Subiect și barem BAC 2024 Matematică (pedagogic)
2024
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (pedagogic) — Sesiune specială, varianta 9, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(2−3)−23+4=1\sqrt3\cdot\left(2 - \sqrt3\right) - 2\sqrt3 + 4 = 1

Desfacem paranteza: 3⋅2=23\sqrt3\cdot 2 = 2\sqrt3 și 3⋅3=3\sqrt3\cdot\sqrt3 = 3.

3(2−3)−23+4=23−3−23+4=−3+4=1.\sqrt3(2 - \sqrt3) - 2\sqrt3 + 4 = 2\sqrt3 - 3 - 2\sqrt3 + 4 = -3 + 4 = 1.

Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=5x−4f(x) = 5x - 4: determinați aa cu f(a)=af(a) = a

5a−4=a  ⟺  4a=4  ⟺  a=15a - 4 = a \iff 4a = 4 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p f(a)f(a), 3p rezolvarea.

3. Ecuația x2+4x+5=1\sqrt{x^2 + 4x + 5} = 1

Sub radical: x2+4x+5=(x+2)2+1>0x^2 + 4x + 5 = (x+2)^2 + 1 > 0 pentru orice xx, deci radicalul e definit pe R\mathbb R. Ridicăm la pătrat (ambii membri nenegativi):

x2+4x+5=1  ⟺  x2+4x+4=0  ⟺  (x+2)2=0  ⟺  x=−2.x^2 + 4x + 5 = 1 \iff x^2 + 4x + 4 = 0 \iff (x + 2)^2 = 0 \iff x = -2.

Verificare: 4−8+5=1=1\sqrt{4 - 8 + 5} = \sqrt1 = 1 ✔.

Răspuns: x=−2x = -2. Barem: 3p ecuația x2+4x+4=0x^2 + 4x + 4 = 0, 2p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca n2∈An^2 \in A, pentru n∈A={0,1,…,9}n \in A = \{0, 1, \dots, 9\}

Cazuri posibile: AA are 10 elemente.

Cazuri favorabile: n2≤9n^2 \le 9: 02=00^2 = 0, 12=11^2 = 1, 22=42^2 = 4, 32=93^2 = 9 aparțin lui AA; pentru n≥4n \ge 4, n2≥16∉An^2 \ge 16 \notin A. Deci 4 cazuri favorabile.

p=410=25.p = \frac{4}{10} = \frac25.

Răspuns: p=25p = \dfrac25. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(3,4)A(3, 4), B(7,−4)B(7, -4); arătați că OA=OMOA = OM, MM mijlocul lui ABAB

M(3+72,4+(−4)2)=M(5,0),OM=52+02=5.M\left(\frac{3 + 7}{2}, \frac{4 + (-4)}{2}\right) = M(5, 0), \qquad OM = \sqrt{5^2 + 0^2} = 5.

OA=32+42=25=5.OA = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{25} = 5.

Deci OA=OMOA = OM. Barem: 3p mijlocul și OMOM, 2p OAOA și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=8AB = 8, AC=3AC = 3, MM mijlocul lui ABAB: perimetrul lui AMCAMC este 12

MM e pe cateta ABAB, deci AM=AB2=4AM = \dfrac{AB}{2} = 4. Triunghiul AMCAMC este dreptunghic în AA (unghiul dintre AM⊂ABAM \subset AB și ACAC e drept). Din Pitagora:

MC=AM2+AC2=16+9=5.MC = \sqrt{AM^2 + AC^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

PAMC=AM+AC+MC=4+3+5=12.P_{AMC} = AM + AC + MC = 4 + 3 + 5 = 12.

Barem: 2p AMAM, 3p MCMC și perimetrul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește x∘y=2xy−5(x+y)+15x \circ y = 2xy - 5(x + y) + 15.

1. Arătați că 2∘2=32 \circ 2 = 3

2∘2=2⋅2⋅2−5(2+2)+15=8−20+15=3.2 \circ 2 = 2\cdot2\cdot2 - 5(2 + 2) + 15 = 8 - 20 + 15 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

2. Arătați că e=3e = 3 este elementul neutru

x∘3=6x−5(x+3)+15=6x−5x−15+15=x,3∘x=6x−5(3+x)+15=x,x \circ 3 = 6x - 5(x + 3) + 15 = 6x - 5x - 15 + 15 = x, \qquad 3 \circ x = 6x - 5(3 + x) + 15 = x,

pentru orice xx real, deci e=3e = 3 este elementul neutru. Barem: 2p x∘3=xx\circ 3 = x, 3p 3∘x=x3\circ x = x și concluzia.

3. Mulțimea numerelor reale xx cu x∘4≤1x \circ 4 \le 1

x∘4=8x−5(x+4)+15=3x−5.x \circ 4 = 8x - 5(x + 4) + 15 = 3x - 5.

Inecuația: 3x−5≤1  ⟺  3x≤6  ⟺  x≤23x - 5 \le 1 \iff 3x \le 6 \iff x \le 2.

Răspuns: x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea.

4. Arătați că x∘y=2(x−52)(y−52)+52x \circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52

Scriem 15=252+5215 = \dfrac{25}{2} + \dfrac52 și grupăm:

x∘y=2xy−5x−5y+252+52=2x(y−52)−5(y−52)+52=(2x−5)(y−52)+52.x \circ y = 2xy - 5x - 5y + \frac{25}{2} + \frac52 = 2x\left(y - \frac52\right) - 5\left(y - \frac52\right) + \frac52 = (2x - 5)\left(y - \frac52\right) + \frac52.

Cum 2x−5=2(x−52)2x - 5 = 2\left(x - \frac52\right), obținem x∘y=2(x−52)(y−52)+52x\circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52.

(Verificare inversă: 2(xy−52x−52y+254)+52=2xy−5x−5y+152\left(xy - \frac52x - \frac52y + \frac{25}{4}\right) + \frac52 = 2xy - 5x - 5y + 15 ✔.) Barem: 3p gruparea, 2p finalizarea.

5. Numerele reale xx cu x∘x=xx \circ x = x

Din punctul 4: x∘x=2(x−52)2+52x \circ x = 2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52. Ecuația:

2(x−52)2+52=x  ⟺  2(x−52)2−(x−52)=0  ⟺  (x−52)(2x−5−1)=0.2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52 = x \iff 2\left(x - \frac52\right)^2 - \left(x - \frac52\right) = 0 \iff \left(x - \frac52\right)\left(2x - 5 - 1\right) = 0.

Deci x=52x = \dfrac52 sau 2x−6=0  ⟺  x=32x - 6 = 0 \iff x = 3.

Verificare: 3∘3=33 \circ 3 = 3 ✔ (3 e neutru); 52∘52=52\frac52 \circ \frac52 = \frac52 ✔.

Răspuns: x∈{52,3}x \in \left\{\dfrac52, 3\right\}. Barem: 2p expresia lui x∘xx\circ x, 3p soluțiile.

6. Numărul natural nenul nn pentru care n∘1nn \circ \frac1n este natural

n∘1n=2⋅n⋅1n−5(n+1n)+15=2−5n−5n+15=17−5n−5n.n \circ \frac1n = 2\cdot n\cdot\frac1n - 5\left(n + \frac1n\right) + 15 = 2 - 5n - \frac5n + 15 = 17 - 5n - \frac5n.

Ca să fie natural, trebuie întâi să fie întreg, deci 5n\dfrac5n întreg ⇒n∣5⇒n∈{1,5}\Rightarrow n \mid 5 \Rightarrow n \in \{1, 5\}.

  • n=1n = 1: 17−5−5=7∈N17 - 5 - 5 = 7 \in \mathbb N ✔;
  • n=5n = 5: 17−25−1=−9∉N17 - 25 - 1 = -9 \notin \mathbb N — nu convine.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 2p expresia, 3p analiza cazurilor.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2I_2 și A(a)=(1a−10a)A(a) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(2))=2\det(A(2)) = 2

A(2)=(1102),det⁡(A(2))=1⋅2−0⋅1=2.A(2) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 2 - 0\cdot 1 = 2.

Barem: 3p aplicarea formulei, 2p rezultatul.

2. Arătați că 2A(3)−A(5)=I22A(3) - A(5) = I_2

2A(3)−A(5)=2(1203)−(1405)=(2406)−(1405)=(1001)=I2.2A(3) - A(5) = 2\begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & 3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 4\\ 0 & 6\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p calculul, 2p concluzia.

3. Numerele reale aa cu det⁡(A(a+1))=2a2\det(A(a + 1)) = 2a^2

Matricea e triunghiulară, deci det⁡(A(t))=1⋅t−0=t\det(A(t)) = 1\cdot t - 0 = t; în particular det⁡(A(a+1))=a+1\det(A(a+1)) = a + 1.

Ecuația: a+1=2a2  ⟺  2a2−a−1=0a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0, cu Δ=1+8=9\Delta = 1 + 8 = 9:

a1,2=1±34⇒a=1 sau a=−12.a_{1,2} = \frac{1 \pm 3}{4} \Rightarrow a = 1 \text{ sau } a = -\frac12.

Răspuns: a∈{−12,1}a \in \left\{-\dfrac12, 1\right\}. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

4. Arătați că A(a)⋅A(b)=A(ab)A(a)\cdot A(b) = A(ab)

A(a)⋅A(b)=(1a−10a)(1b−10b)=(1(b−1)+(a−1)b0ab).A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & b - 1\\ 0 & b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & (b - 1) + (a - 1)b\\ 0 & ab\end{pmatrix}.

Elementul din dreapta sus: b−1+ab−b=ab−1b - 1 + ab - b = ab - 1. Deci

A(a)⋅A(b)=(1ab−10ab)=A(ab).A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & ab - 1\\ 0 & ab\end{pmatrix} = A(ab).

Barem: 3p produsul, 2p identificarea cu A(ab)A(ab).

5. Inversa matricei B=A(2)⋅A(3)B = A(2)\cdot A(3)

Din punctul 4, B=A(6)B = A(6). Observăm că A(1)=(1001)=I2A(1) = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2 și, tot din punctul 4,

A(6)⋅A(16)=A(1)=I2,A(16)⋅A(6)=A(1)=I2.A(6)\cdot A\left(\tfrac16\right) = A(1) = I_2, \qquad A\left(\tfrac16\right)\cdot A(6) = A(1) = I_2.

Deci B−1=A(16)=(1−56016)B^{-1} = A\left(\frac16\right) = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}.

Verificare directă: B=(1506)B = \begin{pmatrix}1 & 5\\ 0 & 6\end{pmatrix}, det⁡B=6\det B = 6, iar B−1=16(6−501)=(1−56016)B^{-1} = \dfrac16\begin{pmatrix}6 & -5\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} ✔.

Răspuns: B−1=(1−56016)B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}. Barem: 2p B=A(6)B = A(6), 3p inversa.

6. Perechile (a,b)(a, b) de numere naturale cu det⁡(bA(a))=4\det(bA(a)) = 4

bA(a)=(bb(a−1)0ab)bA(a) = \begin{pmatrix}b & b(a-1)\\ 0 & ab\end{pmatrix}, deci det⁡(bA(a))=b⋅ab−0=ab2\det(bA(a)) = b\cdot ab - 0 = ab^2. (Regula generală: pentru matrice 2×22\times2, det⁡(bM)=b2det⁡M\det(bM) = b^2\det M.)

Ecuația ab2=4ab^2 = 4 în numere naturale: b2b^2 trebuie să fie un pătrat perfect care divide pe 4, deci b2∈{1,4}b^2 \in \{1, 4\}:

  • b=1⇒a=4b = 1 \Rightarrow a = 4;
  • b=2⇒a=1b = 2 \Rightarrow a = 1.

Răspuns: (a,b)∈{(1,2), (4,1)}(a, b) \in \{(1, 2),\ (4, 1)\}. Barem: 2p det⁡(bA(a))=ab2\det(bA(a)) = ab^2, 3p perechile.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=1a = 1
I.3x=−2x = -2
I.4p=25p = \frac25
II.3x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]
II.5x∈{52,3}x \in \{\frac52, 3\}
II.6n=1n = 1
III.3a∈{−12,1}a \in \{-\frac12, 1\}
III.5B−1=(1−56016)B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}
III.6(1,2)(1,2) și (4,1)(4,1)

Ce merită reținut din varianta 9

  • Proprietatea A(a)A(b)=A(ab)A(a)A(b) = A(ab) dă inversa imediat: A(a)−1=A(1a)A(a)^{-1} = A\left(\frac1a\right), pentru că A(1)=I2A(1) = I_2.
  • det⁡(bM)=b2det⁡M\det(bM) = b^2\det M pentru matrice de ordin 2.
  • „Natural” înseamnă și nenegativ: verifică semnul, nu doar că rezultatul e întreg (cazul n=5n = 5).

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2024?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate