Subiect și barem BAC 2023 Matematică (pedagogic)
2023
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 25+64−169=0\sqrt{25} + \sqrt{64} - \sqrt{169} = 0

Toți cei trei termeni sunt pătrate perfecte: 25=5225 = 5^2, 64=8264 = 8^2, 169=132169 = 13^2.

25+64−169=5+8−13=13−13=0.\sqrt{25} + \sqrt{64} - \sqrt{169} = 5 + 8 - 13 = 13 - 13 = 0.

Barem: 3p calculul radicalilor, 2p finalizarea.

2. f(x)=2x+2f(x) = 2x + 2, g(x)=x2+2g(x) = x^2 + 2: numerele naturale nn cu f(n)≥g(n)f(n) \ge g(n)

2n+2≥n2+2  ⟺  2n≥n2  ⟺  n2−2n≤0  ⟺  n(n−2)≤0.2n + 2 \ge n^2 + 2 \iff 2n \ge n^2 \iff n^2 - 2n \le 0 \iff n(n - 2) \le 0.

Produsul n(n−2)n(n-2) este ≤0\le 0 pentru n∈[0,2]n \in [0, 2]. Numerele naturale din acest interval sunt 0,1,20, 1, 2.

Răspuns: n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}. Barem: 2p inecuația, 3p soluțiile naturale. Nu împărți prin nn — ai pierde n=0n = 0.

3. Ecuația 2+log⁡3(2x−1)=log⁡3272 + \log_3(2x - 1) = \log_3 27

Condiție de existență: 2x−1>02x - 1 > 0, adică x>12x > \dfrac12.

log⁡327=log⁡333=3\log_3 27 = \log_3 3^3 = 3, deci ecuația devine

2+log⁡3(2x−1)=3  ⟺  log⁡3(2x−1)=1  ⟺  2x−1=31=3  ⟺  x=2.2 + \log_3(2x - 1) = 3 \iff \log_3(2x - 1) = 1 \iff 2x - 1 = 3^1 = 3 \iff x = 2.

x=2>12x = 2 > \frac12, deci convine.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p log⁡3(2x−1)=1\log_3(2x-1) = 1 și 2x−1=32x - 1 = 3, 2p soluția care convine.

4. Prețul de 150 de lei după două scumpiri succesive cu câte 20%

A doua scumpire se aplică la prețul nou, nu la cel inițial.

  • După prima scumpire: 150+20100⋅150=150+30=180150 + \dfrac{20}{100}\cdot 150 = 150 + 30 = 180 lei.
  • După a doua scumpire: 180+20100⋅180=180+36=216180 + \dfrac{20}{100}\cdot 180 = 180 + 36 = 216 lei.

(Echivalent: 150⋅1,22=150⋅1,44=216150\cdot 1{,}2^2 = 150\cdot 1{,}44 = 216.)

Răspuns: 216 lei. Barem: 2p prima scumpire, 3p a doua scumpire. Greșeala clasică: 150+40%⋅150=210150 + 40\% \cdot 150 = 210 — scumpirile succesive nu se adună.

5. A(0,4)A(0, 4), M(3,6)M(3, 6), MM mijlocul lui ABAB: coordonatele lui BB

xM=xA+xB2⇒3=0+xB2⇒xB=6;yM=yA+yB2⇒6=4+yB2⇒yB=8.x_M = \frac{x_A + x_B}{2} \Rightarrow 3 = \frac{0 + x_B}{2} \Rightarrow x_B = 6; \qquad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} \Rightarrow 6 = \frac{4 + y_B}{2} \Rightarrow y_B = 8.

Răspuns: B(6,8)B(6, 8). Barem: 3p relațiile de mijloc, 2p coordonatele.

6. Arătați că 32sin⁡60∘−13cos⁡30∘cos⁡60∘=12\dfrac{\sqrt3}{2}\sin 60^\circ - \dfrac{1}{\sqrt3}\cos 30^\circ\cos 60^\circ = \dfrac12

Valorile: sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}, cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12.

32⋅32−13⋅32⋅12=34−14=24=12.\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac{\sqrt3}{2} - \frac{1}{\sqrt3}\cdot\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac12 = \frac34 - \frac14 = \frac24 = \frac12.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea pe R\mathbb R: x∗y=x+y−4x * y = x + y - 4.

1. Arătați că 2∗(−2)=−42 * (-2) = -4

2∗(−2)=2+(−2)−4=0−4=−4.2 * (-2) = 2 + (-2) - 4 = 0 - 4 = -4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea este asociativă

Calculăm ambele grupări, pentru x,y,zx, y, z reali arbitrari:

(x∗y)∗z=(x+y−4)∗z=(x+y−4)+z−4=x+y+z−8,(x * y) * z = (x + y - 4) * z = (x + y - 4) + z - 4 = x + y + z - 8,

x∗(y∗z)=x∗(y+z−4)=x+(y+z−4)−4=x+y+z−8.x * (y * z) = x * (y + z - 4) = x + (y + z - 4) - 4 = x + y + z - 8.

Cele două expresii coincid, deci (x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x * y) * z = x * (y * z) pentru orice x,y,zx, y, z: legea este asociativă. Barem: 2p prima grupare, 3p a doua și concluzia.

3. Arătați că 1∗2∗3∗4∗5∗6>01 * 2 * 3 * 4 * 5 * 6 > 0

Asociativitatea ne permite să grupăm: 1∗2∗3=1+2+3−8=−21 * 2 * 3 = 1 + 2 + 3 - 8 = -2 și 4∗5∗6=4+5+6−8=74 * 5 * 6 = 4 + 5 + 6 - 8 = 7 (am folosit formula de la 2).

1∗2∗3∗4∗5∗6=(−2)∗7=−2+7−4=1>0.1 * 2 * 3 * 4 * 5 * 6 = (-2) * 7 = -2 + 7 - 4 = 1 > 0.

(Formula generală: compunerea a nn numere este suma lor minus 4(n−1)4(n-1); aici 21−20=121 - 20 = 1.) Barem: 3p gruparea, 2p calculul.

4. xx real cu x∗x∗x=(x+1)∗xx * x * x = (x + 1) * x

Din 2: x∗x∗x=3x−8x * x * x = 3x - 8. Iar (x+1)∗x=x+1+x−4=2x−3(x+1) * x = x + 1 + x - 4 = 2x - 3.

3x−8=2x−3  ⟺  x=5.3x - 8 = 2x - 3 \iff x = 5.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 2p cele două expresii, 3p rezolvarea.

5. Ecuația 4x∗2x=24^x * 2^x = 2

4x∗2x=4x+2x−44^x * 2^x = 4^x + 2^x - 4, deci ecuația devine 4x+2x−6=04^x + 2^x - 6 = 0.

Notăm t=2x>0t = 2^x > 0; atunci 4x=(22)x=t24^x = (2^2)^x = t^2:

t2+t−6=0  ⟺  (t−2)(t+3)=0  ⟺  t=2 sau t=−3.t^2 + t - 6 = 0 \iff (t - 2)(t + 3) = 0 \iff t = 2 \ \text{sau}\ t = -3.

t=−3t = -3 se respinge (2x>02^x > 0). 2x=2⇒x=12^x = 2 \Rightarrow x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p ecuația 4x+2x−4=24^x + 2^x - 4 = 2, 3p rezolvarea.

6. Arătați că x2∗1x2≥−2x^2 * \dfrac{1}{x^2} \ge -2, pentru orice xx real nenul

x2∗1x2=x2+1x2−4.x^2 * \frac{1}{x^2} = x^2 + \frac{1}{x^2} - 4.

Inegalitatea devine x2+1x2−4≥−2  ⟺  x2+1x2−2≥0x^2 + \dfrac{1}{x^2} - 4 \ge -2 \iff x^2 + \dfrac{1}{x^2} - 2 \ge 0. Dar

x2−2+1x2=(x−1x)2≥0,x^2 - 2 + \frac{1}{x^2} = \left(x - \frac1x\right)^2 \ge 0,

ca pătrat al unui număr real. Deci x2∗1x2≥−2x^2 * \frac{1}{x^2} \ge -2 pentru orice x≠0x \ne 0 (cu egalitate pentru x=±1x = \pm 1). Barem: 2p reducerea la x2+1x2−2≥0x^2 + \frac{1}{x^2} - 2 \ge 0, 3p pătratul perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(101−1)A = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 1 & -1\end{pmatrix}, B=(120−1)B = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & -1\end{pmatrix}, I2I_2, O2O_2.

1. det⁡A=−1\det A = -1

det⁡A=∣101−1∣=1⋅(−1)−0⋅1=−1.\det A = \begin{vmatrix}1 & 0\\ 1 & -1\end{vmatrix} = 1\cdot(-1) - 0\cdot 1 = -1.

Barem: 3p dezvoltarea, 2p rezultatul.

2. A⋅A−B⋅B=O2A\cdot A - B\cdot B = O_2

A⋅A=(1⋅1+0⋅11⋅0+0⋅(−1)1⋅1+(−1)⋅11⋅0+(−1)(−1))=(1001),A\cdot A = \begin{pmatrix}1\cdot1 + 0\cdot1 & 1\cdot0 + 0\cdot(-1)\\ 1\cdot1 + (-1)\cdot1 & 1\cdot0 + (-1)(-1)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix},

B⋅B=(1⋅1+2⋅01⋅2+2⋅(−1)0⋅1+(−1)⋅00⋅2+(−1)(−1))=(1001).B\cdot B = \begin{pmatrix}1\cdot1 + 2\cdot0 & 1\cdot2 + 2\cdot(-1)\\ 0\cdot1 + (-1)\cdot0 & 0\cdot2 + (-1)(-1)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}.

Ambele sunt egale cu I2I_2, deci A⋅A−B⋅B=I2−I2=O2A\cdot A - B\cdot B = I_2 - I_2 = O_2. Barem: 2p A⋅AA\cdot A, 3p B⋅BB\cdot B și concluzia.

3. xx real cu det⁡(A⋅A−xI2)=0\det(A\cdot A - xI_2) = 0

Din 2, A⋅A=I2A\cdot A = I_2, deci A⋅A−xI2=(1−x001−x)A\cdot A - xI_2 = \begin{pmatrix}1 - x & 0\\ 0 & 1 - x\end{pmatrix} și

det⁡(A⋅A−xI2)=(1−x)2=0  ⟺  x=1.\det(A\cdot A - xI_2) = (1 - x)^2 = 0 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea lui xx.

4. xx real cu A−B−xI2=(−2−21−2)A - B - xI_2 = \begin{pmatrix}-2 & -2\\ 1 & -2\end{pmatrix}

A−B=(0−210),A−B−xI2=(−x−21−x).A - B = \begin{pmatrix}0 & -2\\ 1 & 0\end{pmatrix}, \qquad A - B - xI_2 = \begin{pmatrix}-x & -2\\ 1 & -x\end{pmatrix}.

Egalând elementele de pe diagonală: −x=−2⇒x=2-x = -2 \Rightarrow x = 2 (celelalte elemente coincid deja).

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p matricea A−B−xI2A - B - xI_2, 2p valoarea lui xx.

5. aa real cu det⁡(a(A+B))=−6\det\left(a(A + B)\right) = -6

A+B=(221−2),a(A+B)=(2a2aa−2a).A + B = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 1 & -2\end{pmatrix}, \qquad a(A+B) = \begin{pmatrix}2a & 2a\\ a & -2a\end{pmatrix}.

det⁡(a(A+B))=2a⋅(−2a)−2a⋅a=−4a2−2a2=−6a2.\det\left(a(A+B)\right) = 2a\cdot(-2a) - 2a\cdot a = -4a^2 - 2a^2 = -6a^2.

−6a2=−6  ⟺  a2=1  ⟺  a∈{−1,1}-6a^2 = -6 \iff a^2 = 1 \iff a \in \{-1, 1\}.

Răspuns: a=−1a = -1 sau a=1a = 1. Barem: 3p determinantul, 2p valorile.

6. Rezolvați ecuația A⋅X=BA\cdot X = B

det⁡A=−1≠0\det A = -1 \ne 0, deci AA este inversabilă și X=A−1⋅BX = A^{-1}\cdot B (înmulțim la stânga, pentru că AA e la stânga lui XX).

Din 2, A⋅A=I2A\cdot A = I_2, deci A−1=AA^{-1} = A. Atunci

X=A⋅B=(101−1)(120−1)=(1213).X = A\cdot B = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 1 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & -1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 1 & 3\end{pmatrix}.

Verificare: A⋅X=(101−1)(1213)=(120−1)=BA\cdot X = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 1 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 2\\ 1 & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & -1\end{pmatrix} = B ✔.

Răspuns: X=(1213)X = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 1 & 3\end{pmatrix}. Barem: 3p A−1=AA^{-1} = A și X=A⋅BX = A\cdot B, 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}
I.3x=2x = 2
I.4216 lei
I.5B(6,8)B(6, 8)
II.4x=5x = 5
II.5x=1x = 1
III.3x=1x = 1
III.4x=2x = 2
III.5a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}
III.6X=(1213)X = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 1 & 3\end{pmatrix}

Ce merită reținut din varianta 1

  • Scumpiri succesive: procentul se aplică la prețul obținut după scumpirea anterioară.
  • Legea x+y−kx + y - k: compunerea a nn numere este suma lor minus k(n−1)k(n-1).
  • Ecuații exponențiale cu 4x4^x și 2x2^x: substituția t=2x>0t = 2^x > 0.
  • Matrice cu A2=I2A^2 = I_2: inversa este chiar AA — folosește rezultatele de la punctele anterioare.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate