Subiect și barem BAC 2026 Matematică (pedagogic)
2026
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (pedagogic) — Simulare națională, pas cu pas

Subiectul și baremul sunt documentele oficiale ale Ministerului Educației; rezolvarea de mai jos este explicația echipei MeditatiiDirect.ro, cu punctajul din barem pentru fiecare cerință.

Rezolvarea completă a subiectului dat la simularea națională pentru Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 0,25⋅6+(3−0,5):5=20{,}25\cdot 6 + (3 - 0{,}5) : 5 = 2

Ordinea operațiilor: paranteza, apoi înmulțirea și împărțirea, la final adunarea.

0,25⋅6=1,5,(3−0,5):5=2,5:5=0,5,0{,}25\cdot 6 = 1{,}5, \qquad (3 - 0{,}5) : 5 = 2{,}5 : 5 = 0{,}5,

1,5+0,5=2.1{,}5 + 0{,}5 = 2.

Barem: 3p calculele intermediare, 2p rezultatul.

2. f(x)=x2−2x−3f(x) = x^2 - 2x - 3, mm ordonata intersecției graficului cu OyOy; calculați f(m)f(m)

Punctul de intersecție cu axa OyOy are abscisa 0, deci ordonata lui este m=f(0)=−3m = f(0) = -3.

f(m)=f(−3)=(−3)2−2⋅(−3)−3=9+6−3=12.f(m) = f(-3) = (-3)^2 - 2\cdot(-3) - 3 = 9 + 6 - 3 = 12.

Răspuns: f(m)=12f(m) = 12. Barem: 2p m=−3m = -3, 3p f(−3)=12f(-3) = 12.

3. Ecuația x=22xx = 2\sqrt{2x}

Condiții: 2x≥02x \ge 0, deci x≥0x \ge 0 (și atunci membrul stâng este și el nenegativ, cum trebuie, fiindcă egal cu un radical).

Ridicăm la pătrat: x2=4⋅2x=8x  ⟺  x2−8x=0  ⟺  x(x−8)=0x^2 = 4\cdot 2x = 8x \iff x^2 - 8x = 0 \iff x(x - 8) = 0, deci x=0x = 0 sau x=8x = 8.

Verificare: x=0x = 0: 0=200 = 2\sqrt0 ✔; x=8x = 8: 216=82\sqrt{16} = 8 ✔.

Răspuns: x∈{0,8}x \in \{0, 8\}. Greșeală frecventă: împărțirea cu xx în x2=8xx^2 = 8x pierde soluția x=0x = 0. Barem: 3p ecuația de gradul II, 2p soluțiile care convin.

4. Scumpire cu 20% → 600 lei, apoi încă 5%; diferența față de prețul inițial

Prețul inițial xx: x+20100x=600  ⟺  6x5=600  ⟺  x=500x + \dfrac{20}{100}x = 600 \iff \dfrac{6x}{5} = 600 \iff x = 500 lei.

A doua scumpire se aplică prețului de 600 de lei: 600+5100⋅600=600+30=630600 + \dfrac{5}{100}\cdot 600 = 600 + 30 = 630 lei.

Diferența: 630−500=130630 - 500 = 130 de lei.

Răspuns: 130 de lei. Barem: 2p prețul inițial, 3p prețul final și diferența.

5. A(3,3)A(3,3), B(4,6)B(4,6), AA mijlocul lui BCBC; lungimea OCOC

Dacă AA este mijlocul lui BCBC, coordonatele lui AA sunt mediile coordonatelor lui BB și CC:

3=4+xC2⇒xC=2,3=6+yC2⇒yC=0.3 = \frac{4 + x_C}{2} \Rightarrow x_C = 2, \qquad 3 = \frac{6 + y_C}{2} \Rightarrow y_C = 0.

Deci C(2,0)C(2, 0) și OC=22+02=2OC = \sqrt{2^2 + 0^2} = 2.

Răspuns: OC=2OC = 2. Barem: 3p coordonatele lui CC, 2p lungimea.

6. Triunghi DEFDEF dreptunghic în DD, DE=3DE = 3, sin⁡F=13\sin F = \dfrac13; arătați că DF=62DF = 6\sqrt2

Ipotenuza este EFEF (opusă unghiului drept DD). Cateta opusă unghiului FF este DEDE:

sin⁡F=DEEF⇒13=3EF⇒EF=9.\sin F = \frac{DE}{EF} \Rightarrow \frac13 = \frac{3}{EF} \Rightarrow EF = 9.

Teorema lui Pitagora: DF2=EF2−DE2=81−9=72DF^2 = EF^2 - DE^2 = 81 - 9 = 72, deci DF=72=36⋅2=62DF = \sqrt{72} = \sqrt{36\cdot 2} = 6\sqrt2.

Barem: 3p EF=9EF = 9, 2p DFDF.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea de compoziție x∗y=(x−4y)(y−4x)+4x * y = (x - 4y)(y - 4x) + 4.

1. Arătați că 1∗3=151 * 3 = 15

1∗3=(1−4⋅3)(3−4⋅1)+4=(−11)⋅(−1)+4=11+4=15.1 * 3 = (1 - 4\cdot 3)(3 - 4\cdot 1) + 4 = (-11)\cdot(-1) + 4 = 11 + 4 = 15.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Arătați că legea este comutativă

Trebuie să arătăm că y∗x=x∗yy * x = x * y pentru orice x,yx, y reali. Din definiție (schimbând rolurile):

y∗x=(y−4x)(x−4y)+4=(x−4y)(y−4x)+4=x∗y,y * x = (y - 4x)(x - 4y) + 4 = (x - 4y)(y - 4x) + 4 = x * y,

deoarece înmulțirea numerelor reale este comutativă (am schimbat doar ordinea factorilor). ■\blacksquare

Barem: 3p scrierea lui y∗xy * x, 2p concluzia.

3. Determinați xx cu x∗0=0x * 0 = 0

x∗0=(x−0)(0−4x)+4=−4x2+4.x * 0 = (x - 0)(0 - 4x) + 4 = -4x^2 + 4.

Ecuația: −4x2+4=0  ⟺  x2=1  ⟺  x∈{−1,1}-4x^2 + 4 = 0 \iff x^2 = 1 \iff x \in \{-1, 1\}.

Răspuns: x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}. Barem: 3p expresia, 2p soluțiile.

4. Arătați că x∗(x+1)=9x(x+1)x * (x + 1) = 9x(x + 1)

x−4(x+1)=−3x−4,(x+1)−4x=1−3x.x - 4(x+1) = -3x - 4, \qquad (x + 1) - 4x = 1 - 3x.

x∗(x+1)=(−3x−4)(1−3x)+4=−3x+9x2−4+12x+4=9x2+9x=9x(x+1).x * (x+1) = (-3x - 4)(1 - 3x) + 4 = -3x + 9x^2 - 4 + 12x + 4 = 9x^2 + 9x = 9x(x+1).

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

5. Determinați xx cu (x−1)∗x=(x+1)∗(x+2)(x - 1) * x = (x + 1) * (x + 2)

Ambele compuneri sunt de forma t∗(t+1)t * (t + 1), deci folosim cerința 4:

  • cu t=x−1t = x - 1: (x−1)∗x=9(x−1)x(x - 1) * x = 9(x - 1)x;
  • cu t=x+1t = x + 1: (x+1)∗(x+2)=9(x+1)(x+2)(x + 1) * (x + 2) = 9(x + 1)(x + 2).

Ecuația: 9x(x−1)=9(x+1)(x+2)  ⟺  x2−x=x2+3x+2  ⟺  −4x=2  ⟺  x=−129x(x - 1) = 9(x+1)(x+2) \iff x^2 - x = x^2 + 3x + 2 \iff -4x = 2 \iff x = -\dfrac12.

Răspuns: x=−12x = -\dfrac12. Barem: 3p cele două expresii, 2p soluția.

6. Numerele mm cu x∗(mx)=4x * (mx) = 4 pentru orice xx real

x∗(mx)=(x−4mx)(mx−4x)+4=x(1−4m)⋅x(m−4)+4=x2(1−4m)(m−4)+4.x * (mx) = (x - 4mx)(mx - 4x) + 4 = x(1 - 4m)\cdot x(m - 4) + 4 = x^2(1 - 4m)(m - 4) + 4.

Condiția x2(1−4m)(m−4)+4=4x^2(1 - 4m)(m - 4) + 4 = 4 pentru orice xx înseamnă x2(1−4m)(m−4)=0x^2(1 - 4m)(m - 4) = 0 pentru orice xx; luând de exemplu x=1x = 1, coeficientul trebuie să fie nul:

(1−4m)(m−4)=0  ⟺  m=14 sau m=4.(1 - 4m)(m - 4) = 0 \iff m = \frac14 \text{ sau } m = 4.

Reciproc, pentru aceste valori expresia este identic 4.

Răspuns: m∈{14,4}m \in \left\{\dfrac14, 4\right\}. Barem: 2p expresia, 3p condiția și valorile lui mm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(x)=(x2−xx−13−x)A(x) = \begin{pmatrix}x & 2 - x\\ x - 1 & 3 - x\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(4))=2\det(A(4)) = 2

A(4)=(4−23−1)A(4) = \begin{pmatrix}4 & -2\\ 3 & -1\end{pmatrix}, deci det⁡(A(4))=4⋅(−1)−(−2)⋅3=−4+6=2\det(A(4)) = 4\cdot(-1) - (-2)\cdot 3 = -4 + 6 = 2.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. Numărul xx cu A(3)+3A(x)=4A(6)A(3) + 3A(x) = 4A(6)

A(3)=(3−120)A(3) = \begin{pmatrix}3 & -1\\ 2 & 0\end{pmatrix}, A(6)=(6−45−3)A(6) = \begin{pmatrix}6 & -4\\ 5 & -3\end{pmatrix}. Izolăm: 3A(x)=4A(6)−A(3)3A(x) = 4A(6) - A(3).

4A(6)−A(3)=(24−3−16+120−2−12−0)=(21−1518−12)=3(7−56−4)=3A(7).4A(6) - A(3) = \begin{pmatrix}24 - 3 & -16 + 1\\ 20 - 2 & -12 - 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}21 & -15\\ 18 & -12\end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix}7 & -5\\ 6 & -4\end{pmatrix} = 3A(7).

(Într-adevăr A(7)=(7−56−4)A(7) = \begin{pmatrix}7 & -5\\ 6 & -4\end{pmatrix}.) Deci 3A(x)=3A(7)3A(x) = 3A(7), de unde x=7x = 7.

Răspuns: x=7x = 7. Barem: 2p matricele, 3p valoarea lui xx.

3. Arătați că A(5)⋅(3I2−A(5))=2I2A(5)\cdot\left(3I_2 - A(5)\right) = 2I_2

A(5)=(5−34−2),3I2−A(5)=(−23−45).A(5) = \begin{pmatrix}5 & -3\\ 4 & -2\end{pmatrix}, \qquad 3I_2 - A(5) = \begin{pmatrix}-2 & 3\\ -4 & 5\end{pmatrix}.

A(5)⋅(3I2−A(5))=(−10+1215−15−8+812−10)=(2002)=2I2.A(5)\cdot(3I_2 - A(5)) = \begin{pmatrix}-10 + 12 & 15 - 15\\ -8 + 8 & 12 - 10\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 0\\ 0 & 2\end{pmatrix} = 2I_2.

Barem: 3p calculul produsului, 2p concluzia.

4. Arătați că det⁡(A(0)⋅A(1)−A(x))=0\det\left(A(0)\cdot A(1) - A(x)\right) = 0, pentru orice xx

A(0)=(02−13)A(0) = \begin{pmatrix}0 & 2\\ -1 & 3\end{pmatrix}, A(1)=(1102)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}:

A(0)⋅A(1)=(00+4−1−1+6)=(04−15).A(0)\cdot A(1) = \begin{pmatrix}0 & 0 + 4\\ -1 & -1 + 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 4\\ -1 & 5\end{pmatrix}.

A(0)⋅A(1)−A(x)=(−x4−2+x−1−x+15−3+x)=(−xx+2−xx+2).A(0)\cdot A(1) - A(x) = \begin{pmatrix}-x & 4 - 2 + x\\ -1 - x + 1 & 5 - 3 + x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-x & x + 2\\ -x & x + 2\end{pmatrix}.

Cele două linii sunt egale, deci determinantul este 0: (−x)(x+2)−(x+2)(−x)=0(-x)(x + 2) - (x + 2)(-x) = 0, pentru orice xx real. ■\blacksquare

Barem: 3p matricea, 2p determinantul.

5. N=det⁡(A(n)+nI2)N = \det\left(A(n) + nI_2\right) este natural par, pentru orice nn natural

A(n)+nI2=(2n2−nn−13),A(n) + nI_2 = \begin{pmatrix}2n & 2 - n\\ n - 1 & 3\end{pmatrix},

N=6n−(2−n)(n−1)=6n−(2n−2−n2+n)=n2+3n+2=(n+1)(n+2).N = 6n - (2 - n)(n - 1) = 6n - (2n - 2 - n^2 + n) = n^2 + 3n + 2 = (n + 1)(n + 2).

Pentru nn natural, n+1n + 1 și n+2n + 2 sunt numere naturale consecutive; dintre două numere consecutive unul este par, deci produsul este natural și par. ■\blacksquare

Barem: 2p calculul lui NN, 3p justificarea parității.

6. Matricea XX cu A(5)⋅X=A(0)+3XA(5)\cdot X = A(0) + 3X

Mutăm termenii cu XX în stânga și dăm factor comun la dreapta: A(5)X−3X=A(0)  ⟺  (A(5)−3I2)X=A(0)A(5)X - 3X = A(0) \iff (A(5) - 3I_2)X = A(0).

Din cerința 3: A(5)⋅(3I2−A(5))=2I2A(5)\cdot(3I_2 - A(5)) = 2I_2, adică (A(5)−3I2)⋅(−12A(5))=I2(A(5) - 3I_2)\cdot\left(-\dfrac12 A(5)\right) = I_2, deci (A(5)−3I2)−1=−12A(5)(A(5) - 3I_2)^{-1} = -\dfrac12 A(5) (matricele A(5)A(5) și A(5)−3I2A(5) - 3I_2 comută). Înmulțim la stânga:

X=−12A(5)⋅A(0)=−12(5−34−2)(02−13)=−12(3122)=(−32−12−1−1).X = -\frac12 A(5)\cdot A(0) = -\frac12\begin{pmatrix}5 & -3\\ 4 & -2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}0 & 2\\ -1 & 3\end{pmatrix} = -\frac12\begin{pmatrix}3 & 1\\ 2 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}.

Verificare: A(5)X=(−9212−40)A(5)X = \begin{pmatrix}-\frac92 & \frac12\\ -4 & 0\end{pmatrix} și A(0)+3X=(−9212−40)A(0) + 3X = \begin{pmatrix}-\frac92 & \frac12\\ -4 & 0\end{pmatrix} ✔.

Răspuns: X=(−32−12−1−1)X = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}. Barem: 3p scrierea X=−12A(5)A(0)X = -\frac12 A(5)A(0), 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2f(m)=12f(m) = 12
I.3x∈{0,8}x \in \{0, 8\}
I.4130 de lei
I.5OC=2OC = 2
II.3x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}
II.5x=−12x = -\frac12
II.6m∈{14,4}m \in \{\frac14, 4\}
III.2x=7x = 7
III.6X=(−32−12−1−1)X = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}

Ce merită reținut din simulare

  • Scumpiri succesive: a doua scumpire se calculează din prețul după prima, nu din prețul inițial.
  • „Pentru orice xx”: o expresie c⋅x2+4c\cdot x^2 + 4 este constant 4 doar dacă c=0c = 0.
  • Determinant nul: dacă două linii (sau coloane) sunt egale, determinantul este 0 fără alt calcul.
  • Paritate: produsul a două numere naturale consecutive este mereu par.

Vrei să iei nota pe care ți-o dorești la BAC 2026?

Ai lucrat subiectul de Matematică (pedagogic)? Pe MeditatiiDirect.ro îl poți relua cu un profesor sau cu Profesorul AI, exact pe punctele unde ai pierdut puncte la barem.

Alte subiecte BAC Matematică (pedagogic) rezolvate