Subiect și barem BAC 2026 Matematică (pedagogic)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 3, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 145⋅(1−16)+23=3\dfrac{14}{5}\cdot\left(1 - \dfrac16\right) + \dfrac23 = 3

Ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea, la final adunarea.

1−16=66−16=56,145⋅56=146=73.1 - \frac16 = \frac66 - \frac16 = \frac56, \qquad \frac{14}{5}\cdot\frac56 = \frac{14}{6} = \frac73.

73+23=93=3.\frac73 + \frac23 = \frac93 = 3.

Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p finalizarea.

2. f(x)=4x−1f(x) = 4x - 1, a=f(1)a = f(1); calculați f(a)f(a)

Întâi aflăm aa: a=f(1)=4⋅1−1=3a = f(1) = 4\cdot 1 - 1 = 3.

Apoi f(a)=f(3)=4⋅3−1=11f(a) = f(3) = 4\cdot 3 - 1 = 11.

Răspuns: f(a)=11f(a) = 11. Barem: 2p a=3a = 3, 3p f(3)=11f(3) = 11.

3. Ecuația 103⋅10x=10010^3 \cdot 10^x = 100

La înmulțirea puterilor cu aceeași bază se adună exponenții: 103⋅10x=103+x10^3\cdot 10^x = 10^{3+x}. Scriem și 100=102100 = 10^2:

103+x=102  ⟺  3+x=2  ⟺  x=−1.10^{3+x} = 10^2 \iff 3 + x = 2 \iff x = -1.

(Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții trebuie să fie egali.) Verificare: 103⋅10−1=102=10010^3\cdot 10^{-1} = 10^2 = 100 ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Două ieftiniri succesive cu câte 50%; prețul final 200 lei

Notăm cu xx prețul inițial. După prima ieftinire cu 50% rămâne jumătate: x−50100x=x2x - \dfrac{50}{100}x = \dfrac{x}{2}.

A doua ieftinire se aplică noului preț x2\dfrac x2: x2−50100⋅x2=x4\dfrac x2 - \dfrac{50}{100}\cdot\dfrac x2 = \dfrac x4.

x4=200⇒x=800 lei.\frac x4 = 200 \Rightarrow x = 800 \text{ lei}.

Atenție: două ieftiniri de 50% nu înseamnă o ieftinire de 100% — fiecare procent se calculează din prețul de atunci.

Răspuns: 800 de lei. Barem: 2p prețul după prima ieftinire, 3p a doua ieftinire și rezultatul.

5. A(4,0)A(4,0), B(6,2)B(6,2), CC mijlocul lui OBOB; arătați că AC=2AC = \sqrt2

Mijlocul segmentului OBOB, cu O(0,0)O(0,0): C(0+62,0+22)=C(3,1)C\left(\dfrac{0+6}{2}, \dfrac{0+2}{2}\right) = C(3,1).

AC=(3−4)2+(1−0)2=1+1=2.AC = \sqrt{(3-4)^2 + (1-0)^2} = \sqrt{1 + 1} = \sqrt2.

Barem: 2p coordonatele lui CC, 3p distanța.

6. Arătați că 2sin⁡45∘⋅sin⁡30∘−2cos⁡60∘=02\sin45^\circ\cdot\sin30^\circ - \sqrt2\cos60^\circ = 0

Valori: sin⁡45∘=22\sin45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, sin⁡30∘=12\sin30^\circ = \dfrac12, cos⁡60∘=12\cos60^\circ = \dfrac12.

2⋅22⋅12−2⋅12=22−22=0.2\cdot\frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac12 - \sqrt2\cdot\frac12 = \frac{\sqrt2}{2} - \frac{\sqrt2}{2} = 0.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea de compoziție x∗y=xy−x−2y+4x * y = xy - x - 2y + 4.

1. Arătați că 3∗3=43 * 3 = 4

3∗3=3⋅3−3−2⋅3+4=9−3−6+4=4.3 * 3 = 3\cdot 3 - 3 - 2\cdot 3 + 4 = 9 - 3 - 6 + 4 = 4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Determinați xx pentru care x∗(−2)=xx * (-2) = x

x∗(−2)=x⋅(−2)−x−2⋅(−2)+4=−2x−x+4+4=−3x+8.x * (-2) = x\cdot(-2) - x - 2\cdot(-2) + 4 = -2x - x + 4 + 4 = -3x + 8.

Ecuația: −3x+8=x  ⟺  8=4x  ⟺  x=2-3x + 8 = x \iff 8 = 4x \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p expresia −3x+8-3x + 8, 2p soluția.

3. Determinați xx pentru care (−x)∗x=2x(-x) * x = 2x

(−x)∗x=(−x)⋅x−(−x)−2x+4=−x2+x−2x+4=−x2−x+4.(-x) * x = (-x)\cdot x - (-x) - 2x + 4 = -x^2 + x - 2x + 4 = -x^2 - x + 4.

Ecuația: −x2−x+4=2x  ⟺  x2+3x−4=0-x^2 - x + 4 = 2x \iff x^2 + 3x - 4 = 0. Δ=9+16=25\Delta = 9 + 16 = 25, deci x=−3±52x = \dfrac{-3 \pm 5}{2}, adică x1=−4x_1 = -4, x2=1x_2 = 1.

Răspuns: x∈{−4,1}x \in \{-4, 1\}. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea ecuației.

4. Arătați că x∗y=(x−2)(y−1)+2x * y = (x-2)(y-1) + 2

Pornim de la membrul drept și desfacem parantezele:

(x−2)(y−1)+2=xy−x−2y+2+2=xy−x−2y+4=x∗y.(x-2)(y-1) + 2 = xy - x - 2y + 2 + 2 = xy - x - 2y + 4 = x * y.

Alternativ, grupând: xy−2y−x+2+2=y(x−2)−(x−2)+2=(x−2)(y−1)+2xy - 2y - x + 2 + 2 = y(x-2) - (x-2) + 2 = (x-2)(y-1) + 2.

Barem: 2p scrierea convenabilă, 3p factorizarea. Această formă este cheia cerințelor 5 și 6.

5. Numerele reale nenule aa cu 4∗(4∗a)=1a4 * (4 * a) = \dfrac1a

Cu forma de la 4: 4∗a=(4−2)(a−1)+2=2a−2+2=2a4 * a = (4-2)(a-1) + 2 = 2a - 2 + 2 = 2a.

Apoi 4∗(4∗a)=4∗(2a)=2⋅(2a)=4a4 * (4 * a) = 4 * (2a) = 2\cdot(2a) = 4a (aceeași regulă: 4∗t=2t4 * t = 2t).

Ecuația: 4a=1a4a = \dfrac1a, cu a≠0a \ne 0, se înmulțește cu aa: 4a2=1  ⟺  a2=14  ⟺  a=±124a^2 = 1 \iff a^2 = \dfrac14 \iff a = \pm\dfrac12. Ambele sunt nenule, deci convin.

Răspuns: a∈{−12,12}a \in \left\{-\dfrac12, \dfrac12\right\}. Barem: 2p 4∗(4∗a)=4a4 * (4 * a) = 4a, 3p soluțiile.

6. Perechile (n,p)(n, p) de numere naturale cu n∗p=pn * p = p

(n−2)(p−1)+2=p  ⟺  (n−2)(p−1)−(p−1)=−1  ⟺  (p−1)(n−3)=−1(n-2)(p-1) + 2 = p \iff (n-2)(p-1) - (p - 1) = -1 \iff (p-1)(n-3) = -1.

Produsul a două numere întregi este −1-1 doar dacă unul este 11 și celălalt −1-1:

  • n−3=1n - 3 = 1, p−1=−1p - 1 = -1 ⇒\Rightarrow n=4n = 4, p=0p = 0;
  • n−3=−1n - 3 = -1, p−1=1p - 1 = 1 ⇒\Rightarrow n=2n = 2, p=2p = 2.

Verificare: 4∗0=2⋅(−1)+2=04 * 0 = 2\cdot(-1) + 2 = 0 ✔; 2∗2=0+2=22 * 2 = 0 + 2 = 2 ✔.

Răspuns: (n,p)∈{(2,2), (4,0)}(n,p) \in \{(2,2),\ (4,0)\}. Barem: 2p ecuația, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(x)=(4−xx−x1−x)A(x) = \begin{pmatrix}4-x & x\\ -x & 1-x\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(2))=2\det(A(2)) = 2

A(2)=(22−2−1)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix}, deci

det⁡(A(2))=2⋅(−1)−2⋅(−2)=−2+4=2.\det(A(2)) = 2\cdot(-1) - 2\cdot(-2) = -2 + 4 = 2.

Barem: 3p scrierea și formula determinantului, 2p calculul.

2. Numărul aa cu 3A(2)−A(4)=2A(a)3A(2) - A(4) = 2A(a)

A(4)=(04−4−3)A(4) = \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix}, deci

3A(2)−A(4)=(66−6−3)−(04−4−3)=(62−20)=2(31−10)=2A(1).3A(2) - A(4) = \begin{pmatrix}6 & 6\\ -6 & -3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 2\\ -2 & 0\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix} = 2A(1).

(Recunoaștem A(1)=(31−10)A(1) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix}.) Deci 2A(a)=2A(1)2A(a) = 2A(1); comparând elementul din colțul dreapta-sus, a=1a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p calculul matricei, 2p valoarea lui aa.

3. Numerele xx cu det⁡(A(x))=x\det(A(x)) = x

det⁡(A(x))=(4−x)(1−x)−x⋅(−x)=4−5x+x2+x2=2x2−5x+4.\det(A(x)) = (4-x)(1-x) - x\cdot(-x) = 4 - 5x + x^2 + x^2 = 2x^2 - 5x + 4.

Ecuația: 2x2−5x+4=x  ⟺  2x2−6x+4=0  ⟺  x2−3x+2=0  ⟺  (x−1)(x−2)=02x^2 - 5x + 4 = x \iff 2x^2 - 6x + 4 = 0 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 \iff (x-1)(x-2) = 0.

Răspuns: x∈{1,2}x \in \{1, 2\}. (Verificare cu 1: det⁡A(2)=2\det A(2) = 2 ✔.) Barem: 2p determinantul, 3p soluțiile.

4. Arătați că B=12(I2−A(2))B = \dfrac12\left(I_2 - A(2)\right) este inversa lui A(2)A(2)

I2−A(2)=(−1−222)⇒B=(−12−111).I_2 - A(2) = \begin{pmatrix}-1 & -2\\ 2 & 2\end{pmatrix} \Rightarrow B = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}.

O matrice BB este inversa lui A(2)A(2) dacă A(2)⋅B=B⋅A(2)=I2A(2)\cdot B = B\cdot A(2) = I_2:

A(2)⋅B=(22−2−1)(−12−111)=(−1+2−2+21−12−1)=I2,A(2)\cdot B = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -2 + 2\\ 1 - 1 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2,

B⋅A(2)=(−12−111)(22−2−1)=(−1+2−1+12−22−1)=I2.B\cdot A(2) = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -1 + 1\\ 2 - 2 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 2p matricea BB, 3p verificarea celor două produse.

5. Numerele xx, yy cu A(x)⋅A(x)=yI2A(x)\cdot A(x) = yI_2

A(x)⋅A(x)=((4−x)2−x2x(4−x)+x(1−x)−x(4−x)−x(1−x)−x2+(1−x)2)=(16−8x5x−2x2−5x+2x21−2x).A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}(4-x)^2 - x^2 & x(4-x) + x(1-x)\\ -x(4-x) - x(1-x) & -x^2 + (1-x)^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}16 - 8x & 5x - 2x^2\\ -5x + 2x^2 & 1 - 2x\end{pmatrix}.

Pentru a fi egală cu (y00y)\begin{pmatrix}y & 0\\ 0 & y\end{pmatrix} avem nevoie de:

  • 5x−2x2=0  ⟺  x(5−2x)=0  ⟺  x∈{0,52}5x - 2x^2 = 0 \iff x(5 - 2x) = 0 \iff x \in \left\{0, \dfrac52\right\};
  • 16−8x=1−2x  ⟺  6x=15  ⟺  x=5216 - 8x = 1 - 2x \iff 6x = 15 \iff x = \dfrac52.

Doar x=52x = \dfrac52 îndeplinește ambele condiții (x=0x = 0 ar da elementele diagonale 16 și 1, diferite). Atunci y=16−8⋅52=−4y = 16 - 8\cdot\dfrac52 = -4 (și 1−2⋅52=−41 - 2\cdot\frac52 = -4 ✔).

Răspuns: x=52x = \dfrac52, y=−4y = -4. Barem: 3p produsul, 2p valorile.

6. Matricea XX cu X−A(2)⋅X=A(3)X - A(2)\cdot X = A(3)

Dăm factor comun XX la dreapta (contează ordinea la matrice): X−A(2)X=(I2−A(2))XX - A(2)X = (I_2 - A(2))X. Ecuația devine (I2−A(2))X=A(3)(I_2 - A(2))X = A(3).

Din cerința 4: I2−A(2)=2B=2A(2)−1I_2 - A(2) = 2B = 2A(2)^{-1}, deci (I2−A(2))−1=12A(2)(I_2 - A(2))^{-1} = \dfrac12 A(2). Înmulțim la stânga:

X=12A(2)⋅A(3),A(3)=(13−3−2).X = \frac12 A(2)\cdot A(3), \quad A(3) = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix}.

A(2)⋅A(3)=(2−66−4−2+3−6+2)=(−421−4)⇒X=(−2112−2).A(2)\cdot A(3) = \begin{pmatrix}2 - 6 & 6 - 4\\ -2 + 3 & -6 + 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-4 & 2\\ 1 & -4\end{pmatrix} \Rightarrow X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}.

Verificare: A(2)X=(−3−2720)A(2)X = \begin{pmatrix}-3 & -2\\ \frac72 & 0\end{pmatrix}, iar X−A(2)X=(13−3−2)=A(3)X - A(2)X = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix} = A(3) ✔.

Răspuns: X=(−2112−2)X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}. Barem: 3p scrierea X=12A(2)A(3)X = \frac12 A(2)A(3), 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2f(a)=11f(a) = 11
I.3x=−1x = -1
I.4800 de lei
II.2x=2x = 2
II.3x∈{−4,1}x \in \{-4, 1\}
II.5a=±12a = \pm\frac12
II.6(2,2)(2,2) și (4,0)(4,0)
III.2a=1a = 1
III.3x∈{1,2}x \in \{1, 2\}
III.5x=52x = \frac52, y=−4y = -4
III.6X=(−2112−2)X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ieftiniri succesive: fiecare procent se aplică prețului curent; 50% + 50% înseamnă împărțire la 4.
  • Legea scrisă ca produs (x−2)(y−1)+2(x-2)(y-1) + 2 simplifică enorm calculele cu compuneri repetate și ecuațiile în numere naturale.
  • Ecuații matriceale: dă factor comun pe partea corectă (X−AX=(I2−A)XX - AX = (I_2 - A)X) și folosește inversa deja găsită.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate