Subiect și barem BAC 2018 Matematică (tehnologic)
2018
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 2, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 30(13−0,3)=130\left(\frac13 - 0{,}3\right) = 1

0,3=3100{,}3 = \frac{3}{10}, deci

30(13−310)=30⋅10−930=30⋅130=1.30\left(\frac13 - \frac{3}{10}\right) = 30\cdot\frac{10 - 9}{30} = 30\cdot\frac{1}{30} = 1.

Barem: 3p aducerea la același numitor, 2p finalizarea.

2. x1,x2x_1, x_2 soluțiile ecuației x2−x+a=0x^2 - x + a = 0; valorile lui aa cu x1x2−1<0x_1x_2 - 1 < 0

Din relațiile lui Viète, x1x2=cacoef=ax_1x_2 = \dfrac{c}{a_{\text{coef}}} = a. Condiția devine a−1<0a - 1 < 0.

Răspuns: a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1). Barem: 3p x1x2=ax_1x_2 = a, 2p mulțimea valorilor.

3. Ecuația 3x+1=9x3^{x+1} = 9^x

9x=32x9^x = 3^{2x}, iar funcția exponențială este injectivă: x+1=2x  ⟺  x=1x + 1 = 2x \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă cifra unităților 3

Cazuri posibile: 90. Cazuri favorabile: 13,23,…,9313, 23, \dots, 93 — 9.

p=990=110.p = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. A(−1,−1)A(-1,-1), OO, B(4,4)B(4,4) sunt coliniare

AO=1+1=2,OB=16+16=42,AB=25+25=52.AO = \sqrt{1 + 1} = \sqrt2,\quad OB = \sqrt{16 + 16} = 4\sqrt2,\quad AB = \sqrt{25 + 25} = 5\sqrt2.

Cum AB=AO+OBAB = AO + OB, punctul OO se află pe segmentul ABAB, deci AA, OO, BB sunt coliniare. (Altfel: toate trei se află pe dreapta y=xy = x.) Barem: 2p, 3p.

6. (sin⁡x+cos⁡x)2−sin⁡2x=1(\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1

Cu sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x\cos x:

sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x−2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x+cos⁡2x=1.\sin^2 x + 2\sin x\cos x + \cos^2 x - 2\sin x\cos x = \sin^2 x + \cos^2 x = 1.

Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1−526)A = \begin{pmatrix} 1 & -5\\ 2 & 6\end{pmatrix}, B=(65−21)B = \begin{pmatrix} 6 & 5\\ -2 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡A=16\det A = 16

det⁡A=1⋅6−2⋅(−5)=6+10=16.\det A = 1\cdot 6 - 2\cdot(-5) = 6 + 10 = 16.

Barem: 3p, 2p.

b) aa cu A⋅B=aI2A\cdot B = aI_2

A⋅B=(6+105−512−1210+6)=(160016)=16I2.A\cdot B = \begin{pmatrix} 6 + 10 & 5 - 5\\ 12 - 12 & 10 + 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 0\\ 0 & 16\end{pmatrix} = 16 I_2.

Răspuns: a=16a = 16. Barem: 3p, 2p.

c) det⁡(xA+1xB)≥49\det\left(xA + \frac1x B\right) \ge 49 pentru x≠0x \ne 0

xA+1xB=(x+6x−5x+5x2x−2x6x+1x).xA + \frac1x B = \begin{pmatrix} x + \frac6x & -5x + \frac5x\\ 2x - \frac2x & 6x + \frac1x\end{pmatrix}.

det⁡=(x+6x)(6x+1x)−(−5x+5x)(2x−2x)=(6x2+37+6x2)−(−10x2+20−10x2)=16x2+17+16x2.\det = \left(x + \frac6x\right)\left(6x + \frac1x\right) - \left(-5x + \frac5x\right)\left(2x - \frac2x\right) = \left(6x^2 + 37 + \frac{6}{x^2}\right) - \left(-10x^2 + 20 - \frac{10}{x^2}\right) = 16x^2 + 17 + \frac{16}{x^2}.

Atunci

16x2+16x2+17≥49  ⟺  16x2−32+16x2≥0  ⟺  16(x−1x)2≥0,16x^2 + \frac{16}{x^2} + 17 \ge 49 \iff 16x^2 - 32 + \frac{16}{x^2} \ge 0 \iff 16\left(x - \frac1x\right)^2 \ge 0,

adevărat pentru orice x≠0x \ne 0. ■\blacksquare Barem: 3p determinantul, 2p finalizarea.

2. x∘y=5xy+15(x+y)+42x \circ y = 5xy + 15(x + y) + 42 (asociativă)

a) (−2)∘(−2)=2(-2) \circ (-2) = 2

(−2)∘(−2)=5⋅4+15⋅(−4)+42=20−60+42=2.(-2)\circ(-2) = 5\cdot 4 + 15\cdot(-4) + 42 = 20 - 60 + 42 = 2.

Barem: 3p, 2p.

b) x∘y=5(x+3)(y+3)−3x \circ y = 5(x + 3)(y + 3) - 3

5(x+3)(y+3)−3=5xy+15x+15y+45−3=5xy+15(x+y)+42=x∘y.5(x+3)(y+3) - 3 = 5xy + 15x + 15y + 45 - 3 = 5xy + 15(x + y) + 42 = x \circ y.

Barem: 2p, 3p.

c) (x−3)∘(x−3)∘(x−3)=197(x - 3)\circ(x - 3)\circ(x - 3) = 197

Din b), (x−3)∘(x−3)=5x⋅x−3=5x2−3(x-3)\circ(x-3) = 5x\cdot x - 3 = 5x^2 - 3. Apoi

(5x2−3)∘(x−3)=5⋅5x2⋅x−3=25x3−3.(5x^2 - 3)\circ(x - 3) = 5\cdot 5x^2\cdot x - 3 = 25x^3 - 3.

25x3−3=197  ⟺  x3=8  ⟺  x=2.25x^3 - 3 = 197 \iff x^3 = 8 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 2p compunerea, 3p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=(x−2)exf(x) = (x - 2)e^x

a) f′(x)=(x−1)exf'(x) = (x - 1)e^x

f′(x)=1⋅ex+(x−2)ex=ex(x−1).f'(x) = 1\cdot e^x + (x - 2)e^x = e^x(x - 1).

Barem: 3p, 2p.

b) lim⁡x→−∞f(x)=0\lim\limits_{x\to-\infty} f(x) = 0

Avem forma (−∞)⋅0(-\infty)\cdot 0; scriem ca fracție și aplicăm l'Hospital (∞∞\frac{\infty}{\infty}):

lim⁡x→−∞x−2e−x=lim⁡x→−∞1−e−x=0.\lim_{x\to-\infty}\frac{x - 2}{e^{-x}} = \lim_{x\to-\infty}\frac{1}{-e^{-x}} = 0.

Barem: 3p, 2p.

c) −e≤f(x)≤0-e \le f(x) \le 0 pentru x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]

f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe (−∞,1](-\infty, 1] (ff descrescătoare), f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pe [1,2][1, 2] (ff crescătoare). Deci minimul pe (−∞,2](-\infty, 2] este f(1)=−ef(1) = -e.

Pe (−∞,1](-\infty, 1], ff coboară de la limita 00 (punctul b)) la −e-e, deci f(x)<0f(x) < 0; pe [1,2][1, 2] urcă de la −e-e la f(2)=0f(2) = 0. Așadar −e≤f(x)≤0-e \le f(x) \le 0. (Direct: x−2≤0x - 2 \le 0 și ex>0e^x > 0 dau f(x)≤0f(x) \le 0.) ■\blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p finalizarea.

2. f(x)=3x2+1f(x) = 3x^2 + 1

a) ∫−11(f(x)−1) dx=2\displaystyle\int_{-1}^1 (f(x) - 1)\,dx = 2

∫−113x2 dx=x3∣−11=1−(−1)=2.\int_{-1}^1 3x^2\,dx = x^3\Big|_{-1}^1 = 1 - (-1) = 2.

Barem: 3p, 2p.

b) Orice primitivă a lui ff este crescătoare

F′=f=3x2+1>0F' = f = 3x^2 + 1 > 0 pentru orice xx, deci FF este (strict) crescătoare pe R\mathbb R. Barem: 2p, 3p.

c) ∫1ef(x)ln⁡x dx\displaystyle\int_1^e f(x)\ln x\,dx

Prin părți, cu u=ln⁡xu = \ln x, v′=3x2+1v' = 3x^2 + 1, v=x3+xv = x^3 + x:

∫1e(3x2+1)ln⁡x dx=(x3+x)ln⁡x∣1e−∫1e(x3+x)⋅1x dx=e3+e−∫1e(x2+1) dx.\int_1^e (3x^2 + 1)\ln x\,dx = (x^3 + x)\ln x\Big|_1^e - \int_1^e (x^3 + x)\cdot\frac1x\,dx = e^3 + e - \int_1^e (x^2 + 1)\,dx.

∫1e(x2+1) dx=(x33+x)∣1e=e33+e−43.\int_1^e (x^2 + 1)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + x\right)\Big|_1^e = \frac{e^3}{3} + e - \frac43.

Rezultat: e3+e−e33−e+43=2e3+43.\text{Rezultat: } e^3 + e - \frac{e^3}{3} - e + \frac43 = \frac{2e^3 + 4}{3}.

Răspuns: 2e3+43\dfrac{2e^3 + 4}{3}. Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1)
I.3x=1x = 1
I.4p=110p = \tfrac{1}{10}
II.1.ba=16a = 16
II.2.cx=2x = 2
III.1.b00
III.2.a22
III.2.c2e3+43\tfrac{2e^3+4}{3}

Ce merită reținut din varianta 2

  • Relațiile lui Viète dau produsul și suma rădăcinilor fără a rezolva ecuația.
  • Forma k(x+a)(y+a)−ak(x+a)(y+a) - a a legii face compunerile repetate foarte simple: x1∘⋯∘xn=kn−1(x1+a)⋯(xn+a)−ax_1 \circ \dots \circ x_n = k^{n-1}(x_1+a)\cdots(x_n+a) - a.
  • Inegalități de tip t2+1t2≥2t^2 + \frac{1}{t^2} \ge 2 se reduc la un pătrat perfect: (t−1t)2≥0\left(t - \frac1t\right)^2 \ge 0.
  • ∫P(x)ln⁡x dx\int P(x)\ln x\,dx: integrare prin părți cu u=ln⁡xu = \ln x.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2018?

Ai lucrat subiectul de Matematică (tehnologic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (tehnologic) rezolvate