^2 + 1 \ge 1. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

2. f=X3+5X2+X+5f = X^3 + 5X^2 + X + 5

a) f(−5)=0f(-5) = 0

−125+125−5+5=0.-125 + 125 - 5 + 5 = 0.

Barem: 3p + 2p.

b) Câtul și restul împărțirii la X2+6X+5X^2 + 6X + 5

(X−1)(X2+6X+5)=X3+5X2−X−5,(X - 1)(X^2 + 6X + 5) = X^3 + 5X^2 - X - 5,

deci f−(X−1)(X2+6X+5)=2X+10f - (X - 1)(X^2 + 6X + 5) = 2X + 10, care are grad mai mic decât împărțitorul.

Răspuns: câtul X−1X - 1, restul 2X+102X + 10. Barem: 3p + 2p.

c) x3x1x2+x2x1x3+x1x2x3=−235\dfrac{x_3}{x_1x_2} + \dfrac{x_2}{x_1x_3} + \dfrac{x_1}{x_2x_3} = -\dfrac{23}{5}

Aducând la numitorul comun x1x2x3x_1x_2x_3:

x12+x22+x32x1x2x3=(∑xi)2−2∑xixjx1x2x3.\frac{x_1^2 + x_2^2 + x_3^2}{x_1x_2x_3} = \frac{(\sum x_i)^2 - 2\sum x_ix_j}{x_1x_2x_3}.

Viète: ∑xi=−5\sum x_i = -5, ∑xixj=1\sum x_ix_j = 1, x1x2x3=−5x_1x_2x_3 = -5:

25−2−5=−235. ■\frac{25 - 2}{-5} = -\frac{23}{5}. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x4−2x2+1f(x) = x^4 - 2x^2 + 1

a) f′(x)=4x(x−1)(x+1)f'(x) = 4x(x-1)(x+1)

f′(x)=4x3−4x=4x(x2−1)=4x(x−1)(x+1).f'(x) = 4x^3 - 4x = 4x(x^2 - 1) = 4x(x-1)(x+1).

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în x=1x = 1

f(1)=0f(1) = 0, f′(1)=0f'(1) = 0, deci tangenta este y=0y = 0. Barem: 2p + 3p.

c) 0≤f(x)≤10 \le f(x) \le 1 pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1]

f′≥0f' \ge 0 pe [−1,0][-1, 0] (crescătoare) și f′≤0f' \le 0 pe [0,1][0, 1] (descrescătoare). Deci pe [−1,1][-1, 1] maximul este f(0)=1f(0) = 1, iar minimul este f(±1)=0f(\pm1) = 0. (Sau direct: f(x)=(x2−1)2≥0f(x) = (x^2 - 1)^2 \ge 0.) ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2+xf(x) = x^2 + \sqrt x

a) ∫13(f(x)−x) dx=263\displaystyle\int_1^3(f(x) - \sqrt x)\,dx = \frac{26}{3}

∫13x2 dx=27−13=263.\int_1^3 x^2\,dx = \frac{27 - 1}{3} = \frac{26}{3}.

Barem: 3p + 2p.

b) F(x)=x33+2xx3+2015F(x) = \dfrac{x^3}{3} + \dfrac{2x\sqrt x}{3} + 2015 este primitivă a lui ff

2xx3=23x3/2\dfrac{2x\sqrt x}{3} = \dfrac23x^{3/2}, cu derivata 23⋅32x1/2=x\dfrac23\cdot\dfrac32x^{1/2} = \sqrt x. Deci

F′(x)=x2+x=f(x).F'(x) = x^2 + \sqrt x = f(x).

Barem: 3p + 2p.

c) Aria sub g(x)=(f(x)−x)ex=x2exg(x) = (f(x) - \sqrt x)e^x = x^2e^x pe [1,2][1,2] este e(2e−1)e(2e - 1)

g≥0g \ge 0. Prin părți de două ori, primitiva lui x2exx^2e^x este (x2−2x+2)ex(x^2 - 2x + 2)e^x (verificare: derivata este (2x−2)ex+(x2−2x+2)ex=x2ex(2x - 2)e^x + (x^2 - 2x + 2)e^x = x^2e^x ✔).

A=(x2−2x+2)ex∣12=2e2−e=e(2e−1). ■\mathcal A = (x^2 - 2x + 2)e^x\Big|_1^2 = 2e^2 - e = e(2e - 1). \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.200
I.3x=5x = 5
I.4p=15p = \frac15
I.66060
II.1.ca2+1≥1a^2 + 1 \ge 1
II.2.bcât X−1X - 1, rest 2X+102X + 10
III.1.by=0y = 0
III.2.ce(2e−1)e(2e-1)

Ce merită reținut din varianta 9

  • det⁡(A−aI2)=a2−(tr⁡A)a+det⁡A\det(A - aI_2) = a^2 - (\operatorname{tr}A)a + \det A — aici urma 00 și det⁡A=1\det A = 1 dau a2+1a^2 + 1.
  • Expresii simetrice în rădăcini: adu la numitor comun și folosește Viète.
  • ∫x2exdx=(x2−2x+2)ex+C\int x^2e^x dx = (x^2 - 2x + 2)e^x + C (două integrări prin părți).
  • x4−2x2+1=(x2−1)2x^4 - 2x^2 + 1 = (x^2-1)^2 — o factorizare care scurtează studiul semnului.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2015?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate