Subiect și barem BAC 2022 Matematică (pedagogic)
2022
August–Septembrie
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2022 Matematică (pedagogic) — August–Septembrie, varianta 7, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2022 la Matematică M_pedagogic, sesiunea august–septembrie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că log⁡216−log⁡28+log⁡21=1\log_2 16 - \log_2 8 + \log_2 1 = 1

Scriem fiecare număr ca putere a lui 2: 16=2416 = 2^4, 8=238 = 2^3, 1=201 = 2^0. Deci log⁡216=4\log_2 16 = 4, log⁡28=3\log_2 8 = 3, log⁡21=0\log_2 1 = 0.

log⁡216−log⁡28+log⁡21=4−3+0=1.\log_2 16 - \log_2 8 + \log_2 1 = 4 - 3 + 0 = 1.

Variantă: log⁡216−log⁡28=log⁡2168=log⁡22=1\log_2 16 - \log_2 8 = \log_2\frac{16}{8} = \log_2 2 = 1. Barem: 3p valorile logaritmilor, 2p calculul.

2. f(x)=5x+7f(x) = 5x + 7: mm pentru care A(m,2022)A(m, 2022) aparține graficului

Un punct (m,n)(m, n) aparține graficului lui ff dacă f(m)=nf(m) = n. Deci

5m+7=2022  ⟺  5m=2015  ⟺  m=403.5m + 7 = 2022 \iff 5m = 2015 \iff m = 403.

Răspuns: m=403m = 403. Barem: 3p condiția f(m)=2022f(m) = 2022, 2p rezolvarea.

3. Ecuația 5x−2=3\sqrt{5x - 2} = \sqrt3

Condiție de existență: 5x−2≥05x - 2 \ge 0, adică x≥25x \ge \dfrac25.

Ridicăm la pătrat (ambii membri sunt nenegativi): 5x−2=3  ⟺  5x=5  ⟺  x=15x - 2 = 3 \iff 5x = 5 \iff x = 1.

Verificare: 1≥251 \ge \frac25 și 5−2=3\sqrt{5 - 2} = \sqrt3 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p ecuația 5x−2=35x - 2 = 3, 2p soluția care convine.

4. După două scumpiri succesive cu 20% prețul este 180 lei: prețul inițial

Notăm cu xx prețul inițial. O scumpire cu 20% înmulțește prețul cu 1+20100=651 + \dfrac{20}{100} = \dfrac65.

  • după prima scumpire: 6x5\dfrac{6x}{5};
  • după a doua (20% din noul preț): 65⋅6x5=36x25\dfrac65\cdot\dfrac{6x}{5} = \dfrac{36x}{25}.

36x25=180  ⟺  x=180⋅2536=125 lei.\frac{36x}{25} = 180 \iff x = \frac{180\cdot 25}{36} = 125 \text{ lei}.

Verificare: 125→150→180125 \to 150 \to 180 ✔. Greșeală frecventă: a considera o scumpire totală de 40% (1,4x=1801{,}4x = 180 nu dă un număr întreg și e greșit, deoarece a doua scumpire se aplică prețului deja mărit).

Răspuns: 125 lei. Barem: 2p prețul după prima scumpire, 3p ecuația și rezultatul.

5. Ecuația dreptei ABAB, A(6,7)A(6, 7), B(2,5)B(2, 5)

Folosim ecuația dreptei prin două puncte:

x−62−6=y−75−7  ⟺  x−6−4=y−7−2  ⟺  x−6=2(y−7)  ⟺  x−2y+8=0.\frac{x - 6}{2 - 6} = \frac{y - 7}{5 - 7} \iff \frac{x - 6}{-4} = \frac{y - 7}{-2} \iff x - 6 = 2(y - 7) \iff x - 2y + 8 = 0.

Verificare: AA: 6−14+8=06 - 14 + 8 = 0 ✔; BB: 2−10+8=02 - 10 + 8 = 0 ✔. Echivalent, y=x2+4y = \dfrac{x}{2} + 4 (panta 5−72−6=12\frac{5-7}{2-6} = \frac12).

Răspuns: AB:x−2y+8=0AB: x - 2y + 8 = 0. Barem: 3p scrierea ecuației, 2p forma finală.

6. Arătați că (sin⁡45∘−sin⁡30∘)(sin⁡45∘+sin⁡30∘)=14(\sin 45^\circ - \sin 30^\circ)(\sin 45^\circ + \sin 30^\circ) = \dfrac14

Produsul are forma (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2, cu sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2} și sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12:

(22)2−(12)2=24−14=14.\left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 - \left(\frac12\right)^2 = \frac24 - \frac14 = \frac14.

Barem: 3p valorile funcțiilor trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție: x∘y=xy+5(x+y)+7x \circ y = xy + 5(x + y) + 7, pe R\mathbb R.

1. Arătați că (−2)∘2=3(-2) \circ 2 = 3

(−2)∘2=(−2)⋅2+5(−2+2)+7=−4+0+7=3.(-2) \circ 2 = (-2)\cdot 2 + 5(-2 + 2) + 7 = -4 + 0 + 7 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea este comutativă

Pentru orice x,yx, y reali, folosind comutativitatea înmulțirii și adunării numerelor reale:

x∘y=xy+5(x+y)+7=yx+5(y+x)+7=y∘x.x \circ y = xy + 5(x + y) + 7 = yx + 5(y + x) + 7 = y \circ x.

Deci legea „∘\circ” este comutativă. Barem: 3p calculul, 2p concluzia.

3. Demonstrați că x∘y=(x+5)(y+5)−18x \circ y = (x + 5)(y + 5) - 18

Scriem 7=25−187 = 25 - 18 și grupăm:

x∘y=xy+5x+5y+25−18=x(y+5)+5(y+5)−18=(x+5)(y+5)−18.x \circ y = xy + 5x + 5y + 25 - 18 = x(y + 5) + 5(y + 5) - 18 = (x + 5)(y + 5) - 18.

Barem: 3p scrierea cu +25−18+25 - 18, 2p factorizarea.

4. Numerele reale xx cu x∘x=7x \circ x = 7

x∘x=x2+10x+7x \circ x = x^2 + 10x + 7, deci

x2+10x+7=7  ⟺  x2+10x=0  ⟺  x(x+10)=0  ⟺  x∈{−10,0}.x^2 + 10x + 7 = 7 \iff x^2 + 10x = 0 \iff x(x + 10) = 0 \iff x \in \{-10, 0\}.

Verificare cu forma de la 3: (x+5)2−18=7  ⟺  (x+5)2=25  ⟺  x+5=±5(x + 5)^2 - 18 = 7 \iff (x+5)^2 = 25 \iff x + 5 = \pm 5 ✔.

Răspuns: x∈{−10,0}x \in \{-10, 0\}. Barem: 2p ecuația, 3p soluțiile.

5. Demonstrați că ((−x)∘(−y))+((−x)∘y)+(x∘(−y))+(x∘y)=28((-x) \circ (-y)) + ((-x) \circ y) + (x \circ (-y)) + (x \circ y) = 28

Calculăm fiecare termen:

  • (−x)∘(−y)=xy−5x−5y+7(-x) \circ (-y) = xy - 5x - 5y + 7;
  • (−x)∘y=−xy−5x+5y+7(-x) \circ y = -xy - 5x + 5y + 7;
  • x∘(−y)=−xy+5x−5y+7x \circ (-y) = -xy + 5x - 5y + 7;
  • x∘y=xy+5x+5y+7x \circ y = xy + 5x + 5y + 7.

Adunând: termenii în xyxy dau xy−xy−xy+xy=0xy - xy - xy + xy = 0, cei în xx dau −5x−5x+5x+5x=0-5x - 5x + 5x + 5x = 0, cei în yy dau −5y+5y−5y+5y=0-5y + 5y - 5y + 5y = 0, iar constantele 4⋅7=284\cdot 7 = 28. Deci suma este 2828 pentru orice x,yx, y reali.

Barem: 2p un termen calculat corect, 3p suma.

6. Perechile (a,b)(a, b) de numere întregi cu a∘b=−19a \circ b = -19

Din 3: (a+5)(b+5)−18=−19  ⟺  (a+5)(b+5)=−1(a + 5)(b + 5) - 18 = -19 \iff (a + 5)(b + 5) = -1.

a+5a + 5 și b+5b + 5 sunt întregi cu produsul −1-1, deci una este 11 și cealaltă −1-1:

  • a+5=1a + 5 = 1, b+5=−1b + 5 = -1: (a,b)=(−4,−6)(a, b) = (-4, -6);
  • a+5=−1a + 5 = -1, b+5=1b + 5 = 1: (a,b)=(−6,−4)(a, b) = (-6, -4).

Răspuns: (a,b)∈{(−6,−4),(−4,−6)}(a, b) \in \{(-6, -4), (-4, -6)\}. Barem: 3p ecuația (a+5)(b+5)=−1(a+5)(b+5) = -1, 2p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele: I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(55−4−4)A = \begin{pmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA.

1. Arătați că det⁡A=0\det A = 0

det⁡A=∣55−4−4∣=5⋅(−4)−5⋅(−4)=−20+20=0.\det A = \begin{vmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{vmatrix} = 5\cdot(-4) - 5\cdot(-4) = -20 + 20 = 0.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅A=AA \cdot A = A

A⋅A=(5⋅5+5⋅(−4)5⋅5+5⋅(−4)−4⋅5+(−4)(−4)−4⋅5+(−4)(−4))=(55−4−4)=A.A\cdot A = \begin{pmatrix}5\cdot5 + 5\cdot(-4) & 5\cdot5 + 5\cdot(-4)\\ -4\cdot5 + (-4)(-4) & -4\cdot5 + (-4)(-4)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{pmatrix} = A.

Barem: 3p calculul produsului, 2p concluzia.

3. Arătați că X(−1)+X(1)=2I2X(-1) + X(1) = 2I_2

X(−1)=I2−AX(-1) = I_2 - A și X(1)=I2+AX(1) = I_2 + A, deci X(−1)+X(1)=I2−A+I2+A=2I2X(-1) + X(1) = I_2 - A + I_2 + A = 2I_2.

Barem: 2p X(−1)X(-1), 3p X(1)X(1) și suma.

4. Demonstrați că X(a)⋅X(−1)=X(−1)X(a)\cdot X(-1) = X(-1), pentru orice aa real

Desfacem produsul (atenție la ordinea factorilor; aici I2I_2 comută cu orice matrice):

X(a)⋅X(−1)=(I2+aA)(I2−A)=I2−A+aA−aA2.X(a)\cdot X(-1) = (I_2 + aA)(I_2 - A) = I_2 - A + aA - aA^2.

Din 2, A2=AA^2 = A, deci aA−aA2=aA−aA=O2aA - aA^2 = aA - aA = O_2 și rămâne I2−A=X(−1)I_2 - A = X(-1).

Barem: 3p desfacerea produsului, 2p folosirea lui A2=AA^2 = A și concluzia.

5. Valorile lui aa pentru care X(a)X(a) nu este inversabilă

X(a)=(1+5a5a−4a1−4a),det⁡(X(a))=(1+5a)(1−4a)−5a⋅(−4a)=1+a−20a2+20a2=1+a.X(a) = \begin{pmatrix}1 + 5a & 5a\\ -4a & 1 - 4a\end{pmatrix}, \quad \det(X(a)) = (1 + 5a)(1 - 4a) - 5a\cdot(-4a) = 1 + a - 20a^2 + 20a^2 = 1 + a.

O matrice pătratică nu este inversabilă exact când determinantul ei este 0: 1+a=0⇒a=−11 + a = 0 \Rightarrow a = -1.

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea lui aa.

6. Valorile lui aa pentru care det⁡(X(a2))≤10\det\left(X(a^2)\right) \le 10

Din 5, det⁡(X(t))=1+t\det(X(t)) = 1 + t, deci det⁡(X(a2))=a2+1\det(X(a^2)) = a^2 + 1.

a2+1≤10  ⟺  a2≤9  ⟺  ∣a∣≤3  ⟺  a∈[−3,3].a^2 + 1 \le 10 \iff a^2 \le 9 \iff |a| \le 3 \iff a \in [-3, 3].

Răspuns: a∈[−3,3]a \in [-3, 3]. Barem: 3p det⁡(X(a2))=a2+1\det(X(a^2)) = a^2 + 1, 2p intervalul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=403m = 403
I.3x=1x = 1
I.4125 lei
I.5x−2y+8=0x - 2y + 8 = 0
II.4x∈{−10,0}x \in \{-10, 0\}
II.6(−6,−4)(-6, -4) și (−4,−6)(-4, -6)
III.5a=−1a = -1
III.6a∈[−3,3]a \in [-3, 3]

Ce merită reținut din varianta 7

  • Scumpiri succesive: fiecare procent se aplică prețului curent — se înmulțesc factorii (1,2⋅1,2=1,441{,}2 \cdot 1{,}2 = 1{,}44), nu se adună procentele.
  • Legi de forma xy+k(x+y)+k2−cxy + k(x+y) + k^2 - c: scrie-le ca (x+k)(y+k)−c(x + k)(y + k) - c; ecuațiile în întregi devin probleme cu divizori.
  • Matrice idempotente (A2=AA^2 = A): produsele de forma (I2+aA)(I2+bA)(I_2 + aA)(I_2 + bA) se simplifică rapid, iar det⁡(I2+aA)\det(I_2 + aA) e liniar în aa.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2022?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate