Subiect și barem BAC 2023 Matematică (pedagogic)
2023
August–Septembrie
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (pedagogic) — August–Septembrie, varianta 7, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_pedagogic, sesiunea august–septembrie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 50−5(2−1)=5\sqrt{50} - 5\left(\sqrt2 - 1\right) = 5

Scoatem factorul de sub radical: 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25\cdot 2} = 5\sqrt2. Desfacem paranteza: 5(2−1)=52−55\left(\sqrt2 - 1\right) = 5\sqrt2 - 5.

50−5(2−1)=52−52+5=5.\sqrt{50} - 5\left(\sqrt2 - 1\right) = 5\sqrt2 - 5\sqrt2 + 5 = 5.

Atenție la semn: minusul din fața parantezei schimbă −5-5 în +5+5. Barem: 3p 50=52\sqrt{50} = 5\sqrt2 și desfacerea parantezei, 2p finalizarea.

2. f(x)=x2−3x+af(x) = x^2 - 3x + a: arătați că f(1)=f(2)f(1) = f(2) pentru orice aa

f(1)=1−3+a=a−2,f(2)=4−6+a=a−2.f(1) = 1 - 3 + a = a - 2, \qquad f(2) = 4 - 6 + a = a - 2.

Deci f(1)=f(2)f(1) = f(2) pentru orice aa real. (Explicație geometrică: vârful parabolei are abscisa 32\frac{3}{2}, iar 11 și 22 sunt simetrice față de 32\frac32.) Barem: 2p f(1)f(1), 3p f(2)f(2) și concluzia.

3. Ecuația log⁡3(x+2)=log⁡3(4−x)\log_3(x + 2) = \log_3(4 - x)

Condiții de existență: x+2>0x + 2 > 0 și 4−x>04 - x > 0, adică x∈(−2,4)x \in (-2, 4).

Logaritmul în bază 3 este injectiv, deci argumentele sunt egale:

x+2=4−x  ⟺  2x=2  ⟺  x=1.x + 2 = 4 - x \iff 2x = 2 \iff x = 1.

x=1∈(−2,4)x = 1 \in (-2, 4), deci convine (ambele argumente sunt egale cu 3).

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p egalarea argumentelor, 3p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă produsul cifrelor 8

Numerele naturale de două cifre sunt 10,11,…,9910, 11, \dots, 99: 90 de cazuri posibile.

Scriem 88 ca produs de două cifre (prima nenulă): 8=1⋅8=2⋅4=4⋅2=8⋅18 = 1\cdot 8 = 2\cdot 4 = 4\cdot 2 = 8\cdot 1. Numerele: 18,24,42,8118, 24, 42, 81 — 4 cazuri favorabile.

p=490=245.p = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}.

Răspuns: p=245p = \dfrac{2}{45}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(3,a)A(3, a) este mijlocul segmentului BCBC, cu B(1,0)B(1,0), C(5,2)C(5,2)

Coordonatele mijlocului sunt mediile coordonatelor capetelor:

xA=1+52=3 ✔,a=yA=0+22=1.x_A = \frac{1 + 5}{2} = 3 \ \text{✔}, \qquad a = y_A = \frac{0 + 2}{2} = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p formula mijlocului, 2p valoarea lui aa.

6. Arătați că sin⁡30∘+2cos⁡45∘+cos⁡60∘=2\sin 30^\circ + \sqrt2\cos 45^\circ + \cos 60^\circ = 2

Valorile: sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, cos⁡45∘=22\cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12.

12+2⋅22+12=12+22+12=12+1+12=2.\frac12 + \sqrt2\cdot\frac{\sqrt2}{2} + \frac12 = \frac12 + \frac{2}{2} + \frac12 = \frac12 + 1 + \frac12 = 2.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea asociativă pe R\mathbb R: x∗y=3(4−x−y)+xyx * y = 3(4 - x - y) + xy.

1. Arătați că 3∗0=33 * 0 = 3

3∗0=3(4−3−0)+3⋅0=3⋅1+0=3.3 * 0 = 3(4 - 3 - 0) + 3\cdot 0 = 3\cdot 1 + 0 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Demonstrați că x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - 3)(y - 3) + 3

Desfacem paranteza și regrupăm (scriem 12=9+312 = 9 + 3):

x∗y=12−3x−3y+xy=xy−3x−3y+9+3.x * y = 12 - 3x - 3y + xy = xy - 3x - 3y + 9 + 3.

Factorizăm primii patru termeni:

xy−3x−3y+9=x(y−3)−3(y−3)=(x−3)(y−3),xy - 3x - 3y + 9 = x(y - 3) - 3(y - 3) = (x - 3)(y - 3),

deci x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x-3)(y-3) + 3 pentru orice x,yx, y reali. Barem: 2p regruparea, 3p factorizarea.

3. e=4e = 4 este elementul neutru

Folosim forma de la 2:

x∗4=(x−3)(4−3)+3=x−3+3=x,4∗x=(4−3)(x−3)+3=x,x * 4 = (x - 3)(4 - 3) + 3 = x - 3 + 3 = x, \qquad 4 * x = (4 - 3)(x - 3) + 3 = x,

pentru orice x∈Rx \in \mathbb R. Deci e=4e = 4 este element neutru. (Trebuie verificate ambele ordini; legea fiind comutativă, ele coincid, dar scrie-le pe amândouă.) Barem: 2p x∗4=xx * 4 = x, 3p 4∗x=x4 * x = x și concluzia.

4. 73\dfrac73 este simetricul lui 32\dfrac32

Trebuie arătat că 73∗32=32∗73=e=4\frac73 * \frac32 = \frac32 * \frac73 = e = 4:

73∗32=(73−3)(32−3)+3=(−23)(−32)+3=1+3=4,\frac73 * \frac32 = \left(\frac73 - 3\right)\left(\frac32 - 3\right) + 3 = \left(-\frac23\right)\left(-\frac32\right) + 3 = 1 + 3 = 4,

și analog 32∗73=(−32)(−23)+3=4\frac32 * \frac73 = \left(-\frac32\right)\left(-\frac23\right) + 3 = 4. Deci 73\frac73 este simetricul lui 32\frac32. Barem: 2p primul produs, 3p al doilea și concluzia.

5. Ecuația 9x∗3x=39^x * 3^x = 3

Cu forma de la 2: 9x∗3x=(9x−3)(3x−3)+39^x * 3^x = (9^x - 3)(3^x - 3) + 3. Ecuația devine

(9x−3)(3x−3)=0.(9^x - 3)(3^x - 3) = 0.

  • 9x=3  ⟺  32x=31  ⟺  2x=1  ⟺  x=129^x = 3 \iff 3^{2x} = 3^1 \iff 2x = 1 \iff x = \dfrac12;
  • 3x=3  ⟺  x=13^x = 3 \iff x = 1.

Răspuns: x∈{12,1}x \in \left\{\dfrac12, 1\right\}. Barem: 2p forma produsului, 3p soluțiile.

6. Calculați 3∗4∗5∗⋯∗20233 * 4 * 5 * \dots * 2023

Observăm că 33 este element „absorbant”: 3∗x=(3−3)(x−3)+3=0+3=33 * x = (3 - 3)(x - 3) + 3 = 0 + 3 = 3 pentru orice xx real.

Legea fiind asociativă, grupăm:

3∗4∗5∗⋯∗2023=3∗(4∗5∗⋯∗2023)=3,3 * 4 * 5 * \dots * 2023 = 3 * (4 * 5 * \dots * 2023) = 3,

oricare ar fi valoarea parantezei.

Răspuns: 33. Barem: 2p 3∗x=33 * x = 3, 3p concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(−1221)A = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, B(a)=(a+211a)B(a) = \begin{pmatrix}a+2 & 1\\ 1 & a\end{pmatrix}.

1. det⁡(B(0))=−1\det(B(0)) = -1

det⁡(B(0))=∣2110∣=2⋅0−1⋅1=−1.\det(B(0)) = \begin{vmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{vmatrix} = 2\cdot 0 - 1\cdot 1 = -1.

Barem: 3p scrierea și dezvoltarea, 2p rezultatul.

2. A⋅A=5I2A\cdot A = 5I_2

Înmulțim linie cu coloană:

A⋅A=((−1)(−1)+2⋅2(−1)⋅2+2⋅12⋅(−1)+1⋅22⋅2+1⋅1)=(5005)=5I2.A\cdot A = \begin{pmatrix}(-1)(-1) + 2\cdot 2 & (-1)\cdot 2 + 2\cdot 1\\ 2\cdot(-1) + 1\cdot 2 & 2\cdot 2 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 0\\ 0 & 5\end{pmatrix} = 5I_2.

Barem: 3p calculul produsului, 2p concluzia.

3. aa real pentru care det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0

B(a)+A=(a+133a+1),det⁡(B(a)+A)=(a+1)2−9.B(a) + A = \begin{pmatrix}a + 1 & 3\\ 3 & a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(a) + A) = (a+1)^2 - 9.

(a+1)2=9  ⟺  a+1=±3  ⟺  a∈{2,−4}(a+1)^2 = 9 \iff a + 1 = \pm 3 \iff a \in \{2, -4\}.

Răspuns: a=2a = 2 sau a=−4a = -4. Barem: 3p determinantul, 2p valorile.

4. aa real pentru care B(a)⋅B(−2)=B(0)−I2B(a)\cdot B(-2) = B(0) - I_2

B(−2)=(011−2)B(-2) = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix}, deci

B(a)⋅B(−2)=((a+2)⋅0+1⋅1(a+2)⋅1+1⋅(−2)1⋅0+a⋅11⋅1+a⋅(−2))=(1aa1−2a).B(a)\cdot B(-2) = \begin{pmatrix}(a+2)\cdot 0 + 1\cdot 1 & (a+2)\cdot 1 + 1\cdot(-2)\\ 1\cdot 0 + a\cdot 1 & 1\cdot 1 + a\cdot(-2)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & a\\ a & 1 - 2a\end{pmatrix}.

B(0)−I2=(2110)−(1001)=(111−1)B(0) - I_2 = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 1 & -1\end{pmatrix}.

Egalând elementele: a=1a = 1 și 1−2a=−1⇒a=11 - 2a = -1 \Rightarrow a = 1 — consistent.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p produsul, 3p identificarea și valoarea lui aa.

5. B(a−1)B(a - 1) este inversabilă pentru orice aa rațional

B(a−1)=(a+111a−1),det⁡(B(a−1))=(a+1)(a−1)−1=a2−2.B(a-1) = \begin{pmatrix}a + 1 & 1\\ 1 & a - 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(a-1)) = (a+1)(a-1) - 1 = a^2 - 2.

Dacă det⁡=0\det = 0, atunci a2=2a^2 = 2, adică a=±2a = \pm\sqrt2, numere iraționale. Pentru a∈Qa \in \mathbb Q avem deci a2−2≠0a^2 - 2 \ne 0, iar o matrice cu determinant nenul este inversabilă. Barem: 2p determinantul, 3p justificarea.

6. X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅B(0)=AX\cdot B(0) = A

det⁡(B(0))=−1≠0\det(B(0)) = -1 \ne 0, deci B(0)B(0) este inversabilă și X=A⋅B(0)−1X = A\cdot B(0)^{-1} (înmulțim la dreapta cu inversa, pentru că B(0)B(0) e la dreapta lui XX).

Pentru (pqrs)\begin{pmatrix}p & q\\ r & s\end{pmatrix} inversa este 1ps−qr(s−q−rp)\dfrac{1}{ps - qr}\begin{pmatrix}s & -q\\ -r & p\end{pmatrix}:

B(0)−1=1−1(0−1−12)=(011−2).B(0)^{-1} = \frac{1}{-1}\begin{pmatrix}0 & -1\\ -1 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix}.

X=(−1221)(011−2)=(2−510).X = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}.

Verificare: X⋅B(0)=(2−510)(2110)=(−1221)=AX\cdot B(0) = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix} = A ✔.

Răspuns: X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}. Barem: 2p inversa lui B(0)B(0), 3p calculul lui XX.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=1x = 1
I.4p=245p = \frac{2}{45}
I.5a=1a = 1
II.5x∈{12,1}x \in \{\frac12, 1\}
II.633
III.3a∈{−4,2}a \in \{-4, 2\}
III.4a=1a = 1
III.6X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}

Ce merită reținut din varianta 7

  • Legi de forma (x−k)(y−k)+k(x-k)(y-k)+k: elementul kk este absorbant, k+1k+1 este neutru — calculele lungi devin imediate.
  • Ecuații exponențiale cu lege: produsul se anulează când unul din factori e zero; scrie bazele ca puteri ale lui 3.
  • Ecuația matriceală X⋅B=AX\cdot B = A se rezolvă cu X=A⋅B−1X = A\cdot B^{-1}, nu B−1⋅AB^{-1}\cdot A.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate