Subiect și barem BAC 2023 Matematică (pedagogic)
2023
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (pedagogic) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_pedagogic, simularea națională. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(22−6)+23=4\sqrt2\left(2\sqrt2 - \sqrt6\right) + 2\sqrt3 = 4

Distribuim 2\sqrt2: 2⋅22=2⋅2=4\sqrt2\cdot 2\sqrt2 = 2\cdot 2 = 4 și 2⋅6=12=23\sqrt2\cdot\sqrt6 = \sqrt{12} = 2\sqrt3.

2(22−6)+23=4−23+23=4.\sqrt2\left(2\sqrt2 - \sqrt6\right) + 2\sqrt3 = 4 - 2\sqrt3 + 2\sqrt3 = 4.

Barem: 3p desfacerea parantezei, 2p finalizarea.

2. f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: a>0a > 0 pentru care f(a)f(a) este media geometrică a lui f(0)f(0) și f(4)f(4)

f(0)=1f(0) = 1, f(4)=9f(4) = 9, iar media geometrică este 1⋅9=3\sqrt{1\cdot 9} = 3.

f(a)=3  ⟺  2a+1=3  ⟺  a=1>0.f(a) = 3 \iff 2a + 1 = 3 \iff a = 1 > 0.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p valorile f(a)f(a), f(0)f(0), f(4)f(4), 2p ecuația și soluția.

3. Ecuația 2⋅3x+1=182\cdot 3^{x+1} = 18

Împărțim la 2: 3x+1=9=323^{x+1} = 9 = 3^2. Funcția exponențială fiind injectivă, egalăm exponenții:

x+1=2  ⟺  x=1.x + 1 = 2 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p 3x+1=323^{x+1} = 3^2, 2p soluția.

4. Prețul de 300 de lei devine 360 de lei după o scumpire cu p%p\%

300+p100⋅300=360  ⟺  3p=60  ⟺  p=20.300 + \frac{p}{100}\cdot 300 = 360 \iff 3p = 60 \iff p = 20.

(Scumpirea este de 60 de lei, iar 60300=20100\frac{60}{300} = \frac{20}{100}.)

Răspuns: p=20p = 20. Barem: 3p ecuația, 2p valoarea lui pp.

5. A(−1,2)A(-1, 2), B(1,1)B(1, 1), C(3,m)C(3, m): CC aparține dreptei ABAB

Ecuația dreptei prin două puncte: x−xAxB−xA=y−yAyB−yA\dfrac{x - x_A}{x_B - x_A} = \dfrac{y - y_A}{y_B - y_A}:

x+12=y−2−1  ⟺  −(x+1)=2(y−2)  ⟺  x+2y−3=0.\frac{x + 1}{2} = \frac{y - 2}{-1} \iff -(x + 1) = 2(y - 2) \iff x + 2y - 3 = 0.

C(3,m)∈AB  ⟺  3+2m−3=0  ⟺  m=0C(3, m) \in AB \iff 3 + 2m - 3 = 0 \iff m = 0.

Răspuns: m=0m = 0. Barem: 3p ecuația dreptei ABAB, 2p valoarea lui mm.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=6AB = 6, ∠C=60∘\angle C = 60^\circ: arătați că BC=43BC = 4\sqrt3

ABAB este cateta opusă unghiului CC, iar BCBC este ipotenuza:

sin⁡C=ABBC⇒32=6BC⇒BC=123=1233=43.\sin C = \frac{AB}{BC} \Rightarrow \frac{\sqrt3}{2} = \frac{6}{BC} \Rightarrow BC = \frac{12}{\sqrt3} = \frac{12\sqrt3}{3} = 4\sqrt3.

Barem: 3p relația cu sin⁡C\sin C, 2p calculul lui BCBC.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea asociativă pe R\mathbb R: x∘y=13xy−x−y+6x \circ y = \dfrac13 xy - x - y + 6.

1. Arătați că 1∘(−3)=71 \circ (-3) = 7

1∘(−3)=13⋅1⋅(−3)−1−(−3)+6=−1−1+3+6=7.1 \circ (-3) = \frac13\cdot 1\cdot(-3) - 1 - (-3) + 6 = -1 - 1 + 3 + 6 = 7.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. e=6e = 6 este elementul neutru

x∘6=13⋅6x−x−6+6=2x−x=x,6∘x=13⋅6x−6−x+6=x,x \circ 6 = \frac13\cdot 6x - x - 6 + 6 = 2x - x = x, \qquad 6 \circ x = \frac13\cdot 6x - 6 - x + 6 = x,

pentru orice xx real, deci e=6e = 6 este elementul neutru. Barem: 2p x∘6=xx \circ 6 = x, 3p 6∘x=x6 \circ x = x și concluzia.

3. Ecuația x∘6=1\sqrt x \circ 6 = 1, x>0x > 0

66 este element neutru, deci x∘6=x\sqrt x \circ 6 = \sqrt x. Ecuația devine x=1  ⟺  x=1\sqrt x = 1 \iff x = 1, care este pozitiv, deci convine.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p x∘6=x\sqrt x \circ 6 = \sqrt x, 2p soluția.

4. Numerele naturale nn cu 2∘n<(2n)∘1+12 \circ n < (2n) \circ 1 + 1

2∘n=2n3−2−n+6=4−n3,(2n)∘1=2n3−2n−1+6=5−4n3.2 \circ n = \frac{2n}{3} - 2 - n + 6 = 4 - \frac{n}{3}, \qquad (2n)\circ 1 = \frac{2n}{3} - 2n - 1 + 6 = 5 - \frac{4n}{3}.

Inecuația:

4−n3<5−4n3+1  ⟺  4n3−n3<2  ⟺  n<2.4 - \frac n3 < 5 - \frac{4n}{3} + 1 \iff \frac{4n}{3} - \frac n3 < 2 \iff n < 2.

Numerele naturale mai mici decât 2: 00 și 11.

Răspuns: n∈{0,1}n \in \{0, 1\}. Barem: 2p expresiile, 3p rezolvarea și soluțiile naturale.

5. Demonstrați că x∘y=13(x−3)(y−3)+3x \circ y = \dfrac13(x - 3)(y - 3) + 3

Pornim de la definiție și scriem 6=3+36 = 3 + 3:

x∘y=13xy−x−y+3+3=13x(y−3)−(y−3)+3=(y−3)(13x−1)+3.x \circ y = \frac13 xy - x - y + 3 + 3 = \frac13 x(y - 3) - (y - 3) + 3 = (y - 3)\left(\frac13 x - 1\right) + 3.

Cum 13x−1=13(x−3)\dfrac13 x - 1 = \dfrac13(x - 3), obținem x∘y=13(x−3)(y−3)+3x \circ y = \dfrac13(x-3)(y-3) + 3. (Verificare inversă: 13(xy−3x−3y+9)+3=13xy−x−y+6\frac13(xy - 3x - 3y + 9) + 3 = \frac13xy - x - y + 6 ✔.) Barem: 2p regruparea, 3p factorizarea.

6. Calculați 1∘2∘⋯∘2023\sqrt1 \circ \sqrt2 \circ \dots \circ \sqrt{2023}

Din forma de la 5, 33 este element absorbant:

x∘3=13(x−3)⋅0+3=3,3∘x=3,∀x∈R.x \circ 3 = \frac13(x - 3)\cdot 0 + 3 = 3, \qquad 3 \circ x = 3, \quad \forall x \in \mathbb R.

Printre termeni apare 9=3\sqrt9 = 3. Folosind asociativitatea, grupăm:

(1∘⋯∘8)∘3∘(10∘⋯∘2023)=3∘(10∘⋯∘2023)=3.\left(\sqrt1 \circ \dots \circ \sqrt8\right) \circ 3 \circ \left(\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}\right) = 3 \circ \left(\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}\right) = 3.

Răspuns: 33. Barem: 2p elementul absorbant, 3p gruparea și rezultatul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(−1221)A = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}, B(a)=(a+211a)B(a) = \begin{pmatrix}a+2 & 1\\ 1 & a\end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}.

1. A⋅A=5I2A\cdot A = 5I_2

A⋅A=(1+4−2+2−2+24+1)=(5005)=5I2.A\cdot A = \begin{pmatrix}1 + 4 & -2 + 2\\ -2 + 2 & 4 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 0\\ 0 & 5\end{pmatrix} = 5I_2.

Barem: 3p produsul, 2p concluzia.

2. aa real cu det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0

B(a)+A=(a+133a+1),det⁡(B(a)+A)=(a+1)2−9.B(a) + A = \begin{pmatrix}a + 1 & 3\\ 3 & a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(a) + A) = (a + 1)^2 - 9.

(a+1)2=9  ⟺  a+1=±3  ⟺  a∈{−4,2}(a+1)^2 = 9 \iff a + 1 = \pm 3 \iff a \in \{-4, 2\}.

Răspuns: a=−4a = -4 sau a=2a = 2. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

3. B(q−1)B(q - 1) este inversabilă pentru orice qq rațional

B(q−1)=(q+111q−1),det⁡(B(q−1))=(q+1)(q−1)−1=q2−2.B(q-1) = \begin{pmatrix}q + 1 & 1\\ 1 & q - 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(q-1)) = (q+1)(q-1) - 1 = q^2 - 2.

q2−2=0  ⟺  q=±2q^2 - 2 = 0 \iff q = \pm\sqrt2, numere iraționale. Pentru qq rațional, determinantul este nenul, deci B(q−1)B(q-1) este inversabilă. Barem: 2p determinantul, 3p justificarea.

4. aa real cu B(a)⋅B(a)=B(54)B(a)\cdot B(a) = B\left(\dfrac54\right)

B(a)⋅B(a)=((a+2)2+1(a+2)+a(a+2)+a1+a2)=((a+2)2+12a+22a+2a2+1),B(a)\cdot B(a) = \begin{pmatrix}(a+2)^2 + 1 & (a + 2) + a\\ (a+2) + a & 1 + a^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}(a+2)^2 + 1 & 2a + 2\\ 2a + 2 & a^2 + 1\end{pmatrix},

B(54)=(1341154).B\left(\frac54\right) = \begin{pmatrix}\frac{13}{4} & 1\\ 1 & \frac54\end{pmatrix}.

Din elementul (1,2)(1,2): 2a+2=1⇒a=−122a + 2 = 1 \Rightarrow a = -\dfrac12. Verificăm celelalte elemente: (32)2+1=134\left(\frac32\right)^2 + 1 = \frac{13}{4} ✔ și 14+1=54\frac14 + 1 = \frac54 ✔.

Răspuns: a=−12a = -\dfrac12. Barem: 3p calculul matricelor, 2p valoarea lui aa. Nu uita verificarea: o singură ecuație nu garantează egalitatea tuturor elementelor.

5. x>0x > 0 cu B(log⁡2x)−B(log⁡4x)=I2B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = I_2

Pentru orice u,vu, v: B(u)−B(v)=(u−v00u−v)=(u−v)I2B(u) - B(v) = \begin{pmatrix}u - v & 0\\ 0 & u - v\end{pmatrix} = (u - v)I_2. Deci condiția devine

log⁡2x−log⁡4x=1.\log_2 x - \log_4 x = 1.

Schimbăm baza: log⁡4x=log⁡2xlog⁡24=log⁡2x2\log_4 x = \dfrac{\log_2 x}{\log_2 4} = \dfrac{\log_2 x}{2}. Atunci log⁡2x2=1⇒log⁡2x=2⇒x=4\dfrac{\log_2 x}{2} = 1 \Rightarrow \log_2 x = 2 \Rightarrow x = 4, pozitiv, deci convine.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 2p diferența matricelor, 3p rezolvarea ecuației logaritmice.

6. X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅B(0)=AX\cdot B(0) = A

Fie X=(abcd)X = \begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix}. Cu B(0)=(2110)B(0) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix}:

X⋅B(0)=(2a+ba2c+dc)=(−1221).X\cdot B(0) = \begin{pmatrix}2a + b & a\\ 2c + d & c\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}.

Identificăm: a=2a = 2, 2a+b=−1⇒b=−52a + b = -1 \Rightarrow b = -5; c=1c = 1, 2c+d=2⇒d=02c + d = 2 \Rightarrow d = 0.

Răspuns: X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}. (Același rezultat se obține cu X=A⋅B(0)−1X = A\cdot B(0)^{-1}, unde B(0)−1=(011−2)B(0)^{-1} = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix}.) Barem: 2p produsul X⋅B(0)X\cdot B(0), 3p identificarea și matricea XX.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=1a = 1
I.3x=1x = 1
I.4p=20p = 20
I.5m=0m = 0
II.3x=1x = 1
II.4n∈{0,1}n \in \{0, 1\}
II.633
III.2a∈{−4,2}a \in \{-4, 2\}
III.4a=−12a = -\frac12
III.5x=4x = 4
III.6X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}

Ce merită reținut din această simulare

  • Media geometrică a două numere pozitive u,vu, v este uv\sqrt{uv}.
  • Element absorbant în produse lungi: caută un termen egal cu el (aici 9=3\sqrt9 = 3).
  • Diferența B(u)−B(v)B(u) - B(v) depinde doar de u−vu - v — ecuația matriceală devine una logaritmică simplă.
  • Schimbarea bazei: log⁡4x=12log⁡2x\log_4 x = \frac12\log_2 x.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2023?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate