Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Model oficial, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a modelului oficial de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a2=4a_2 = 4 și a3=6a_3 = 6: calculați a1a_1

Într-o progresie aritmetică, fiecare termen (de la al doilea încolo) este media aritmetică a vecinilor săi:

a2=a1+a32  ⟺  4=a1+62  ⟺  a1+6=8  ⟺  a1=2.a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \iff 4 = \frac{a_1 + 6}{2} \iff a_1 + 6 = 8 \iff a_1 = 2.

Altfel: rația este r=a3−a2=2r = a_3 - a_2 = 2, deci a1=a2−r=2a_1 = a_2 - r = 2.

Răspuns: a1=2a_1 = 2. Barem: 3p relația dintre termeni, 2p rezultatul.

2. f(x)=x2−x+4f(x) = x^2 - x + 4: arătați că f(0)=f(1)f(0) = f(1)

f(0)=0−0+4=4,f(1)=1−1+4=4,f(0) = 0 - 0 + 4 = 4, \qquad f(1) = 1 - 1 + 4 = 4,

deci f(0)=f(1)f(0) = f(1). Barem: 2p f(0)f(0), 3p f(1)f(1) și concluzia.

3. Ecuația 73x−2−49⋅7x=07^{3x-2} - 49\cdot 7^x = 0

Scriem totul ca puteri ale lui 7: 49=7249 = 7^2, deci 49⋅7x=7x+249\cdot 7^x = 7^{x+2}. Ecuația devine

73x−2=7x+2.7^{3x-2} = 7^{x+2}.

Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali: 3x−2=x+2  ⟺  2x=4  ⟺  x=23x - 2 = x + 2 \iff 2x = 4 \iff x = 2.

Verificare: 74−49⋅49=2401−2401=07^4 - 49\cdot 49 = 2401 - 2401 = 0 ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. După 75%75\% din traseu, mai are 2 km. Lungimea traseului?

Notăm cu xx lungimea traseului (în km). Rămâne de parcurs 100%−75%=25%100\% - 75\% = 25\% din traseu:

x−75100x=2  ⟺  25100x=2  ⟺  x4=2  ⟺  x=8.x - \frac{75}{100}x = 2 \iff \frac{25}{100}x = 2 \iff \frac{x}{4} = 2 \iff x = 8.

Răspuns: 8 km. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.

5. A(2,3)A(2,3), B(5,7)B(5,7), BB mijlocul lui ACAC: lungimea lui ACAC

Dacă BB este mijlocul lui ACAC, atunci AC=2ABAC = 2AB.

AB=(5−2)2+(7−3)2=9+16=25=5⇒AC=10.AB = \sqrt{(5 - 2)^2 + (7 - 3)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 \quad\Rightarrow\quad AC = 10.

(Altfel: din formulele mijlocului, C(2⋅5−2, 2⋅7−3)=C(8,11)C(2\cdot5 - 2,\ 2\cdot 7 - 3) = C(8, 11), iar AC=36+64=10AC = \sqrt{36 + 64} = 10.)

Răspuns: AC=10AC = 10. Barem: 3p AB=5AB = 5, 2p AC=10AC = 10.

6. Arătați că 4(sin⁡60∘⋅cos⁡30∘−sin⁡45∘⋅cos⁡45∘)=14(\sin 60^\circ\cdot\cos 30^\circ - \sin 45^\circ\cdot\cos 45^\circ) = 1

Valori cunoscute: sin⁡60∘=cos⁡30∘=32\sin 60^\circ = \cos 30^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}, sin⁡45∘=cos⁡45∘=22\sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}.

4(32⋅32−22⋅22)=4(34−24)=4⋅14=1.4\left(\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac{\sqrt3}{2} - \frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac{\sqrt2}{2}\right) = 4\left(\frac34 - \frac24\right) = 4\cdot\frac14 = 1.

Barem: 2p valorile funcțiilor trigonometrice, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∘y=x+y2−1x \circ y = \dfrac{x + y}{2} - 1.

1. Arătați că (−2)∘4=0(-2)\circ 4 = 0

(−2)∘4=−2+42−1=1−1=0.(-2)\circ 4 = \frac{-2 + 4}{2} - 1 = 1 - 1 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea „∘\circ” este comutativă

Pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb R:

y∘x=y+x2−1=x+y2−1=x∘y,y \circ x = \frac{y + x}{2} - 1 = \frac{x + y}{2} - 1 = x \circ y,

deoarece adunarea numerelor reale este comutativă. Barem: 3p calculul lui y∘xy\circ x, 2p concluzia.

3. Demonstrați că (2x+1)∘1=x(2x + 1)\circ 1 = x, pentru orice xx real

(2x+1)∘1=2x+1+12−1=2x+22−1=x+1−1=x.(2x + 1)\circ 1 = \frac{2x + 1 + 1}{2} - 1 = \frac{2x + 2}{2} - 1 = x + 1 - 1 = x.

Barem: 2p înlocuirea, 3p simplificarea.

4. Determinați xx cu x2∘x=2x^2 \circ x = 2

x2∘x=x2+x2−1.x^2 \circ x = \frac{x^2 + x}{2} - 1.

Ecuația: x2+x2−1=2  ⟺  x2+x2=3  ⟺  x2+x−6=0\dfrac{x^2 + x}{2} - 1 = 2 \iff \dfrac{x^2 + x}{2} = 3 \iff x^2 + x - 6 = 0.

Δ=1+24=25\Delta = 1 + 24 = 25, deci x1,2=−1±52x_{1,2} = \dfrac{-1 \pm 5}{2}, adică x1=−3x_1 = -3, x2=2x_2 = 2.

Răspuns: x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}. Barem: 2p expresia, 3p ecuația și soluțiile.

5. Arătați că (x2+3)∘(4x+5)≥1(x^2 + 3)\circ(4x + 5) \ge 1, pentru orice xx real

(x2+3)∘(4x+5)=x2+3+4x+52−1=x2+4x+8−22=x2+4x+62.(x^2 + 3)\circ(4x + 5) = \frac{x^2 + 3 + 4x + 5}{2} - 1 = \frac{x^2 + 4x + 8 - 2}{2} = \frac{x^2 + 4x + 6}{2}.

Formăm pătratul perfect x2+4x+4=(x+2)2x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2:

x2+4x+62=x2+4x+42+1=(x+2)22+1≥1,\frac{x^2 + 4x + 6}{2} = \frac{x^2 + 4x + 4}{2} + 1 = \frac{(x + 2)^2}{2} + 1 \ge 1,

deoarece (x+2)2≥0(x + 2)^2 \ge 0 pentru orice xx real. Egalitate pentru x=−2x = -2.

Barem: 2p expresia, 3p pătratul perfect și concluzia.

6. Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu m∘n≤0m \circ n \le 0

m∘n=m+n2−1=m+n−22≤0  ⟺  m+n≤2.m \circ n = \frac{m + n}{2} - 1 = \frac{m + n - 2}{2} \le 0 \iff m + n \le 2.

Căutăm numere naturale cu m<nm < n și m+n≤2m + n \le 2:

  • m=0m = 0: n≤2n \le 2 și n>0n > 0, deci n∈{1,2}n \in \{1, 2\};
  • m=1m = 1: ar trebui n≤1n \le 1 și n>1n > 1 — imposibil.

Răspuns: (m,n)∈{(0,1), (0,2)}(m, n) \in \{(0, 1),\ (0, 2)\}. Barem: 2p expresia lui m∘nm\circ n, 3p inecuația și perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(a)=(a−1aaa+1)A(a) = \begin{pmatrix}a - 1 & a\\ a & a + 1\end{pmatrix}, a∈Ra \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(A(2))=−1\det(A(2)) = -1

A(2)=(1223),det⁡(A(2))=1⋅3−2⋅2=3−4=−1.A(2) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 3 - 2\cdot 2 = 3 - 4 = -1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A(2)+A(0)=2A(1)A(2) + A(0) = 2A(1)

A(2)+A(0)=(1223)+(−1001)=(0224)=2(0112)=2A(1),A(2) + A(0) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 2\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 2A(1),

pentru că A(1)=(0112)A(1) = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix}. Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(1)2A(1).

3. Arătați că A(0)⋅A(0)=I2A(0)\cdot A(0) = I_2

A(0)⋅A(0)=(−1001)(−1001)=((−1)(−1)+0⋅0(−1)⋅0+0⋅10⋅(−1)+1⋅00⋅0+1⋅1)=(1001)=I2.A(0)\cdot A(0) = \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}(-1)(-1) + 0\cdot 0 & (-1)\cdot 0 + 0\cdot 1\\ 0\cdot(-1) + 1\cdot 0 & 0\cdot 0 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p produsul, 2p rezultatul.

4. A(a)A(a) este inversabilă pentru orice aa real

O matrice pătratică este inversabilă exact când determinantul ei este nenul.

det⁡(A(a))=(a−1)(a+1)−a⋅a=a2−1−a2=−1≠0,\det(A(a)) = (a - 1)(a + 1) - a\cdot a = a^2 - 1 - a^2 = -1 \ne 0,

pentru orice a∈Ra \in \mathbb R, deci A(a)A(a) este inversabilă. Barem: 3p calculul determinantului, 2p concluzia.

5. Determinați aa cu det⁡(A(a)+aI2)=11\det(A(a) + aI_2) = 11

A(a)+aI2=(2a−1aa2a+1),det⁡=(2a−1)(2a+1)−a2=4a2−1−a2=3a2−1.A(a) + aI_2 = \begin{pmatrix}2a - 1 & a\\ a & 2a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det = (2a - 1)(2a + 1) - a^2 = 4a^2 - 1 - a^2 = 3a^2 - 1.

Ecuația: 3a2−1=11  ⟺  a2=4  ⟺  a∈{−2,2}3a^2 - 1 = 11 \iff a^2 = 4 \iff a \in \{-2, 2\}.

Răspuns: a=−2a = -2 sau a=2a = 2. Barem: 3p determinantul 3a2−13a^2 - 1, 2p soluțiile.

6. C(a,b)=aA(b)+bA(a)C(a, b) = aA(b) + bA(a): perechile (a,b)(a, b) naturale cu suma elementelor egală cu 24

aA(b)=(ab−aababab+a),bA(a)=(ab−bababab+b),aA(b) = \begin{pmatrix}ab - a & ab\\ ab & ab + a\end{pmatrix}, \qquad bA(a) = \begin{pmatrix}ab - b & ab\\ ab & ab + b\end{pmatrix},

C(a,b)=(2ab−a−b2ab2ab2ab+a+b).C(a, b) = \begin{pmatrix}2ab - a - b & 2ab\\ 2ab & 2ab + a + b\end{pmatrix}.

Suma elementelor: (2ab−a−b)+2ab+2ab+(2ab+a+b)=8ab(2ab - a - b) + 2ab + 2ab + (2ab + a + b) = 8ab (termenii ±(a+b)\pm(a+b) se reduc).

Condiția: 8ab=24  ⟺  ab=38ab = 24 \iff ab = 3. Cum 3 este prim, numerele naturale cu produsul 3 sunt 1⋅31\cdot 3 și 3⋅13\cdot 1.

Răspuns: (a,b)∈{(1,3), (3,1)}(a, b) \in \{(1, 3),\ (3, 1)\}. Barem: 2p matricea C(a,b)C(a,b), 3p condiția ab=3ab = 3 și perechile.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a1=2a_1 = 2
I.3x=2x = 2
I.48 km
I.5AC=10AC = 10
II.4x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}
II.6(0,1)(0,1) și (0,2)(0,2)
III.4det⁡(A(a))=−1≠0\det(A(a)) = -1 \ne 0
III.5a∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}
III.6(1,3)(1,3) și (3,1)(3,1)

Ce merită reținut din model

  • Progresii aritmetice: termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor — cel mai rapid drum.
  • Ecuații exponențiale: adu toți termenii la aceeași bază și egalează exponenții.
  • Inegalități cu legi de compoziție: formează un pătrat perfect și folosește (… )2≥0(\dots)^2 \ge 0.
  • Inversabilitate: pentru matrice 2×22\times 2 cu parametru, calculează determinantul — dacă nu depinde de parametru și e nenul, ai terminat.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2025?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate