Subiect și barem BAC 2018 Matematică (tehnologic)
2018
August–Septembrie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 9, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−12)(3−13)(4−14)⋅15=3\left(2 - \frac12\right)\left(3 - \frac13\right)\left(4 - \frac14\right)\cdot\frac15 = 3

32⋅83⋅154⋅15=3⋅8⋅152⋅3⋅4⋅5=360120=3.\frac32\cdot\frac83\cdot\frac{15}{4}\cdot\frac15 = \frac{3\cdot 8\cdot 15}{2\cdot 3\cdot 4\cdot 5} = \frac{360}{120} = 3.

Barem: 3p aducerea la același numitor, 2p calculul.

2. f(x)=x2+2f(x) = x^2 + 2; determinați aa cu f(a)+f(a+1)=5f(a) + f(a+1) = 5

a2+2+(a+1)2+2=5  ⟺  2a2+2a=0  ⟺  2a(a+1)=0.a^2 + 2 + (a+1)^2 + 2 = 5 \iff 2a^2 + 2a = 0 \iff 2a(a+1) = 0.

Răspuns: a∈{−1,0}a \in \{-1, 0\}. Barem: 3p ecuația, 2p soluțiile.

3. Ecuația 52x−4=255^{2x-4} = 25

25=5225 = 5^2, deci 2x−4=2  ⟺  x=32x - 4 = 2 \iff x = 3.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr din M={10,15,20,…,50}M = \{10, 15, 20, \dots, 50\} să fie divizibil cu 10

  • Cazuri posibile: MM are 9 elemente.
  • Cazuri favorabile: 10,20,30,40,5010, 20, 30, 40, 50 — 5.

p=59.p = \frac59.

Răspuns: p=59p = \dfrac59. Barem: 1p posibile, 2p favorabile, 2p probabilitatea.

5. A(6,1)A(6,1), B(2,5)B(2,5); lungimea OMOM, MM mijlocul lui ABAB

M(6+22,1+52)=M(4,3),OM=42+32=5.M\left(\frac{6+2}{2}, \frac{1+5}{2}\right) = M(4, 3), \qquad OM = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5.

Răspuns: OM=5OM = 5. Barem: 2p mijlocul, 3p lungimea.

6. Arătați că 2sin⁡45∘cos⁡45∘−sin⁡245∘−cos⁡260∘=142\sin 45^\circ\cos 45^\circ - \sin^2 45^\circ - \cos^2 60^\circ = \dfrac14

2⋅22⋅22−(22)2−(12)2=1−12−14=14.2\cdot\frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac{\sqrt2}{2} - \left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 - \left(\frac12\right)^2 = 1 - \frac12 - \frac14 = \frac14.

Barem: 3p valorile, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(5148)A = \begin{pmatrix}5&1\\4&8\end{pmatrix}, M(a)=(a−214a+1)M(a) = \begin{pmatrix}a-2 & 1\\4 & a+1\end{pmatrix}

a) det⁡A=36\det A = 36

det⁡A=5⋅8−4⋅1=40−4=36.\det A = 5\cdot 8 - 4\cdot 1 = 40 - 4 = 36.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

b) Valorile lui aa pentru care M(a)M(a) este inversabilă

det⁡(M(a))=(a−2)(a+1)−4=a2−a−6=(a−3)(a+2).\det(M(a)) = (a-2)(a+1) - 4 = a^2 - a - 6 = (a-3)(a+2).

M(a)M(a) inversabilă   ⟺  det⁡≠0  ⟺  a∉{−2,3}\iff \det \ne 0 \iff a \notin \{-2, 3\}.

Răspuns: a∈R∖{−2,3}a \in \mathbb R \setminus \{-2, 3\}. Barem: 2p determinantul, 3p concluzia.

c) x,yx, y cu M(x)⋅M(y)=AM(x)\cdot M(y) = A

M(x)M(y)=((x−2)(y−2)+4x+y−14(y−2)+4(x+1)4+(x+1)(y+1))=(xy−2x−2y+8x+y−14x+4y−4xy+x+y+5).M(x)M(y) = \begin{pmatrix}(x-2)(y-2) + 4 & x + y - 1\\ 4(y-2) + 4(x+1) & 4 + (x+1)(y+1)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}xy - 2x - 2y + 8 & x + y - 1\\4x + 4y - 4 & xy + x + y + 5\end{pmatrix}.

Egalând cu AA: x+y−1=1⇒x+y=2x + y - 1 = 1 \Rightarrow x + y = 2, apoi xy−4+8=5⇒xy=1xy - 4 + 8 = 5 \Rightarrow xy = 1 (celelalte ecuații se verifică). xx și yy sunt rădăcinile lui t2−2t+1=0t^2 - 2t + 1 = 0, deci x=y=1x = y = 1.

Răspuns: x=y=1x = y = 1. Barem: 3p sistemul x+y=2x+y = 2, xy=1xy = 1; 2p soluția.

2. f=X3+mX−6f = X^3 + mX - 6

a) f(1)=m−5f(1) = m - 5

f(1)=1+m−6=m−5.f(1) = 1 + m - 6 = m - 5.

Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

b) mm cu x12+x22+x32=4x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 4

Viète: x1+x2+x3=0x_1 + x_2 + x_3 = 0, x1x2+x1x3+x2x3=mx_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = m.

x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x1x3+x2x3)=0−2m=−2m.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3) = 0 - 2m = -2m.

−2m=4  ⟺  m=−2-2m = 4 \iff m = -2. Răspuns: m=−2m = -2. Barem: 3p suma pătratelor, 2p valoarea lui mm.

c) Pentru m=−7m = -7: p,qp, q cu f=(X+1)(X2+pX+q)f = (X+1)(X^2 + pX + q)

(X+1)(X2+pX+q)=X3+(p+1)X2+(p+q)X+q.(X+1)(X^2 + pX + q) = X^3 + (p+1)X^2 + (p+q)X + q.

Identificăm cu X3−7X−6X^3 - 7X - 6: p+1=0p + 1 = 0, p+q=−7p + q = -7, q=−6q = -6, deci p=−1p = -1, q=−6q = -6 (compatibil).

Răspuns: p=−1p = -1, q=−6q = -6. Barem: 3p identificarea coeficienților, 2p valorile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3−3x2+3f(x) = x^3 - 3x^2 + 3

a) f′(x)=3x(x−2)f'(x) = 3x(x-2)

f′(x)=3x2−6x=3x(x−2).f'(x) = 3x^2 - 6x = 3x(x-2).

Barem: 3p derivarea, 2p factorizarea.

b) Tangenta în x=1x = 1

f(1)=1−3+3=1f(1) = 1 - 3 + 3 = 1, f′(1)=3−6=−3f'(1) = 3 - 6 = -3:

y−1=−3(x−1)  ⟺  y=−3x+4.y - 1 = -3(x - 1) \iff y = -3x + 4.

Răspuns: y=−3x+4y = -3x + 4. Barem: 2p valorile, 3p ecuația.

c) f(x)≥−1f(x) \ge -1 pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty)

f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe [0,2][0,2] (ff descrescătoare) și f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pe [2,+∞)[2, +\infty) (ff crescătoare), deci pe [0,+∞)[0,+\infty) minimul este

f(2)=8−12+3=−1,deci f(x)≥−1. ■f(2) = 8 - 12 + 3 = -1, \quad\text{deci } f(x) \ge -1. \ \blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p concluzia.

2. f(x)={3x2−x,x≤12+1xln⁡x,x>1f(x) = \begin{cases}3x^2 - x, & x \le 1\\ 2 + \dfrac1x\ln x, & x > 1\end{cases}

a) ∫−11f(x) dx=2\displaystyle\int_{-1}^1 f(x)\,dx = 2

∫−11(3x2−x) dx=(x3−x22)∣−11=(1−12)−(−1−12)=2.\int_{-1}^1 (3x^2 - x)\,dx = \left(x^3 - \frac{x^2}{2}\right)\Big|_{-1}^1 = \left(1 - \frac12\right) - \left(-1 - \frac12\right) = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ff admite primitive pe R\mathbb R

lim⁡x↗1(3x2−x)=2\lim\limits_{x\nearrow1}(3x^2 - x) = 2, lim⁡x↘1(2+ln⁡xx)=2+0=2\lim\limits_{x\searrow1}\left(2 + \dfrac{\ln x}{x}\right) = 2 + 0 = 2 și f(1)=2f(1) = 2, deci ff este continuă în 11. Pe (−∞,1)(-\infty,1) și (1,+∞)(1,+\infty) este continuă (operații cu funcții elementare). Fiind continuă pe R\mathbb R, ff admite primitive. Barem: 3p continuitatea în 1, 2p concluzia.

c) nn natural cu ∫02f(x) dx=n2−4+ln⁡222\displaystyle\int_0^2 f(x)\,dx = \frac{n^2 - 4 + \ln^2 2}{2}

∫01(3x2−x) dx=1−12=12,∫12(2+ln⁡xx)dx=(2x+ln⁡2x2)∣12=2+ln⁡222.\int_0^1 (3x^2 - x)\,dx = 1 - \frac12 = \frac12, \qquad \int_1^2\left(2 + \frac{\ln x}{x}\right)dx = \left(2x + \frac{\ln^2 x}{2}\right)\Big|_1^2 = 2 + \frac{\ln^2 2}{2}.

(Am folosit (ln⁡2x2)′=ln⁡xx\left(\frac{\ln^2 x}{2}\right)' = \frac{\ln x}{x}.) Total: 5+ln⁡222\dfrac{5 + \ln^2 2}{2}.

5+ln⁡222=n2−4+ln⁡222  ⟺  n2=9⇒n=3 (n∈N).\frac{5 + \ln^2 2}{2} = \frac{n^2 - 4 + \ln^2 2}{2} \iff n^2 = 9 \Rightarrow n = 3 \ (n \in \mathbb N).

Răspuns: n=3n = 3. Barem: 3p calculul integralei, 2p valoarea lui nn.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a∈{−1,0}a \in \{-1, 0\}
I.3x=3x = 3
I.4p=59p = \frac59
I.5OM=5OM = 5
II.1.ba∈R∖{−2,3}a \in \mathbb R \setminus \{-2, 3\}
II.1.cx=y=1x = y = 1
II.2.bm=−2m = -2
II.2.cp=−1p = -1, q=−6q = -6
III.1.by=−3x+4y = -3x + 4
III.2.cn=3n = 3

Ce merită reținut din varianta 9

  • Suma pătratelor rădăcinilor: S12−2S2S_1^2 - 2S_2, direct din Viète.
  • Funcție pe ramuri: continuitatea în punctul de racord asigură existența primitivelor.
  • Integrala pe ramuri: împarte intervalul în punctul de racord.
  • ∫ln⁡xxdx=ln⁡2x2+C\int\frac{\ln x}{x}dx = \frac{\ln^2 x}{2} + C — formă u′uu'u.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2018?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate