Subiect și barem BAC 2024 Matematică (pedagogic)
2024
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (pedagogic) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic, simularea națională. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia aritmetică cu a1=6a_1 = 6, a2=8a_2 = 8: calculați a3a_3

Rația unei progresii aritmetice este diferența dintre doi termeni consecutivi:

r=a2−a1=8−6=2.r = a_2 - a_1 = 8 - 6 = 2.

Atunci a3=a2+r=8+2=10a_3 = a_2 + r = 8 + 2 = 10 (sau, cu formula termenului general, a3=a1+2r=6+4=10a_3 = a_1 + 2r = 6 + 4 = 10).

Răspuns: a3=10a_3 = 10. Barem: 2p rația, 3p a3a_3.

2. f(x)=4x−9f(x) = 4x - 9: determinați mm pentru care A(m,3)A(m, 3) aparține graficului

Un punct A(m,3)A(m, 3) se află pe graficul lui ff exact când f(m)=3f(m) = 3:

4m−9=3  ⟺  4m=12  ⟺  m=3.4m - 9 = 3 \iff 4m = 12 \iff m = 3.

Răspuns: m=3m = 3. Barem: 3p condiția f(m)=3f(m) = 3, 2p valoarea lui mm.

3. Ecuația exponențială 4x=23x−24^x = 2^{3x-2}

Scriem ambii membri în aceeași bază: 4x=(22)x=22x4^x = (2^2)^x = 2^{2x}. Ecuația devine

22x=23x−2.2^{2x} = 2^{3x-2}.

Funcția exponențială t↦2tt \mapsto 2^t este injectivă, deci exponenții sunt egali: 2x=3x−2  ⟺  x=22x = 3x - 2 \iff x = 2.

Verificare: 42=164^2 = 16 și 23⋅2−2=24=162^{3\cdot 2 - 2} = 2^4 = 16 ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. 40% dintre concurenți sunt fete, iar fetele sunt 80: numărul total de concurenți

Notăm cu xx numărul total de concurenți. 40% din xx înseamnă 40100⋅x\dfrac{40}{100}\cdot x:

40100⋅x=80  ⟺  x=80⋅10040=200.\frac{40}{100}\cdot x = 80 \iff x = \frac{80\cdot 100}{40} = 200.

Răspuns: 200 de concurenți. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.

5. A(3,1)A(3,1), B(1,3)B(1,3), C(a,a)C(a,a): ABAB și OCOC au același mijloc

Mijlocul lui ABAB: M(3+12,1+32)=M(2,2)M\left(\dfrac{3+1}{2}, \dfrac{1+3}{2}\right) = M(2, 2).

Mijlocul lui OCOC, cu O(0,0)O(0,0): (0+a2,0+a2)\left(\dfrac{0+a}{2}, \dfrac{0+a}{2}\right). Cerem să coincidă cu MM:

a2=2  ⟺  a=4.\frac{a}{2} = 2 \iff a = 4.

(Ambele coordonate dau aceeași condiție, deci valoarea convine.)

Răspuns: a=4a = 4. Barem: 2p mijlocul lui ABAB, 3p condiția pentru OCOC și a=4a = 4.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=83AB = 8\sqrt3, BC=16BC = 16: arătați că AMCAMC este echilateral (MM mijlocul lui BCBC)

Cu teorema lui Pitagora în triunghiul ABCABC (ipotenuza este BCBC):

AC=BC2−AB2=256−192=64=8.AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{256 - 192} = \sqrt{64} = 8.

MM este mijlocul ipotenuzei, deci CM=BC2=8CM = \dfrac{BC}{2} = 8. Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză, deci AM=BC2=8AM = \dfrac{BC}{2} = 8.

Așadar AM=MC=CA=8AM = MC = CA = 8, iar triunghiul AMCAMC este echilateral.

Barem: 2p AC=8AC = 8, 3p CM=AM=8CM = AM = 8 și concluzia.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție: x∘y=3(xy−2x−2y)+14x \circ y = 3(xy - 2x - 2y) + 14.

Observație utilă pentru toate punctele: xy−2x−2y=(x−2)(y−2)−4xy - 2x - 2y = (x-2)(y-2) - 4, deci

x∘y=3(x−2)(y−2)−12+14=3(x−2)(y−2)+2.x \circ y = 3(x-2)(y-2) - 12 + 14 = 3(x-2)(y-2) + 2.

1. Arătați că 3∘3=1∘13 \circ 3 = 1 \circ 1

3∘3=3(9−6−6)+14=3⋅(−3)+14=5,3 \circ 3 = 3(9 - 6 - 6) + 14 = 3\cdot(-3) + 14 = 5, 1∘1=3(1−2−2)+14=3⋅(−3)+14=5.1 \circ 1 = 3(1 - 2 - 2) + 14 = 3\cdot(-3) + 14 = 5.

Deci 3∘3=1∘1=53 \circ 3 = 1 \circ 1 = 5. Barem: 2p 3∘33\circ 3, 3p 1∘11 \circ 1 și concluzia.

2. Demonstrați că x∘2=2x \circ 2 = 2 pentru orice xx real

x∘2=3(2x−2x−4)+14=3⋅(−4)+14=−12+14=2.x \circ 2 = 3(2x - 2x - 4) + 14 = 3\cdot(-4) + 14 = -12 + 14 = 2.

Termenii în xx se reduc, deci rezultatul nu depinde de xx. (Cu forma factorizată: x∘2=3(x−2)⋅0+2=2x \circ 2 = 3(x-2)\cdot 0 + 2 = 2.) Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

3. Arătați că e=73e = \dfrac73 este element neutru

Trebuie verificat că x∘73=xx \circ \dfrac73 = x și 73∘x=x\dfrac73 \circ x = x pentru orice xx real.

x∘73=3(7x3−2x−143)+14=7x−6x−14+14=x.x \circ \frac73 = 3\left(\frac{7x}{3} - 2x - \frac{14}{3}\right) + 14 = 7x - 6x - 14 + 14 = x.

Legea este comutativă (expresia xy−2x−2yxy - 2x - 2y e simetrică în xx și yy), deci și 73∘x=7x−14−6x+14=x\dfrac73 \circ x = 7x - 14 - 6x + 14 = x.

Prin urmare e=73e = \dfrac73 este elementul neutru. Barem: 2p prima egalitate, 3p a doua și concluzia.

4. Determinați xx real cu x∘x=5x \circ x = 5

x∘x=3(x2−4x)+14=3x2−12x+14.x \circ x = 3(x^2 - 4x) + 14 = 3x^2 - 12x + 14.

3x2−12x+14=5  ⟺  3x2−12x+9=0  ⟺  x2−4x+3=0  ⟺  (x−1)(x−3)=0.3x^2 - 12x + 14 = 5 \iff 3x^2 - 12x + 9 = 0 \iff x^2 - 4x + 3 = 0 \iff (x-1)(x-3) = 0.

Răspuns: x=1x = 1 sau x=3x = 3. (Se potrivește cu punctul 1: 1∘1=3∘3=51\circ 1 = 3\circ 3 = 5.) Barem: 2p expresia lui x∘xx \circ x, 3p soluțiile.

5. Arătați că x∘y≥2x \circ y \ge 2 pentru x≥2x \ge 2, y≥2y \ge 2

Din x≥2x \ge 2 și y≥2y \ge 2 avem x−2≥0x - 2 \ge 0 și y−2≥0y - 2 \ge 0, deci produsul (x−2)(y−2)≥0(x-2)(y-2) \ge 0.

Folosind forma factorizată: x∘y=3(x−2)(y−2)+2≥0+2=2x \circ y = 3(x-2)(y-2) + 2 \ge 0 + 2 = 2.

Barem: 2p (x−2)(y−2)≥0(x-2)(y-2) \ge 0, 3p scrierea x∘y=3(x−2)(y−2)+2x \circ y = 3(x-2)(y-2) + 2 și concluzia.

6. Dacă m,n∈N∗m, n \in \mathbb N^* și m∘n=8m \circ n = 8, atunci m+n=7m + n = 7

m∘n=8  ⟺  3(m−2)(n−2)+2=8  ⟺  (m−2)(n−2)=2.m \circ n = 8 \iff 3(m-2)(n-2) + 2 = 8 \iff (m-2)(n-2) = 2.

Cum m,nm, n sunt naturale nenule, m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi ≥−1\ge -1 al căror produs este 2. Descompunerile lui 2 în produs de doi întregi sunt 1⋅21\cdot 2, 2⋅12 \cdot 1, (−1)(−2)(-1)(-2), (−2)(−1)(-2)(-1); ultimele două cer un factor −2-2, adică m=0m = 0 sau n=0n = 0 — excluse. Rămân:

  • m−2=1m - 2 = 1, n−2=2⇒m=3n - 2 = 2 \Rightarrow m = 3, n=4n = 4;
  • m−2=2m - 2 = 2, n−2=1⇒m=4n - 2 = 1 \Rightarrow m = 4, n=3n = 3.

În ambele cazuri m+n=7m + n = 7. Barem: 3p relația (m−2)(n−2)=2(m-2)(n-2) = 2, 2p găsirea perechilor și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(36−1−2)A = \begin{pmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA.

1. Arătați că det⁡A=0\det A = 0

det⁡A=∣36−1−2∣=3⋅(−2)−6⋅(−1)=−6+6=0.\det A = \begin{vmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{vmatrix} = 3\cdot(-2) - 6\cdot(-1) = -6 + 6 = 0.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅A=AA \cdot A = A

A⋅A=(3⋅3+6⋅(−1)3⋅6+6⋅(−2)−1⋅3+(−2)(−1)−1⋅6+(−2)(−2))=(36−1−2)=A.A\cdot A = \begin{pmatrix}3\cdot 3 + 6\cdot(-1) & 3\cdot 6 + 6\cdot(-2)\\ -1\cdot 3 + (-2)(-1) & -1\cdot 6 + (-2)(-2)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{pmatrix} = A.

(Linie din prima matrice × coloană din a doua.) Barem: 3p produsul, 2p finalizarea.

3. Determinați aa cu det⁡(X(a))=2a2\det(X(a)) = 2a^2

X(a)=(1001)+(3a6a−a−2a)=(1+3a6a−a1−2a).X(a) = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}3a & 6a\\ -a & -2a\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 + 3a & 6a\\ -a & 1 - 2a\end{pmatrix}.

det⁡(X(a))=(1+3a)(1−2a)−6a⋅(−a)=1+a−6a2+6a2=1+a.\det(X(a)) = (1+3a)(1-2a) - 6a\cdot(-a) = 1 + a - 6a^2 + 6a^2 = 1 + a.

Ecuația: 1+a=2a2  ⟺  2a2−a−1=01 + a = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0, cu Δ=1+8=9\Delta = 1 + 8 = 9, deci a=1±34a = \dfrac{1 \pm 3}{4}.

Răspuns: a=−12a = -\dfrac12 sau a=1a = 1. Barem: 3p determinantul 1+a1 + a, 2p soluțiile.

4. Demonstrați că A⋅X(a)=(a+1)AA \cdot X(a) = (a+1)A

Folosim distributivitatea înmulțirii matricelor, A⋅I2=AA\cdot I_2 = A și punctul 2 (A⋅A=AA\cdot A = A):

A⋅X(a)=A(I2+aA)=A⋅I2+a A⋅A=A+aA=(a+1)A.A\cdot X(a) = A(I_2 + aA) = A\cdot I_2 + a\,A\cdot A = A + aA = (a+1)A.

Barem: 3p dezvoltarea produsului, 2p concluzia.

5. Demonstrați că X(m)⋅X(n)=X(m+n+mn)X(m)\cdot X(n) = X(m + n + mn)

X(m)X(n)=(I2+mA)(I2+nA)=I2+nA+mA+mn A⋅A.X(m)X(n) = (I_2 + mA)(I_2 + nA) = I_2 + nA + mA + mn\,A\cdot A.

Cum A⋅A=AA \cdot A = A:

X(m)X(n)=I2+(m+n+mn)A=X(m+n+mn).X(m)X(n) = I_2 + (m + n + mn)A = X(m + n + mn).

Barem: 3p dezvoltarea, 2p folosirea lui A2=AA^2 = A și concluzia.

6. Dacă a≠ba \ne b și X(a)X(a)=X(b)X(b)X(a)X(a) = X(b)X(b), atunci a+b+2=0a + b + 2 = 0

Din punctul 5 cu m=n=am = n = a: X(a)X(a)=X(2a+a2)X(a)X(a) = X(2a + a^2); analog X(b)X(b)=X(2b+b2)X(b)X(b) = X(2b + b^2). Deci

X(2a+a2)=X(2b+b2).X(2a + a^2) = X(2b + b^2).

Funcția t↦X(t)t \mapsto X(t) este injectivă: X(u)=X(v)⇒(u−v)A=O2X(u) = X(v) \Rightarrow (u - v)A = O_2, iar cum A≠O2A \ne O_2, rezultă u=vu = v. Așadar

2a+a2=2b+b2  ⟺  a2−b2+2(a−b)=0  ⟺  (a−b)(a+b+2)=0.2a + a^2 = 2b + b^2 \iff a^2 - b^2 + 2(a - b) = 0 \iff (a - b)(a + b + 2) = 0.

Cum a≠ba \ne b, avem a−b≠0a - b \ne 0, deci a+b+2=0a + b + 2 = 0.

Barem: 2p egalitatea 2a+a2=2b+b22a + a^2 = 2b + b^2, 3p factorizarea și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=10a_3 = 10
I.2m=3m = 3
I.3x=2x = 2
I.4200 de concurenți
I.5a=4a = 4
I.6AM=MC=CA=8AM = MC = CA = 8
II.13∘3=1∘1=53\circ 3 = 1 \circ 1 = 5
II.4x∈{1,3}x \in \{1, 3\}
II.6(m,n)∈{(3,4),(4,3)}(m,n) \in \{(3,4), (4,3)\}, m+n=7m + n = 7
III.3a∈{−12,1}a \in \left\{-\tfrac12, 1\right\}

Ce merită reținut din această simulare

  • Legea x∘y=3(xy−2x−2y)+14x \circ y = 3(xy - 2x - 2y) + 14 se scrie 3(x−2)(y−2)+23(x-2)(y-2) + 2: forma factorizată rezolvă imediat punctele 2, 5 și 6.
  • Matrice idempotente (A2=AA^2 = A): produsele de tipul (I2+mA)(I2+nA)(I_2 + mA)(I_2 + nA) se calculează fără înmulțiri explicite.
  • Mediana pe ipotenuză este jumătate din ipotenuză — cheia oricărei probleme cu mijlocul ipotenuzei.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2024?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate