Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 1, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(1,5−0,3)+0,8:2=43\cdot(1{,}5 - 0{,}3) + 0{,}8 : 2 = 4

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea și împărțirea, la final adunarea.

1,5−0,3=1,2,3⋅1,2=3,6,0,8:2=0,4.1{,}5 - 0{,}3 = 1{,}2, \qquad 3\cdot 1{,}2 = 3{,}6, \qquad 0{,}8 : 2 = 0{,}4.

3⋅(1,5−0,3)+0,8:2=3,6+0,4=4.3\cdot(1{,}5 - 0{,}3) + 0{,}8 : 2 = 3{,}6 + 0{,}4 = 4.

Barem: 3p calculul 3⋅1,2+0,43\cdot 1{,}2 + 0{,}4, 2p finalizarea.

2. f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: determinați aa cu f(a)=f(3)−af(a) = f(3) - a

Calculăm: f(3)=2⋅3+1=7f(3) = 2\cdot 3 + 1 = 7 și f(a)=2a+1f(a) = 2a + 1. Ecuația devine:

2a+1=7−a  ⟺  3a=6  ⟺  a=2.2a + 1 = 7 - a \iff 3a = 6 \iff a = 2.

Verificare: f(2)=5f(2) = 5 și f(3)−2=7−2=5f(3) - 2 = 7 - 2 = 5 ✔.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p f(3)f(3) și f(a)f(a), 2p rezolvarea ecuației.

3. Ecuația log⁡2(5x−12)=log⁡2(2x)\log_2(5x - 12) = \log_2(2x)

Condiții de existență: argumentele logaritmilor trebuie să fie strict pozitive: 5x−12>0⇒x>1255x - 12 > 0 \Rightarrow x > \dfrac{12}{5} și 2x>0⇒x>02x > 0 \Rightarrow x > 0. Deci x>125=2,4x > \dfrac{12}{5} = 2{,}4.

Funcția log⁡2\log_2 este injectivă, deci logaritmii sunt egali exact când argumentele sunt egale:

5x−12=2x  ⟺  3x=12  ⟺  x=4.5x - 12 = 2x \iff 3x = 12 \iff x = 4.

Cum 4>2,44 > 2{,}4, soluția convine (verificare: log⁡28=log⁡28=3\log_2 8 = \log_2 8 = 3 ✔).

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p ecuația 5x−12=2x5x - 12 = 2x, 2p soluția și faptul că ea convine.

4. După o scumpire cu 35%35\%, un obiect costă 54 de lei. Prețul inițial?

Notăm cu xx prețul inițial. Scumpirea este 35100⋅x\dfrac{35}{100}\cdot x, deci noul preț este

x+35100x=135100x=54  ⟺  x=54⋅100135=40.x + \frac{35}{100}x = \frac{135}{100}x = 54 \iff x = \frac{54\cdot 100}{135} = 40.

Verificare: 35%35\% din 40 înseamnă 14 lei, iar 40+14=5440 + 14 = 54 ✔.

Răspuns: 40 de lei. Barem: 3p scrierea ecuației, 2p rezultatul. Greșeală frecventă: să scazi 35%35\% din 54 — procentul se aplică prețului inițial, nu celui final.

5. A(2,5)A(2,5), B(4,1)B(4,1), C(6,0)C(6,0), MM mijlocul lui ABAB: arătați că OM=CMOM = CM

Coordonatele mijlocului: xM=2+42=3x_M = \dfrac{2 + 4}{2} = 3, yM=5+12=3y_M = \dfrac{5 + 1}{2} = 3, deci M(3,3)M(3,3).

Cu formula distanței d=(x2−x1)2+(y2−y1)2d = \sqrt{(x_2 - x_1)^2 + (y_2 - y_1)^2}:

OM=32+32=18=32,CM=(3−6)2+(3−0)2=18=32.OM = \sqrt{3^2 + 3^2} = \sqrt{18} = 3\sqrt2, \qquad CM = \sqrt{(3 - 6)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{18} = 3\sqrt2.

Deci OM=CMOM = CM. Barem: 3p coordonatele lui MM și OMOM, 2p CMCM și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=16AB = 16, 5AB=4BC5AB = 4BC: arătați că AC=12AC = 12

Din 5AB=4BC5AB = 4BC: 5⋅16=4BC⇒BC=205\cdot 16 = 4BC \Rightarrow BC = 20 (ipotenuza, opusă unghiului drept din AA).

Teorema lui Pitagora: AC2=BC2−AB2=400−256=144AC^2 = BC^2 - AB^2 = 400 - 256 = 144, deci AC=12AC = 12 (lungimea e pozitivă).

Barem: 2p BC=20BC = 20, 3p aplicarea teoremei lui Pitagora și finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∗y=xy−6(x+y)+14x * y = xy - 6(x + y) + 14.

1. Arătați că 0∗2=20 * 2 = 2

0∗2=0⋅2−6(0+2)+14=0−12+14=2.0 * 2 = 0\cdot 2 - 6(0 + 2) + 14 = 0 - 12 + 14 = 2.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea „∗*” este comutativă

Trebuie arătat că x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb R:

y∗x=yx−6(y+x)+14=xy−6(x+y)+14=x∗y,y * x = yx - 6(y + x) + 14 = xy - 6(x + y) + 14 = x * y,

folosind comutativitatea înmulțirii și adunării numerelor reale. Barem: 3p calculul lui y∗xy * x, 2p concluzia.

3. Determinați xx cu x∗4=4x * 4 = 4

x∗4=4x−6(x+4)+14=4x−6x−24+14=−2x−10.x * 4 = 4x - 6(x + 4) + 14 = 4x - 6x - 24 + 14 = -2x - 10.

Ecuația: −2x−10=4  ⟺  −2x=14  ⟺  x=−7-2x - 10 = 4 \iff -2x = 14 \iff x = -7.

Răspuns: x=−7x = -7. Barem: 3p expresia x∗4x * 4, 2p soluția.

4. Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu (−m)∗(−n)=(m∗n)+36(-m) * (-n) = (m * n) + 36

Calculăm cei doi membri:

(−m)∗(−n)=mn−6(−m−n)+14=mn+6(m+n)+14,(-m) * (-n) = mn - 6(-m - n) + 14 = mn + 6(m + n) + 14, m∗n+36=mn−6(m+n)+14+36.m * n + 36 = mn - 6(m + n) + 14 + 36.

Egalând: mn+6(m+n)+14=mn−6(m+n)+50  ⟺  12(m+n)=36  ⟺  m+n=3mn + 6(m + n) + 14 = mn - 6(m + n) + 50 \iff 12(m + n) = 36 \iff m + n = 3.

Numere naturale cu m<nm < n și suma 3: (0,3)(0, 3) și (1,2)(1, 2) (perechea (2,1)(2,1) sau (3,0)(3,0) nu respectă m<nm < n).

Răspuns: (m,n)∈{(0,3), (1,2)}(m, n) \in \{(0, 3),\ (1, 2)\}. Barem: 2p calculul lui (−m)∗(−n)(-m) * (-n), 3p relația m+n=3m + n = 3 și perechile. Nu uita perechea care conține 0 — 0∈N0 \in \mathbb N.

5. Determinați xx cu (1+3x)∗(1−3x)=0(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 0

Produsul: (1+3x)(1−3x)=1−32x(1 + 3^x)(1 - 3^x) = 1 - 3^{2x}. Suma: (1+3x)+(1−3x)=2(1 + 3^x) + (1 - 3^x) = 2. Deci

(1+3x)∗(1−3x)=1−32x−6⋅2+14=3−32x.(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 1 - 3^{2x} - 6\cdot 2 + 14 = 3 - 3^{2x}.

Ecuația: 3−32x=0  ⟺  32x=31  ⟺  2x=1  ⟺  x=123 - 3^{2x} = 0 \iff 3^{2x} = 3^1 \iff 2x = 1 \iff x = \dfrac12 (funcția exponențială este injectivă).

Răspuns: x=12x = \dfrac12. Barem: 3p expresia −32x+3-3^{2x} + 3, 2p soluția.

6. Arătați că x∗1x≤3x * \dfrac1x \le 3, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty)

x∗1x=x⋅1x−6(x+1x)+14=1−6(x2+1)x+14=15−6(x2+1)x.x * \frac1x = x\cdot\frac1x - 6\left(x + \frac1x\right) + 14 = 1 - \frac{6(x^2 + 1)}{x} + 14 = 15 - \frac{6(x^2 + 1)}{x}.

Scriem 15=12+3=12xx+315 = 12 + 3 = \dfrac{12x}{x} + 3:

x∗1x=−6(x2+1)−12xx+3=−6(x2−2x+1)x+3=−6(x−1)2x+3.x * \frac1x = -\frac{6(x^2 + 1) - 12x}{x} + 3 = -\frac{6(x^2 - 2x + 1)}{x} + 3 = -\frac{6(x - 1)^2}{x} + 3.

Pentru x>0x > 0: (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și x>0x > 0, deci 6(x−1)2x≥0\dfrac{6(x-1)^2}{x} \ge 0, adică x∗1x≤3x * \dfrac1x \le 3. Egalitatea are loc pentru x=1x = 1.

Barem: 2p calculul lui x∗1xx * \frac1x, 3p forma cu pătrat perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și M(x)=(23xx2)M(x) = \begin{pmatrix}2 & 3x\\ x & 2\end{pmatrix}, x∈Rx \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(M(1))=1\det(M(1)) = 1

M(1)=(2312),det⁡(M(1))=∣2312∣=2⋅2−3⋅1=4−3=1.M(1) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(M(1)) = \begin{vmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{vmatrix} = 2\cdot 2 - 3\cdot 1 = 4 - 3 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului și aplicarea formulei, 2p rezultatul.

2. Arătați că M(1)+2M(4)=3M(3)M(1) + 2M(4) = 3M(3)

M(1)+2M(4)=(2312)+2(21242)=(2312)+(42484)=(62796).M(1) + 2M(4) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix} + 2\begin{pmatrix}2 & 12\\ 4 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}4 & 24\\ 8 & 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 27\\ 9 & 6\end{pmatrix}.

3M(3)=3(2932)=(62796).3M(3) = 3\begin{pmatrix}2 & 9\\ 3 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 27\\ 9 & 6\end{pmatrix}.

Matricele coincid. Barem: 3p calculul sumei, 2p comparația cu 3M(3)3M(3).

3. Determinați aa cu M(2)⋅M(−2)=aI2M(2)\cdot M(-2) = aI_2

M(2)=(2622),M(−2)=(2−6−22).M(2) = \begin{pmatrix}2 & 6\\ 2 & 2\end{pmatrix}, \quad M(-2) = \begin{pmatrix}2 & -6\\ -2 & 2\end{pmatrix}.

Înmulțim linie cu coloană:

M(2)⋅M(−2)=(2⋅2+6⋅(−2)2⋅(−6)+6⋅22⋅2+2⋅(−2)2⋅(−6)+2⋅2)=(−800−8)=−8I2.M(2)\cdot M(-2) = \begin{pmatrix}2\cdot2 + 6\cdot(-2) & 2\cdot(-6) + 6\cdot 2\\ 2\cdot 2 + 2\cdot(-2) & 2\cdot(-6) + 2\cdot 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-8 & 0\\ 0 & -8\end{pmatrix} = -8I_2.

Din aI2=−8I2aI_2 = -8I_2 rezultă a=−8a = -8.

Răspuns: a=−8a = -8. Barem: 3p produsul matricelor, 2p valoarea lui aa.

4. Determinați xx cu det⁡(M(x)+M(−2x))=4\det(M(x) + M(-2x)) = 4

M(−2x)=(2−6x−2x2),M(x)+M(−2x)=(4−3x−x4).M(-2x) = \begin{pmatrix}2 & -6x\\ -2x & 2\end{pmatrix}, \qquad M(x) + M(-2x) = \begin{pmatrix}4 & -3x\\ -x & 4\end{pmatrix}.

det⁡(M(x)+M(−2x))=4⋅4−(−3x)(−x)=16−3x2.\det(M(x) + M(-2x)) = 4\cdot 4 - (-3x)(-x) = 16 - 3x^2.

Ecuația: 16−3x2=4  ⟺  3x2=12  ⟺  x2=4  ⟺  x∈{−2,2}16 - 3x^2 = 4 \iff 3x^2 = 12 \iff x^2 = 4 \iff x \in \{-2, 2\}.

Răspuns: x=−2x = -2 sau x=2x = 2. Barem: 3p determinantul 16−3x216 - 3x^2, 2p soluțiile.

5. Determinați xx, yy cu M(x)⋅M(−1)+M(y)=12M(−1)M(x)\cdot M(-1) + M(y) = 12M(-1)

M(−1)=(2−3−12)M(-1) = \begin{pmatrix}2 & -3\\ -1 & 2\end{pmatrix}. Produsul:

M(x)⋅M(−1)=(23xx2)(2−3−12)=(4−3x−6+6x2x−2−3x+4).M(x)\cdot M(-1) = \begin{pmatrix}2 & 3x\\ x & 2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & -3\\ -1 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 - 3x & -6 + 6x\\ 2x - 2 & -3x + 4\end{pmatrix}.

Adunăm M(y)=(23yy2)M(y) = \begin{pmatrix}2 & 3y\\ y & 2\end{pmatrix}:

M(x)⋅M(−1)+M(y)=(6−3x−6+6x+3y2x−2+y6−3x),12M(−1)=(24−36−1224).M(x)\cdot M(-1) + M(y) = \begin{pmatrix}6 - 3x & -6 + 6x + 3y\\ 2x - 2 + y & 6 - 3x\end{pmatrix}, \qquad 12M(-1) = \begin{pmatrix}24 & -36\\ -12 & 24\end{pmatrix}.

Egalăm elementele corespunzătoare:

  • 6−3x=24⇒x=−66 - 3x = 24 \Rightarrow x = -6;
  • 2x−2+y=−12⇒−14+y=−12⇒y=22x - 2 + y = -12 \Rightarrow -14 + y = -12 \Rightarrow y = 2;
  • verificare pe elementul rămas: −6+6(−6)+3⋅2=−36-6 + 6(-6) + 3\cdot 2 = -36 ✔.

Răspuns: x=−6x = -6, y=2y = 2. Barem: 3p calculul membrului stâng, 2p valorile lui xx și yy.

6. N=det⁡(2M(1)+nI2)N = \det(2M(1) + nI_2) este multiplu de 4 pentru orice nn natural par

2M(1)+nI2=(4624)+(n00n)=(4+n624+n).2M(1) + nI_2 = \begin{pmatrix}4 & 6\\ 2 & 4\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}n & 0\\ 0 & n\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 + n & 6\\ 2 & 4 + n\end{pmatrix}.

N=(4+n)2−12=n2+8n+4.N = (4 + n)^2 - 12 = n^2 + 8n + 4.

Fie nn par, n=2kn = 2k cu k∈Nk \in \mathbb N. Atunci

N=4k2+16k+4=4(k2+4k+1),N = 4k^2 + 16k + 4 = 4(k^2 + 4k + 1),

iar k2+4k+1k^2 + 4k + 1 este număr natural, deci NN este multiplu de 4.

Barem: 3p calculul lui N=n2+8n+4N = n^2 + 8n + 4, 2p scrierea pentru n=2kn = 2k și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=2a = 2
I.3x=4x = 4
I.440 de lei
I.6BC=20BC = 20, AC=12AC = 12
II.3x=−7x = -7
II.4(0,3)(0,3) și (1,2)(1,2)
II.5x=12x = \tfrac12
III.3a=−8a = -8
III.4x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}
III.5x=−6x = -6, y=2y = 2
III.6N=n2+8n+4=4(k2+4k+1)N = n^2 + 8n + 4 = 4(k^2 + 4k + 1)

Ce merită reținut din varianta 1

  • Procente: scumpirea cu p%p\% înseamnă înmulțirea prețului inițial cu 1+p1001 + \frac{p}{100}.
  • Ecuații logaritmice: scrie condițiile de existență înainte să egalezi argumentele.
  • Inegalități cu legi de compoziție: adu expresia la forma „constantă minus pătrat perfect” pentru a citi direct semnul.
  • Divizibilitate cu parametru par: substituția n=2kn = 2k scoate factorul comun.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate