Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Sesiune specială, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 6⋅(6−2)−16+26=2\sqrt6\cdot(\sqrt6 - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt6 = 2

Desfacem paranteza: 6⋅6=6\sqrt6\cdot\sqrt6 = 6 și 6⋅2=26\sqrt6\cdot 2 = 2\sqrt6; apoi 16=4\sqrt{16} = 4.

6(6−2)−16+26=6−26−4+26=6−4=2.\sqrt6(\sqrt6 - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt6 = 6 - 2\sqrt6 - 4 + 2\sqrt6 = 6 - 4 = 2.

Termenii cu radical se reduc. Barem: 3p desfacerea parantezei și 16=4\sqrt{16} = 4, 2p finalizarea.

2. f(x)=3x−1f(x) = 3x - 1: determinați aa cu f(a)=4f(1)f(a) = 4f(1)

f(1)=3−1=2f(1) = 3 - 1 = 2 și f(a)=3a−1f(a) = 3a - 1. Ecuația:

3a−1=4⋅2=8  ⟺  3a=9  ⟺  a=3.3a - 1 = 4\cdot 2 = 8 \iff 3a = 9 \iff a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p f(1)f(1) și f(a)f(a), 2p rezolvarea.

3. Ecuația 34+x=32−x3^{4+x} = 3^{2-x}

Ambii membri sunt puteri ale aceleiași baze 3, iar funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali:

4+x=2−x  ⟺  2x=−2  ⟺  x=−1.4 + x = 2 - x \iff 2x = -2 \iff x = -1.

Verificare: 33=333^{3} = 3^{3} ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr din A={1,2,…,15}A = \{1, 2, \dots, 15\} să fie divizor al lui 15

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile.p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}.

  • Cazuri posibile: mulțimea are 15 elemente.
  • Cazuri favorabile: divizorii lui 15 din AA sunt 1,3,5,151, 3, 5, 15 — adică 4 numere.

p=415.p = \frac{4}{15}.

Răspuns: p=415p = \dfrac{4}{15}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea. Nu uita divizorii „banali” 1 și 15.

5. A(4,8)A(4,8), B(5,0)B(5,0), CC mijlocul lui OAOA: distanța BCBC

O(0,0)O(0,0), deci C(0+42,0+82)=C(2,4)C\left(\dfrac{0 + 4}{2}, \dfrac{0 + 8}{2}\right) = C(2, 4).

BC=(2−5)2+(4−0)2=9+16=5.BC = \sqrt{(2 - 5)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{9 + 16} = 5.

Răspuns: BC=5BC = 5. Barem: 3p coordonatele lui CC, 2p distanța.

6. Arătați că 2sin⁡30∘−(cos⁡45∘)2−cos⁡60∘=02\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 0

Valori: sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, cos⁡45∘=22\cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12.

2⋅12−(22)2−12=1−24−12=1−12−12=0.2\cdot\frac12 - \left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 - \frac12 = 1 - \frac24 - \frac12 = 1 - \frac12 - \frac12 = 0.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∗y=xy+x+y+10x * y = xy + x + y + 10.

1. Arătați că 2∗5=272 * 5 = 27

2∗5=2⋅5+2+5+10=10+2+5+10=27.2 * 5 = 2\cdot 5 + 2 + 5 + 10 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Arătați că x∗y=(x+1)(y+1)+9x * y = (x + 1)(y + 1) + 9

Scriem 10=1+910 = 1 + 9 și grupăm:

x∗y=xy+x+y+1+9=x(y+1)+(y+1)+9=(x+1)(y+1)+9.x * y = xy + x + y + 1 + 9 = x(y + 1) + (y + 1) + 9 = (x + 1)(y + 1) + 9.

(Verificare inversă: (x+1)(y+1)+9=xy+x+y+1+9(x+1)(y+1) + 9 = xy + x + y + 1 + 9 ✔.) Barem: 2p scrierea lui 10 ca 1+91 + 9, 3p factorizarea.

3. Determinați xx cu (−10)∗x=10+x(-10) * x = 10 + x

Cu forma de la punctul 2: (−10)∗x=(−10+1)(x+1)+9=−9x−9+9=−9x(-10) * x = (-10 + 1)(x + 1) + 9 = -9x - 9 + 9 = -9x.

Ecuația: −9x=10+x  ⟺  −10x=10  ⟺  x=−1-9x = 10 + x \iff -10x = 10 \iff x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 2p expresia −9x-9x, 3p soluția.

4. Determinați xx cu x∗(−x)=1x * (-x) = 1

x∗(−x)=x⋅(−x)+x+(−x)+10=−x2+10.x * (-x) = x\cdot(-x) + x + (-x) + 10 = -x^2 + 10.

Ecuația: −x2+10=1  ⟺  x2=9  ⟺  x∈{−3,3}-x^2 + 10 = 1 \iff x^2 = 9 \iff x \in \{-3, 3\}.

Răspuns: x=−3x = -3 sau x=3x = 3. Barem: 3p expresia, 2p soluțiile.

5. Determinați x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) cu (x−9)∗(9−x)=9(x - 9) * (9 - \sqrt x) = 9

Condiția x≥0x \ge 0 asigură existența lui x\sqrt x. Cu forma de la punctul 2:

(x−9)∗(9−x)=(x−9+1)(9−x+1)+9=(x−8)(10−x)+9.(x - 9) * (9 - \sqrt x) = (x - 9 + 1)(9 - \sqrt x + 1) + 9 = (x - 8)(10 - \sqrt x) + 9.

Ecuația: (x−8)(10−x)+9=9  ⟺  (x−8)(10−x)=0(x - 8)(10 - \sqrt x) + 9 = 9 \iff (x - 8)(10 - \sqrt x) = 0.

Un produs este nul dacă un factor este nul:

  • x−8=0⇒x=8x - 8 = 0 \Rightarrow x = 8;
  • 10−x=0⇒x=10⇒x=10010 - \sqrt x = 0 \Rightarrow \sqrt x = 10 \Rightarrow x = 100.

Ambele valori sunt în [0,+∞)[0, +\infty), deci convin.

Răspuns: x∈{8,100}x \in \{8, 100\}. Barem: 2p forma produsului, 3p soluțiile care convin.

6. Pentru nn natural divizibil cu 3, (n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2) este divizibil cu 3

Cu forma de la punctul 2:

(n+1)∗(n+2)=(n+2)(n+3)+9.(n + 1) * (n + 2) = (n + 2)(n + 3) + 9.

Fie n=3mn = 3m, m∈Nm \in \mathbb N. Atunci n+3=3m+3=3(m+1)n + 3 = 3m + 3 = 3(m + 1), deci

(n+1)∗(n+2)=(3m+2)⋅3(m+1)+9=3((3m+2)(m+1)+3),(n + 1) * (n + 2) = (3m + 2)\cdot 3(m + 1) + 9 = 3\big((3m + 2)(m + 1) + 3\big),

iar (3m+2)(m+1)+3(3m + 2)(m + 1) + 3 este număr natural. Așadar (n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2) este divizibil cu 3.

Barem: 2p scrierea (n+2)(n+3)+9(n+2)(n+3) + 9, 3p substituția n=3mn = 3m și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(1−131)A = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix} și B(a,b)=(aaba)B(a, b) = \begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix}, a,b∈Ra, b \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(B(1,−1))=2\det(B(1, -1)) = 2

B(1,−1)=(11−11),det⁡=1⋅1−1⋅(−1)=1+1=2.B(1, -1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix}, \qquad \det = 1\cdot 1 - 1\cdot(-1) = 1 + 1 = 2.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅B(1,−3)=4I2A\cdot B(1, -3) = 4I_2

B(1,−3)=(11−31),B(1, -3) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -3 & 1\end{pmatrix},

A⋅B(1,−3)=(1⋅1+(−1)(−3)1⋅1+(−1)⋅13⋅1+1⋅(−3)3⋅1+1⋅1)=(4004)=4I2.A\cdot B(1, -3) = \begin{pmatrix}1\cdot 1 + (-1)(-3) & 1\cdot 1 + (-1)\cdot 1\\ 3\cdot 1 + 1\cdot(-3) & 3\cdot 1 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 0\\ 0 & 4\end{pmatrix} = 4I_2.

Barem: 3p produsul, 2p scrierea ca 4I24I_2.

3. Determinați aa, bb cu A−2I2=B(a,b)A - 2I_2 = B(a, b)

A−2I2=(1−2−131−2)=(−1−13−1).A - 2I_2 = \begin{pmatrix}1 - 2 & -1\\ 3 & 1 - 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 & -1\\ 3 & -1\end{pmatrix}.

Egalăm cu (aaba)\begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix}: din pozițiile (1,1)(1,1), (1,2)(1,2), (2,2)(2,2) obținem a=−1a = -1 (consistent pe toate trei), iar din poziția (2,1)(2,1), b=3b = 3.

Răspuns: a=−1a = -1, b=3b = 3. Barem: 2p A−2I2A - 2I_2, 3p identificarea lui aa și bb.

4. Determinați X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅B(1,−1)=AX\cdot B(1, -1) = A

Din punctul 1, det⁡(B(1,−1))=2≠0\det(B(1,-1)) = 2 \ne 0, deci B(1,−1)B(1,-1) este inversabilă. Înmulțind la dreapta cu inversa: X=A⋅(B(1,−1))−1X = A\cdot(B(1, -1))^{-1}.

Pentru o matrice (pqrs)\begin{pmatrix}p & q\\ r & s\end{pmatrix} cu determinant nenul, inversa este 1ps−qr(s−q−rp)\dfrac{1}{ps - qr}\begin{pmatrix}s & -q\\ -r & p\end{pmatrix}:

(B(1,−1))−1=12(1−111)=(12−121212).(B(1, -1))^{-1} = \frac12\begin{pmatrix}1 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ \frac12 & \frac12\end{pmatrix}.

X=(1−131)(12−121212)=(12−12−12−1232+12−32+12)=(0−12−1).X = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ \frac12 & \frac12\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac12 - \frac12 & -\frac12 - \frac12\\ \frac32 + \frac12 & -\frac32 + \frac12\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}.

Verificare: (0−12−1)(11−11)=(1−131)=A\begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix} = A ✔.

Răspuns: X=(0−12−1)X = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}. Barem: 3p inversa lui B(1,−1)B(1,-1), 2p matricea XX. Atenție la ordine: X⋅B=AX\cdot B = A dă X=A⋅B−1X = A\cdot B^{-1}, nu B−1⋅AB^{-1}\cdot A.

5. Dacă a≠0a \ne 0 și det⁡(aA−B(a,b))=0\det(aA - B(a, b)) = 0, atunci 3a=b3a = b

aA−B(a,b)=(a−a3aa)−(aaba)=(0−2a3a−b0).aA - B(a, b) = \begin{pmatrix}a & -a\\ 3a & a\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & -2a\\ 3a - b & 0\end{pmatrix}.

det⁡(aA−B(a,b))=0⋅0−(−2a)(3a−b)=2a(3a−b).\det(aA - B(a, b)) = 0\cdot 0 - (-2a)(3a - b) = 2a(3a - b).

Din 2a(3a−b)=02a(3a - b) = 0 și a≠0a \ne 0 rezultă 3a−b=03a - b = 0, adică 3a=b3a = b.

Barem: 3p matricea și determinantul, 2p concluzia.

6. Perechile (a,b)(a, b) reale, a<ba < b, cu (a+b)B(a,b)+bB(a+b,−b)=B(25,6)(a + b)B(a, b) + bB(a + b, -b) = B(25, 6)

(a+b)B(a,b)=((a+b)a(a+b)a(a+b)b(a+b)a),bB(a+b,−b)=(b(a+b)b(a+b)−b2b(a+b)).(a + b)B(a, b) = \begin{pmatrix}(a+b)a & (a+b)a\\ (a+b)b & (a+b)a\end{pmatrix}, \qquad bB(a + b, -b) = \begin{pmatrix}b(a+b) & b(a+b)\\ -b^2 & b(a+b)\end{pmatrix}.

Adunând: pe pozițiile (1,1)(1,1), (1,2)(1,2), (2,2)(2,2) avem (a+b)a+(a+b)b=(a+b)2(a+b)a + (a+b)b = (a+b)^2, iar pe poziția (2,1)(2,1): ab+b2−b2=abab + b^2 - b^2 = ab.

((a+b)2(a+b)2ab(a+b)2)=(2525625)  ⟺  (a+b)2=25, ab=6.\begin{pmatrix}(a+b)^2 & (a+b)^2\\ ab & (a+b)^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}25 & 25\\ 6 & 25\end{pmatrix} \iff (a + b)^2 = 25,\ ab = 6.

  • a+b=5a + b = 5, ab=6ab = 6: a,ba, b sunt rădăcinile lui t2−5t+6=0t^2 - 5t + 6 = 0, adică 22 și 33; cu a<ba < b: (2,3)(2, 3).
  • a+b=−5a + b = -5, ab=6ab = 6: rădăcinile lui t2+5t+6=0t^2 + 5t + 6 = 0 sunt −3-3 și −2-2; cu a<ba < b: (−3,−2)(-3, -2).

Răspuns: (a,b)∈{(2,3), (−3,−2)}(a, b) \in \{(2, 3),\ (-3, -2)\}. Barem: 2p calculul membrului stâng, 3p sistemul și perechile. Nu uita cazul a+b=−5a + b = -5 — din (a+b)2=25(a+b)^2 = 25 rezultă două valori.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=3a = 3
I.3x=−1x = -1
I.4p=415p = \tfrac{4}{15}
I.5BC=5BC = 5
II.3x=−1x = -1
II.4x∈{−3,3}x \in \{-3, 3\}
II.5x∈{8,100}x \in \{8, 100\}
III.3a=−1a = -1, b=3b = 3
III.4X=(0−12−1)X = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}
III.6(2,3)(2,3) și (−3,−2)(-3,-2)

Ce merită reținut din varianta 3

  • Legi de forma xy+x+y+cxy + x + y + c: se scriu (x+1)(y+1)+(c−1)(x+1)(y+1) + (c - 1) — forma factorizată simplifică toate punctele următoare.
  • Ecuații matriceale X⋅B=AX\cdot B = A: X=A⋅B−1X = A\cdot B^{-1}; ordinea înmulțirii contează.
  • Sisteme cu sumă și produs: a,ba, b sunt rădăcinile ecuației t2−St+P=0t^2 - St + P = 0.
  • Probabilități: numără atent cazurile favorabile, inclusiv 1 și numărul însuși când e vorba de divizori.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate